1,808 matches
-
patru viteji avea o înfățișare frumoasă; el trebuia să umble cu chipul acoperit, să nu corupă tinerele fete și femei. Fetele umblau fără acoperământ, ascunzându-se numai de străini. Dar pe câmpul de luptă femeile nu rămâneau în urma bărbaților în ceea ce privește vitejia și curajul. La oguzi, dreptul mamei era egal cu dreptul divin. În izvoarele istorico-literare este prezentată călătoria lui Dede Korkut pentru a-l vizita pe profetul Mahomet, cum a trecut munții Caucaz împreună cu oastea musulmană și cum a căzut martir
Kitabi Dede Qorqud () [Corola-website/Science/309180_a_310509]
-
săgeți, hangerul, lancea, sulița, sabia, scutul și praștia. În dastan se acordă o importanță deosebită educației în spiritul devotamentului față de patrie, al respectului față de părinți și bătrâni. Tinerii de șaisprezece ani, dacă nu dovedesc că au făcut un act de vitejie, de eroism, nu primesc un nume. Numele le este daat după dovada eroismului în confruntările sângeroase cu dușmanul. Respectul față de convingerile oamenilor, umanismul, reprezintă o caracteristică generală a eroilor oguzi. Astfel, Kazan, în timpul luptelor „"pe fugar nu l-a urmărit
Kitabi Dede Qorqud () [Corola-website/Science/309180_a_310509]
-
data asta cu „slovă străină“, prin care i se anunță moartea fratelui său, „sublocotenentul Georgescu, voluntar înaintat din grad în grad în timp de campanie“, răpus „de trei gloanțe inamice primite în pântece“. Cel care scrisese înștiințarea elogia curajul și vitejia eroului, care, zâmbind, „și-a cantat singur popește foarte frumos: vecinica pomenire!“. După ce „a plâns mult, mult, zdrobit de trista veste“, Stavrache se încurajează bărbătește pentru că „nu trebuie să se lase copleșit așa de durere ...“, iar, ca urmare, face toate
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
distrus pe vrăjmaș, cucerindu-i pozițiile dominante pe care le ocupa acum: maiorul Grecescu Grigore, căpitanul activ Zaman Traian, locotenentul activ (viitorul general, comandant al Comandamentului Militar al Capitalei la 23 august 1944). Regimentului 70 Infanterie au luptat cu aceeași vitejie și pe frontul din Moldova, străbătând și luptând în localități precum Voinești, Pietroși, Șipotul, Vulcana de Sus, Pucioasa, Bucov, Dolceasca, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Vitănești, Muncelul, Ivești, Mărăști, Măgura Cașinului, Valea Doftanei. Ca o răsplată a eroismului și spiritului de
Iosif Teodorescu () [Corola-website/Science/311954_a_313283]
-
răsculate s-a abătut atunci o cumplită urgie. Tunurile au tras zile intregi. Au fost omorâți de-a valma bărbați, femei și copii. Au pierit atunci și mulți tărani, ca Ștefan Furtună, deși avea pieptul plin de decorații dobândite pentru vitejiile săvârșite în războiul pentru independență din 1877.” Numele lui Ștefan Furtună este în continuare citat în texte istorice pentru elevi în Republica Moldova, asa cum este „Răscoala de la 1907 sau cît de bine le era țăranilor sub Carol I”. Ștefan Furtună
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
otomane, unele dintre ele fiind complet distruse cum a fost și cazul actualei reședințe, Vaslui. În secolele care au urmat locuitorii județului au participat activ la bătăliile pentru independență și libertate din 1848, 1858, 1877 și 1918 fiind recunoscuți pentru vitejia și curajul lor, lăsând eroi legendari, precum Peneș Curcanul. În secolul al XX-lea, alături de județul Botoșani, pe teritoriul județului a izbucnit Răscoala țărănească din 1907, care a antrenat mai multe localități printre care Huși, Vaslui, Bârlad, Stănilești, Muntenii de
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
negocieri. Imediat Cartagina a fost asediată, începând astfel al treilea război punic. Asediul Cartaginei a durat din 149 î.Hr. până în vara anului 146 î.Hr., când generalul roman Scipio Aemilianus a luat orașul cu asalt. Deși cetățenii cartaginezi au luptat cu vitejie, aceștia au fost, în mod inevitabil, împinși treptat înapoi de copleșitoarea forță militară romană, iar în cele din urmă au fost distruși. Mulți cartaginezi au murit de foame mai ales în ultima parte a asediului și de asemenea mulți au
Al Treilea Război Punic () [Corola-website/Science/317974_a_319303]
-
mai mulți nefericiți din rândurile dușmanilor cu un buzdugan de fier; îl mânuia cu atâta putere, încât zdrobea cu o singură lovitură și coiful dușmanului. Și pentru că lupta a fost, după cum am mai spus, deosebit de crâncenă, unor astfel fapte de vitejie rușii le vor da un răspuns pe măsură. Oastea kieveană își pregăti armele (...) și ieși în câmpie, încercând din toate puterile să incendieze mașinile de război ale romanilor; pentru că nu puteau suferi proiectilele izbite cu zgomot și foarte mulți sciți
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]
-
regimente de cavalerie (50 de sotnii), baterii de artilerie, un regiment de gardă, 9 sotnii de rezervă și auxiliare și altele. Doar în anul 1917 efectivele lor se ridicau la mai mult de 13.000 de oameni. Pentru curajul și vitejia dovedită în luptă, 5.378 de cazaci de pe Ural au fost decorați cu diferite ordine și medalii. După Revoluția din Octombrie, cazacii de pe Ural au suferit aceeași tragedie ca și a restului cazacilor din Rusia. La început ei au adoptat
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
slovena, letona, lituaniana, cazaha, uzbecă, cirghiză. Pentru importanta contribuție la prosperarea literaturii moldovenești Anei Lupan, în anul 1984, i s-a decernat Premiul de Stat al R.S.S.M. În diferite perioade prozatoarea s-a învrednicit de mai multe distincții: Medalia "Pentru vitejie in Muncă" (1960), "Ordinul Drapelul Roșu de Muncă" (1974), "Maestru al literaturii din R.M." (1995), "Ordinul Gloria Muncii" (1997). Ana Lupan a încetat din viață în anul 1998. Sursa: "Flori de toamnă", Editura "Cartea Moldovei", Chișinău, 2007 "Flori de toamnă
Ana Lupan () [Corola-website/Science/318412_a_319741]
-
Moderație liberală", III, 16 septembrie 1897. "Trădarea Românismului", semnat Erics, III, 17 septembrie 1897. "Geniul României", semnat Erics, III, 18 septembrie 1897. "Nenorocosul D. Sturza", semnat Erics, III, 19 septembrie 1897. "Opinia la Botoșani", semnat Erics, III, 20 septembrie 1897. "Vitejia unui Arap", semnat Erics, III, 21 septembrie 1897. "Politica la Tulcea", semnat Erics, III, 22 septembrie 1897. "Popularitatea lui Hassan", semnat Erics, III, 24 septembrie 1897. "Desordinea progresului", semnat Erics, III, 25 septembrie 1897. "Potemkinul Universului", semnat Erics, III, 26
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
trăsurile rudelor, toate trupele garnizoanei București. În discursul de omagiere, generalul Leon Mavrocordat (pe atunci șeful Statului Major Regal) a spus: ",Generalul Warthiadi a consacrat întreaga sa activitate carierei militare, a servit țara cu credință și a apărat-o cu vitejie, a iubit armata cu pasiune, a câștigat dragostea și stima tuturor acelora care l-au cunoscut și au putut aprecia acest caracter leal și neșovăitor”." a fost onorat între altele cu:
Panait Warthiadi () [Corola-website/Science/334342_a_335671]
-
care ilustreaza figuri ca Ajax, Hector sau Patrocle. În final, aheii înving grație victoriei lui Ahile care îl ucide pe conducătorul troian în luptă directă. În cele 24 de cânturi, însumând circa 15.000 de versuri, "Iliada" relatează fapte de vitejie excepțională făcute de eroi neînfricați, dintre care se detașează Ahile. Acesta nu cunoaște teama și preferă o moarte glorioasă unei vieți tihnite, însă este neîndurător, refuzând familiei dușmanului său până și consolarea de a-i preda corpul acestuia. Îl umanizează
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
de izbândă. În 494, perșii organizează pe mare și pe uscat asediul Miletului. La insula Lade, în fața Miletului, flota ionică alcătuită din 353 de corăbii trimise de diferite cetăți, dar lipsite de o comandă unitară, este împrăștiată, în ciuda minunilor de vitejie înfăptuite de luptătorii din Chios. Miletul a fost cucerit, incendiat, bărbații uciși, iar femeile și copii duși în captivitate la Susa. Marele templu al lui Apollo de la Didyma, unul dintre oracolele vestite ale lumii antice a fost de asemenea ars
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
care cerea ca perșii să fie urmăriți și succesul obținut să fie dus până la capăt. Primejdia se îndepărta de Pelopones și acest lucru era obiectivul principal urmărit de Sparta și de aliații ei. La Istm s-au distribuit premii pentru vitejia arătată în lupta navală, pe locul întâi situându-se egineții, iar pe locul doi atenienii; în memoria regelui Leonidas și a celor trei sute de spartani care au căzut până la unul, la Sparta a fost ridicată o columnă pe care li
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
anii ~1310 - 1352. A fost fiul lui "Tihomir" sau Thocomerius, potrivit unui document oficial emis în 1332 de regele Ungariei Carol Robert d'Anjou care, după Bătălia de la Posada din noiembrie 1330, îl răsplătea pe "comitele Laurentius" din Zarand pentru vitejia sa din acea bătălie. Textul respectivei diplome conține mențiunea "„Basarab, filium Thocomerii", "scismaticum, infidelis Olahus Nostris”" („pe Basarab, fiul lui Thocomerius...”). O traducere mai completă oferă Cornel Bîrsan, în "Istorie Furată. Cronica Românească de Istorie Veche": „Basarab era fiul lui
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
(cunoscut și sub numele de Hercule în limba română, sau Hercules) este cel mai cunoscut erou din mitologia greacă, neîntrecut în forță și vitejie și care, după moarte, a fost primit în rândul zeilor devenind astfel nemuritor. Grecii antici sărbătoreau festivalul "ea", care comemora moartea lui Heracle, în a doua zi a lunii "Metageitnion" (sfârșitul lunii iulie sau începutul lui august). Heracle - numit de către
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
își înspăimântă părintele, ucigându-și dascălul, pe Linus, și acest fapt îl determină pe Amphitryon să-l trimită pe Heracle la țară să-i păzească cirezile. Eroul stă acolo până la vârsta de optsprezece ani, când săvârșește primul său act de vitejie: ucide leul din Cithaeron, care atacase cirezile tatălui său. Cu această ocazie el se unește cincizeci de nopți la rând cu cele cincizeci de fiice ale regelui Thespius, la care stă în gazdă tot timpul cât durează vânătoarea. După ce ucide
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
copiii. În urma săvârșirii acestei crime, eroul consultă oracolul din Delphi. Pentru ispășire, Apollo îi poruncește să-i slujească timp de doisprezece ani lui Eurystheus. La cererea acestuia, care îl pune la felurite munci, Heracle săvârșește cele douăsprezece mari fapte de vitejie cunoscute sub numele de muncile (isprăvile) lui Heracles. În afara acestor isprăvi, eroul a săvârșit, în diferite împrejurări, numeroase alte acte de curaj și vitejie, care i-au adus faima și l-au făcut renumit. Printre ele se numără: 1. Expediția
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
La cererea acestuia, care îl pune la felurite munci, Heracle săvârșește cele douăsprezece mari fapte de vitejie cunoscute sub numele de muncile (isprăvile) lui Heracles. În afara acestor isprăvi, eroul a săvârșit, în diferite împrejurări, numeroase alte acte de curaj și vitejie, care i-au adus faima și l-au făcut renumit. Printre ele se numără: 1. Expediția întreprinsă împotriva Troiei. Laomedon, regele Troiei, a refuzat să îi dea lui Heracles răsplata cuvenită pentru faptul că eroul a salvat-o pe Hesione
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
măciuca sa, ajutat fiind și de zeița Athena. 14. Prinderea cercopilor. 15. Expediția argonauților, la care a participat, abandonând-o însă pe parcurs. În sfârșit, viața eroului, bogată în peripeții, cuprinde și alte episoade menite să-i ilustreze forța și vitejia. De pildă, este cunoscut episodul luptei dintre Heracle și zeul apei Achelous, pentru a obține mâna Deianirei, sora lui Meleager, căruia, în Infern, eroul îi făgăduise să o ia de soție. După căsătorie, omorând din greșeală o rudă a soției
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
în Olymp, unde va exista după moarte în rândul nemuritorilor. Vechea ură a Herei se șterge. Ea îl primește acum pe Heracle în lăcașul zeilor, căsătorindu-l cu fiica ei, Hebe, zeița veșnicei tinereți. Eroul devine nemuritor, drept răsplată pentru vitejia, curajul și nedreptățile îndurate pe pământ. O precizare care apare în cartea lui Alexandru Mitru "Legendele Olimpului", volumul II (Eroii), spune un lucru interesant despre sursa puterii lui Heracle. Zeița Hera o forțează pe mama pruncului nou-născut să îl abandoneze
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
Căci luandu-se Elada, de vor fi și ei ostași,/ Vor cere cu tot cuvântul și ei să fie părtași“. Acțiunea se petrece în „locuința lui Răzvan într-un orășel leșesc la marginea Moldovei“.Vulpoi și Razasul comentează faptele de vitejie ale lui Răzvan, ascensiunea acestuia în oastea leșeasca, dar dorul de Moldova le sfâșie inimile și este mai puternic decât devotamentul față de polcovnicul Răzvan. Boierul Sbierea vine la Vidra cu intenția de a-i cumpăra moșia, „Patru sate, două iazuri
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
de când armatele române sub conducerea viteazului domnitor Carol I, intrau biruitoare în Plevna și vestitul Osman Pașa închină sabia și drapelul semilunei acestuia. Din comuna Cașin, 23 de tineri au luptat pe câmpul Bulgariei la Grivița și Plevna, cu toată vitejia și dragoastea pentru domn și țară. Din cei 23 veterani pomeniți, Grigoraș Neculai a murit pe câmpul de luptă, răpus de gloanțe turcești; Tănase Ion a murit înecat în apa Vidinului lângă Nicopole, iar 21 s-au întors la căminele
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
și în steaua sa, a continuat drumul spre Haifa, a ocupat-o, apoi s-a oprit la Jaffa și s-a apucat să reconstruiască fortificația distrusă; de aici a trecut la Arsuf, Ramla și Toron. Capriciosului Richard nu-i lipsea vitejia, iar ca militar s-a dovedit un foarte bun strateg, cele două calități fiind triplate de neînduplecarea în timp de război, care-l făcea să nu-și cruțe dușmanul, nici când îl avea la picioare. Era un rival demn de
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]