2,638 matches
-
aruncase într-o noapte, când erau adolescenți și se târau amândoi spre casă, fiecare de la întâlnirea lui, beți. Și tu? Nu te credeam în stare. Începu să-și folosească vocea - gemete înăbușite de tubul de traheotomie, un limbaj secret, fără vocale. Fiecare horcăit o sfâșia pe Karin. Îi bătu la cap pe doctori să facă ceva. Ei îi măsurară țesutul cicatrizat și lichidul cranian și ascultară tot ce se putea, în afară de bolboroseala lui nebunească. Îi shimbară tubul din trahee cu unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
semne de mirare și ale noastre vechi zidiri, actuale dar și viitoare. Modernă-n tot ceea ce are mai mișcător, mai transparent un acum pururea prezent, și atâtea semne de ntrebare. Poetu-i un Ierusalim cu teme sfinte, naționale, iar cu deschisele vocale ne-nvață și cum să vorbim. Ne-nvață ale vieții creșteri spre înălțimi și caractere la începutul unei ere pline de atâți Manole meșteri. Zidarii unei Românii cu un destin mai conștient, că noi vom fi pe continent izvorul unei
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
mijloc de secol confiscat, de un ocult mijloc de noapte impus prin crime-n lung și-n lat de țară, jefuită, ruptă, cu clopote bătând în dungă; ne aștepta o pantă-abruptă și-un iad cu talpa grea și lungă. 17. Vocala mirării Un iii prelung e-a ciocârliei, uimire-cânt dumnezeiesc, zborul în cerul armoniei, spre care de copil tânjesc regret că nu mai pot să zbor, sunt exilatul veșniciei, si-n dimineața lui Cuptor, admir doar zborul ciocârliei. În loc de postfață Și-
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
fi interesate. Nici măcar nu știu de ce-am spus ce-am spus. Am spus primul lucru care mi-a venit în cap fără să am timp să-mi ajustez accentul. Ceea ce e o greșeală imensă. Dacă îmi scapă măcar o vocală aiurea în accent... — I just wanted to say that in this country we... In this country we. In this country we. In this country we. Paradoxul meu. Să nu am ceva ce nu-mi doresc oricum, și asta să fie
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
poate că acesta ar fi momentul potrivit. La celălalt capăt al firului se auzi un sunet. Părea să fie expresia unei nedumeriri. Cuvântul rostit, dacă putea fi numit astfel, era o combinație de h-uri și n-uri, și o vocală, sau două, trei... Și se auzi cam așa: - Huhnnuhhn? Tonul părea interogativ. Gosseyn nu încercă să facă o traducere exactă. În momentele care urmară după exclamație, el făcu mai întâi o fotografiere" a unei porțiuni din podea la câțiva metri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
inconfortabile pentru noul demnitar. Că așa este ne demonstrează felul în care acesta s-a comportat în chiar momentul în care a primit foaia: stânjenit, enervat și nesigur, în ciuda felului bărbătesc în care și-a modulat vocea și a accentuat vocalele și consoanele. Radu Stroe a spus inițial că nu a apucat să citească pagina buclucașă, deși părea evident că nu era așa, mai apoi a sfârșit prin a mărturisi că este ceva anume acolo care putea fi dat publicității numai
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
doar semnele consonantice, fără vocalizare. Abia ulterior, în Evul Mediu Timpuriu, tradiția ebraică a „vocalizat” textele consonantice biblice, dar ea - din venerație sacră - se abține să noteze pronunțarea numelui divin Yhwh, astfel că au așezat pe cele patru consoane (Yhwh) vocalele pronunțate în citirea liturgică sau în rugăciune, adică expresia ’Adōnăy (litt. „Domnul meu”), sau haššem (lit. „numele”; căruia îi corespunde aramaicul šemă’). Nici traducerile în limba greacă nu sunt de mare ajutor pentru că ele, în loc să redea pronunția numelui Yhwh în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
kýrios) sau pur și simplu au transliterat cele patru caractere consonantice. Cât privește însă pronunția modernă Yĕhōwăh, adoptată de unii, e vorba, evident, de o fuzionare artificială - și greșită - a celor patru consoane scrise în manuscrisele biblice „Yhwh” (ketîv) și vocalele folosite de masoreți pentru a indica lectura ’Adōnăy (kerê). Această ultimă presupusă pronunție nu are nici fundament filologic și nici istoric, și denotă ignoranța cu privire la istoria practicii scribale masoretice a celor care o adoptă. Etimologia numelui Yhwh a fost dintotdeauna
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de grupurile instrumentale, trăsături ce caracterizează așa-zisul stile concertato; - tendința prezenței mai multor coruri (policoralitate), obținându-se astfel o polifonie de tip coral, scriitura, în general, fiind de tip omofonic; - evidențierea vocilor umane solistice, căutându-se în special efecte vocale care să fie în sintonie cu textul și cu sentimentele exprimate de acesta sau cu sentimentele care se doreau a fi exprimate (afectele); - influența considerabilă a stilului teatral și a celui melodramatic; - dezvoltarea autonomă a instrumentelor, fie a orgii, fie
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
oficiale din cauza compoziției muzicale; - sunt admise orga și instrumentele muzicale „negălăgioase”, cu condiția de a susține și înfrumuseța cântecul; uneori, pot fi admise și simfoniile (scurte fragmente instrumentale cu caracter religios); este condamnată, în schimb, tradiția marilor concerte instrumentale și vocale în biserici, în special în timpul Săptămânii Sfinte, deoarece erau prea spectaculare. Cu toate că acest document era unul oficial și autoritar, condițiile muzicii sacre nu s-au îmbunătățit până la începutul secolului al XX-lea. La acest fenomen au contribuit mai mulți factori
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
mai mulți factori: Revoluția franceză și politica napoleoniană, care au desființat ordinele religioase tradiționale (benedictin, franciscan și dominican); absența studiului muzicii sacre în școlile muzicale cele mai importante; neglijarea, chiar în seminariile teologice, a muzicii sacre; afirmarea muzicii instrumentale și vocale în plină ascensiune, etc. În mod evident, nu erau suficiente doar protestele și interdicțiile. Adevărata problemă stătea în a regândi funcția și trăsăturile stilistice ale artei muzicale, în vederea realizării idealului unei perfecte simbioze cu ritul cultual. 6. ROMANTISM ȘI MODERNITATE
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
curgând printre aceste, se revarsă in Dunăre» (IV, 48). În Porata al Sciților sau Piretus al Grecilor recunoaștem numele de astăzi al râului ce desparte România de Basarabia, Prutul. Consoanele p, r, t au fost toate păstrate și numai câteva vocale au suferit o schimbare firească, întunecându-se in u, din sunetele mai mult deschise ale unei limbi mai apropiate de originile limbilor arice. Etimologia acestuia nume se află in radicala sanscrită pâr, zendic pĕrĕ, grecește 7ie(mtf -a trece, de unde
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a Dacilor ar fi fost Germania, apoi pe confuziunea intenționată a scriitorului got, Jordanes, care, în dorința de a afla pentru națiunea sa un început mai strălucit, consideră pe Geți ca Goți, deoarece numele lor se deosebea printr-o singură vocală unul de altul, și ia istoria poporului getic, cum o găsește expusă in pierduta scriere a lui Dio Cassius, Getica, drept obârșia și începătura poporului gotic.Ce valoare însă se poate pune numai pe o simplă asonanță a două nume
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ondulat îi era dat pe spate, cu un zuluf mărunt la ceafă. Purta un papion maro, o haină cu revere maronii lungă pînă la genunchi, pantaloni negri strîmți și pantofi maro din piele întoarsă. Avea un accent molatic și pronunța vocalele oarecum plîngăreț. — Sînteți nou-venit în locurile astea, nu-i așa? — Da, i-am răspuns. — Am venit să vă ajut. Puteți să-mi spuneți Gloopy. Presupun că nu aveți încă un nume. Vă însoțește cineva? I-am zis că nu. — O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
este frecată cu mâna, când omul se simte nehotărât, vocea depinde de viteza de vorbire, de ritm lent sau rapid, de volum cu modificare discretă sau cu un ton convingător, ori cu un timbru plăcut sau neplăcut, cu atenție la vocale sau la consoane la articulare sau melodică, un ritm modificat regulat ori sacadat, depinde de tipul de persoană și acompaniază mâna. Utilizarea limbajului corpului depinde de relația mâinii cu obiectele (creioane, ochelari, mâini), ceea ce demonstrează o lipsă de activitate ori
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
ebraismul târziu (în jurul anului 200 d.C.) s-a impus concepția conform căreia teama în fața numelui este îndepărtată cel mai bine dacă nu este pronunțat. În schimb, în locul lui se spunea: «Adonai», Doamne. Pentru a nu fi uitată înlocuirea, se scriau vocalele acestui cuvânt sub cele patru consoane a numelui lui Dumnezeu, YHWH. Dacă se combină vocalele din Adonai cu consoanele din YHWH apare numele greșit de Iehova. Numele «Isus» Cea de-a doua poruncă capătă o importanță ulterioară, prin faptul că
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
este îndepărtată cel mai bine dacă nu este pronunțat. În schimb, în locul lui se spunea: «Adonai», Doamne. Pentru a nu fi uitată înlocuirea, se scriau vocalele acestui cuvânt sub cele patru consoane a numelui lui Dumnezeu, YHWH. Dacă se combină vocalele din Adonai cu consoanele din YHWH apare numele greșit de Iehova. Numele «Isus» Cea de-a doua poruncă capătă o importanță ulterioară, prin faptul că în numele YHWH este conținut și numele Isus. Isus înseamnă de fapt «YHWH este mântuirea». Iar
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
De aceea, interpretă gestul ca pe un semn că o plictisise pe Rose fiindcă nu găsise nimic interesant de spus și, pentru a Îndrepta greșeala, se grăbi să pună capăt conversației. — Mă bucur că te-am cunoscut, Rose, zise tărăgănând vocalele cu un accent ușor, dar evident. Însă trebuie să plec... Lăsă repede jos ambele cutii cu boabe de năut, se uită la ceas, ridică coșul și plecă. Înainte să dispară, Rose Îl auzi murmurând „la revedere“ și după aceea, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Rabbi Allevi. — Ce foiță? Întrebă Dee cu o diabolică ingenuitate. — Blestemat să fii, doctore Dee, zise rabinul. Și adevăr Îți zic că n-o să vezi zorii noului secol. Și se depărtă În noapte, murmurând niște consoane obscure și fără nici o vocală. O, Limbă Diabolică și Sfântă! Dee stătea sprijinit cu spatele de zidul umed din pasaj, pământiu la față, cu părul ridicat măciucă pe cap, ca creasta șarpelui. — Îl cunosc pe Rabbi Allevi, zise el. Voi muri la 5 august 1608
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
pe un ton Îngrijorat că Agliè Își mutase practic sediul În biroul doamnei Grazia, Îi dicta scrisori, Îi conducea pe noii vizitatori În biroul lui Garamond, În fine - și aici ranchiuna o făcea pe Gudrun să Înghită și mai multe vocale -, o făcea pe patronul. La drept vorbind, am fi putut să ne Întrebăm de ce petrecea Agliè ceasuri Întregi frunzărind lista cu adrese a editurii Manuzio. Avusese timp suficient să-i identifice pe ASP-ii ce puteau fi incitați să devină autori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
o spune cu mîndrie, s-a servit și el cu cîteva bucățele de extraterestru. Chiar și acum are În buzunar șapte-opt cuvinte care n-au fost nicicînd rostite pe pămînt și nici nu vor fi vreodată. Le simte. Pline de vocale. Lungi. Întunecate. Buuune. — Haideți să examinăm acum natura succesului. Un poet se simte plin de succes cînd a scris un vers foarte bun. Un producător de software, cînd primește un patent. Un om bogat, cînd mai face un milion. Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
doi. Umblă mai ales în turmă, Multe sunt și pe la noi; Când se culcă, întâi scurmă, Iar lumea le zice... O-ntâlnești și pe ponoare, Când la deal și când la vale, Umblă pe patru picioare Și-i făcută din... vocale. Fie iarnă, fie vară, Lâna în spinare-o cară. Lunguieț și tare mic, Stă cu frații lui în spic. Face-atâta hărmălaie De parcă-a făcut un ou Mai voinic decât un bou Sau decât un stog cu paie. Uite-așa
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
din lumea asta și-a mai numit apoi fiica Dina. Dar unele chiar au făcut-o. Iar tu ai simțit, poate, că încă mai eram acolo, dincolo de semnele amuțite ale cărții. Ai auzit-o, poate, în muzica numelui meu: prima vocală înaltă și clară, ca atunci când o mamă își cheamă copilul seara; ultima, delicată ca șoaptele secretelor pe pernă, la culcare. Dii-naa. Nimeni nu și-a mai amintit cât de pricepută am fost ca moașă sau cum cântam, cum făceam pâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pericol atunci când urcam și coboram scara de lângă platforma pe care dormeam. Îmi place, zise el gânditor, netezind poalele capotului. Cred c-o să-l adopt. E mult prea mare pentru tine. A, cafea. Fără lapte? — În această casă, zise Sally, mestecând vocalele complicate cu aplomb, dacă vrei ceva, trebuie să vii cu el de acasă. Nu neapărat, zise Hugo, mustăcind către mine. Mulțam, Sal. A băut puțin din cafea. Eu am dat gata un pain au chocolat și am respirat adânc. — Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
lași pe Hugo cu semne? Mă străduiesc, zisei eu, rânjind. E un tip foooarte drăguț, spuse Sally, pe un ton mai serios. Îl știu de multă vreme. Tu ai făcut o alegere buonă. Sally se chinui din răsputeri să pronunțe vocalele din ultimul cuvânt. Totuși, pentru că era binevoitor, nu i-am atras atenția asupra acestui lucru. În schimb i-am spus: — De fapt, el m-a ales pe mine. Poate de aceea. —Cosa1? O luai pe după vișin. Păi, nuș’ ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]