9,098 matches
-
cine ar alcătui juriul hotărâtor în privința acestor nume?). Grupați pe nuclee de interes, fie ele generaționiste sau nu, literații români aplică principiul carpe diem la însăși cultura din care fac parte. Am spus apoi: cultura română este implozivă. Ea are vocația neterminării, o ia mereu de la capăt și pre limba sa piere. Legenda Meșterului Manole i se potrivește ca o mănușă, cel puțin în privința actului de a construi zadarnic, în gol. Cultura română nu știe să-și folosească vigoarea și nici
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
de timpuriu cu opera lui Friedrich Schiller. Primele poezii i-au apărut în anul 1910 în revistă „Tribuna” din Arad, iar primele eseuri filosofice întitulate „Despre intuiție în filosofia lui Bergson” în anul 1914, semnate cu pseudonimul Ion Albu. Deși vocația și structura lui psihică erau orientate spre lirica și filozofie, pentru a nu fi înrolat în armată austro-ungară s-a înscris la Institutul Pedagogic și Teologic din Sibiu. Luându-și licență în Teologie a plecat apoi la Viena unde a
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
o încredere fără margini, riscantă în limba de lemn a publicisticii naționalist-comuniste dinainte de 1989: "Dintotdeauna orașul românesc a însemnat întâlnirea fascinantă a aspectelor pitorești, caracteristice firii noastre, care l-au făcut să se distingă prin istorie, viață spirituală, sensibilitate și vocație. În ultimul pătrar al veacului trecut orașul românesc poseda astfel de trăsături care-l făceau să nu fie identic decât cu el însuși. La configurarea vieții sale culturale de continuitate milenară au participat generații de barzi și de personalități vestite
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
mai exact, eclezială. Consumînd materia într-un adevărat ceremonial erotic, Onisim Colta visează o formă înaltă de mîntuire prin actul artistic. Dar visul lui nu este nici unul crispat existențial, și nici unul bigot din punct de vedere moral. Manipularea codurilor artistice, vocația de prestidigitator în relația cu limbajul, scepticismul polemic și memoria culturală, demonstrațiile silogistice și ironia implicită, fac din el un postmodern în cel mai exact înțeles al cuvîntului. Iar spiritul posac al unui eventual muzeu, încă fidel unor principii îmbătrînite
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
o erotică exaltată, la un sibaritism al simțirii ce se reflectă în oglinda unui intelect analitic. C. Beldie e un hedonist. Confesiunea sa senzuală, de "mare berbant", așa cum singur se recunoaște, e fără ocol, luminată de luciditatea specifică seducătorului de vocație: "Am fost iubeț de felul meu o viață întreagă și n-am fost un gelos". Condamnarea geloziei apare convingătoare din perspectiva acestui jouisseur supravegheat: "Gelozia este un parazit, o ciupercă pe obrazul pur al dragostei, un cancer pe inimă. Gelozia
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
la toate partidele cu pretenții. Din ele lipsesc nume de actuali parlamentari. Unele sonore, altele scoase parcă din cartea de telefon, fără număr și adresă. Deținătorii acestor nume lipsă au avut însă timp să își descopere sau să își dibuie vocația de parlamentari. Unii ținînd discursuri, majoritatea exersîndu-se între da, nu și mă abțin. Și unii și alții au sau aveau pînă de curînd numitorul comun al fidelității față de partidul lor. Ceea ce e totuși un merit, la unii poate singurul, și
Lista de transferări parlamentare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16744_a_18069]
-
nu și mă abțin. Și unii și alții au sau aveau pînă de curînd numitorul comun al fidelității față de partidul lor. Ceea ce e totuși un merit, la unii poate singurul, și în cantități mici, după bugetul lor de popularitate politică. Vocația de parlamentari însă e mai tare decît fidelitatea lor de partid și decît capacitatea lor de autoevaluare, ca posibili reprezentanți ai altui partid. Săriții de pe listă din PNȚCD își fac la rîndul lor calcule cum să sară în alt partid
Lista de transferări parlamentare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16744_a_18069]
-
Nicolae Manolescu În cartea lui Constantin Noica la care m-am referit în editorialul precedent (Pagini despre sufletul românesc), este evocată, printre caracteristicile care ne fac pe noi, românii, să n-avem nici vocație filosofică, nici vocație istorică, măsura, cumpănirea lucrurilor, absența excesului (într-o direcție sau în alta). Am citat, în treacăt, cuvintele autorului. Revin acum asupra lor, fiindcă merită o discuție specială. Noica nu este singurul gînditor român iritat de această particularitate
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
Nicolae Manolescu În cartea lui Constantin Noica la care m-am referit în editorialul precedent (Pagini despre sufletul românesc), este evocată, printre caracteristicile care ne fac pe noi, românii, să n-avem nici vocație filosofică, nici vocație istorică, măsura, cumpănirea lucrurilor, absența excesului (într-o direcție sau în alta). Am citat, în treacăt, cuvintele autorului. Revin acum asupra lor, fiindcă merită o discuție specială. Noica nu este singurul gînditor român iritat de această particularitate. O să arăt imediat
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
și-a consumat atîta vreme cu gazetăria de rutină și dirijarea trustului de presă "Cuvîntul", în detrimentul cărților sale de critică literară. Scrie Tudorel Urian, care a lucrat cu el: "Probabil nu și-a pus niciodată la modul foarte serios problema vocației sale principale. În momentul în care avea de făcut o treabă care nu mai suporta amînarea (aceasta putînd fi predarea unei cărți la editură, stilizarea articolelor pentru revista "VIP", scrierea rubricilor pentru revista "Cuvîntul", elaborarea sumarului pentru "Infractorul"), se dedica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
în Rostirea filosofică românească sau în Sentimentul românesc al ființei, scrise cu decenii bune mai tîrziu, se pot întrevedea de pe acum anumite constante ale gîndirii filosofului și chiar ale stilisticii sale atît de personale. Una dintre ele este absența de "vocație filosofică" a "cugetului românesc". "Poate pentru că nu avem o problematică a devenirii", explică Noica. Explicația ne îndrumă spre o a doua constantă și anume absența "vocației istorice" la un popor care a trăit dintotdeauna sub semnul eternității. Ambele idei sînt
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
și chiar ale stilisticii sale atît de personale. Una dintre ele este absența de "vocație filosofică" a "cugetului românesc". "Poate pentru că nu avem o problematică a devenirii", explică Noica. Explicația ne îndrumă spre o a doua constantă și anume absența "vocației istorice" la un popor care a trăit dintotdeauna sub semnul eternității. Ambele idei sînt urmărite de Noica în scrieri mai vechi sau mai noi (de la învățăturile lui Neagoe, prin Cantemir la Blaga) sau în ziceri populare (cum ar fi " Ceasul
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
desfășurare de silogisme de la Noica, este acela referitor la cauza absențelor revelate de autor: este ea un dat metafizic sau doar unul istoric? Am fost dintotdeauna înclinat spre determinismul istoric. însă nu despre asta mi-am propus să scriu acum. Vocație filosofică, românul nu are și nu a avut fiindcă a gîndit mereu prea aproape de natură și a pus această gîndire sub semnul măsurii. Noica are dreptate că gîndirea naturală și cumpătată este altceva decît filosofie, este adică înțelepciune. "Noima" românească
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
Năstase, că românii votează în cea mai mare parte cu stomacul. Unii dintre ei au început de pe acum să se declare decepționați de așa-zisa întoarcere a românilor la realitatea politică de pînă în 1996, speculînd asupra unei așa-numite vocații a alegătorilor de a vota cu trecutul. Politic, alegătorul din România care optează pentru PDSR-Iliescu reacționează corect față de cea mai metodică și mai lungă campanie electorală din ultimii patru ani.
Ce mai zic sondajele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16760_a_18085]
-
Andersen scrie adeseori la plural, fie un plural al emițătorului inclusiv, al tovarășilor săi momentani de voiaj (ce de pildă ceilalți pasageri de pe ambarcațiunea care îl aduce la Atena), fie un plural al adresării. Călătorul Andersen e un ins cu vocație comunitară, discută cu ceilalți, care pentru el sînt europenii la modul general, potențialii voiajori ca și el, sau consfătuiește cu ei, actualii companioni de călătorie. Spre deosebire de o bună parte din documentele lăsate de călătorii veacurilor 17, 18, 19, care își
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
care ea ar fi trebuit mai degrabă lăudată, sau chiar admirată. Cum reușește românul - prin ce masochism travestit în modestie - să-și compună un CV dezastruos, și cum își mai fac occidentalii cruce exorcizați când află câte o țară cu vocație ispășitoare, numai bună pentru a le sluji ca ecran de proiecție a propriilor defecte, stereotipii și neliniști - rămâne, în afara păcatelor reale pe care ciobănașul nostru mioritic le are, o întrebare ce-și așteaptă încă răspunsul. Constat numai că din vremea
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
dezamăgiți de acest Ridley Scott prea "normal". Cred că, dimpotrivă, e meritul unui artist autentic de a nu fi căutat să facă "artisticăraie" și de a-i fi dat genului ce-i al genului: suflul epic, aventura cinstită, spectacolul cu vocație populară... Ceea ce Gladiatorul este din plin. În primele două săptămîni după lansare (în mai, în State) filmul a atins cifra record, de încasări, de 74 milioane dolari. Acolo, unde lucrurile se mișcă repede, succesul de box-office al Gladiatorului i-a
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
de pagini pentru alcătuirea unor note etc.? Iar pe de altă parte, nici edituri capabile să scoată aceste ediții scumpe, laborioase și neprofitabile nu mai sînt. Ați urmărit probabil în presă ce s-a întîmplat cu "Minerva"... Ba filologi de vocație mai sînt. La București lucrează Mihai Moraru, care e o personalitate de prim plan, și cu el colaborez foarte bine, ne pasionează pe amîndoi apocrifele, el are o pregătire desăvîrșită. Acuma, de lucru pentru filologi ar fi destul, căci o
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
cu umor atît tipice precepte de viață, cît și rutiniere canoane artistice. De exemplu intriga- ca mai totdeauna în acest perimetru geografic - gravitează în jurul incompatibilității de castă: diferența de rang social face din start imposibilă povestea de iubire. Doar că vocația narativă - bun tradițional moștenit și speculat la maximum și de arta a 7-a - nu-și dezminte incontinența. Istoria începe să se depene inteligent printr-un generic - balet de mare clasă ce oferă certitudinea unui spectacol de calitate. Un spectacol
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
urmă în acest loc al literelor. Vă încearcă, cumva, părerea de rău că n-ați apucat pe un alt drum? - Sigur că am rămas cu nostalgii. Fără îndoială. Pentru că, așa cum știți, cum am spus-o în repetate rînduri, marea mea vocație, așa mi se părea mie, era muzica. Am abandonat-o din motive obiective, independente. Firește, împlinesc, ceea ce se poate, cu ascultatul muzicii. De cîntat nu mai cînt la instrumente de mult. Dar fără îndoială, am încercat ca să-mi fac datoria
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
în balanță una și alta, desigur, mă bucură și-mi dă o liniște pentru sfîrșit această constantă a unei datorii împlinite. Cu atît mai mult cu cît datoria aceea mi-a fost cumva impusă din afară. Eu n-am avut vocație de profesor, asta-i foarte clar. - Ceea ce realizăm în viață, agoniseala spirituală în primul rînd, este rezultatul, sigur, al unor factori care se conjugă, ajung în conjuncție adeseori. Însă datorăm foarte mult unor oameni, pe care nu-i uităm îndeobște
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
de letargie. însă, în practică, situația se prezintă exact așa! Mult zgomot, promisiuni, amenințări, bătăi de tobe, după care cortina cade fără nici un fel de explicație! Misterioasă rămâne și miza domnului Constantinescu pe inși evident lipsiți de orice calificare și vocație de a conduce un guvern. Ca și cum experiența somnambulului Ciorbea n-ar fi fost suficientă, dl. Constantinescu a plusat sinucigaș pe o personalitate frauduloasă precum Radu Vasile, cel mai simpatic produs al cacialmismului carpato-danibuiano-pontic. Nici ostilitatea pronunțată a presei, nici sfaturile
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
citi mii de pagini, de a conspecta gazete, de a face statistici, de a sistematiza o parte din informații în formulare standard, de a dicta cuiva rapoartele sale săptămînale (mereu în prima zi a săptămînii și a lunii!) numai din vocația unui Balzac mititel care se prepară pentru Comedia umană. Darnton socotește că rapoartele nu sînt "sursă de date solide" și că mai degrabă subiectivitatea din ele le face valoarea decît caracterul științific, sociologic de pildă. Așadar, tot latura literară. Parcurgînd
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
mitică) și volumul de versuri Rîsul morților. Să notez din nou, ciudățeania faptului că a abandonat proza (care îi fusese bine primită, totuși) pentru alte genuri. Să nu fi fost mulțumit de romanul său din 1932, nu avea încredere în vocația sa epică? E adevărat că o undă puternică de lirism irigase substanța romanului și că începuse, ca scriitor, cu poezie. Iar filosofarea se vedea, era bine instalată în țesătura cărții și trăise ani de-a rîndul cu articole de comentariu
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
refuz să plec în Israel. Nu-mi plac vorbele late și umflate. Interviul acesta mă obligă să mărturisesc că patria mea e literatura și cultura română.[...] Am rămas aici din dragoste pasionată pentru literatura și cultura românească, știind bine că vocația de istoric al acestora nu o pot exercita altundeva decît aici, la Biblioteca Academiei, unde mi-am făcut veacul." Z. Ornea nu e membru al Academiei Române. Funeraliile de presă ale CDR Un final trist pentru Convenția Democrată care s-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]