1,218 matches
-
imitarea modelelor exemplare și prin actualizarea evenimentelor mitice constituie „o notă specifică a oricărei societăți tradiționale; această notă, singură este suficientă pentru a diferenția lumea arhaică de societățile noastre moderne” (/71). Societățile tradiționale s-au străduit În mod conștient și voit, să suprime periodic timpul, printr-o serie de ritualuri care reactualizau Într-un anumit fel cosmogonia. Renunțăm la o extindere a discuției care ne-ar depărta prea mult de subiect. Ne mulțumim să amintim că un mit Îl desprinde pe
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
trăirea în teritoriul imaginarului a unor dorințe imposibil de realizat în realitate. Coșmarurile și reveriile cu valențe negative apar în nevroze, în situații psiho-traumatizante, stări reactive și în epilepsia psihosenzorială. O altă producție imaginativă este minciuna, care este o distorsionare voită a adevărului. Există mai multe tipuri de minciună: * Minciuna convențională: ce exprimă o anume decență pentru a evita situații ce necesită respectarea etichetei sociale. * Minciuna utilitară: individul urmărește obținerea unor beneficii nemeritate; denotă în multe cazuri o dizarmonie a personalității
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
judecății”<footnote Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. X, 76.1.-76.2., 77.1.-77.2., în PSB, vol. 5, p. 269. footnote>. Deși e un lucru dulce pentru sfinți a pătimi pentru Hristos, „primejdia nu e voită, însă trebuie suportată când e adusă de vreo necesitate. De aceea ne și poruncește să ne rugăm ca să nu cădem în ispită”<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a noua, Introducere, în PSB, vol. 41
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
fost uitate mai bine de o jumătate de secol, vor dobândi o influență tot mai mare, ajungând să fie citate de papa Leon al XIII-lea, de Margaret Thatcher sau de Ronald Reagan. Frédéric Bastiat, L'État, Ce qu'on voit et ce qu'on ne voit pas et d'autres essais (c) 2011, Centrul Independent în Studii de Economie și Drept (c) 2011, Institutul European, pentru prezenta ediție în limba română Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: BASTIAT, FRÉDÉRIC
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Indianapolis, Indiana (www.econlib.org). Compoziție apărută în Journal des Débats, numărul din 25 septembrie 1848; text reprodus după textul din ediția originală în șapte volume a Operelor Complete Frédéric Bastiat, apărută în anul 1863, tomul V, Ce qu'on voit et ce qu'on ne voit pas, pp. 327-341, disponibil on-line grație Cercle Bastiat (www.bastiat.org). 2 La 22 februarie 1848 în Paris izbucnește revoluția în urma căreia este instaurată efemera Republică a II-a (n. tr.). 3 Revoluția de la
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prezidențiale din 10 decembrie 1848 sunt însă câștigate de candidatul republicanilor conservatori, Ludovic Napoleon Bonaparte (n. tr.). Traducere după textul din ediția originală în șapte volume a Operelor Complete Frédéric Bastiat, apărută în anul 1863, tomul V, Ce qu'on voit et ce qu'on ne voit pas, pp. 336-392, disponibil on-line grație Cercle Bastiat (www.bastiat.org). 7 Acest pamflet, publicat în iulie 1850, este ultimul pe care Bastiat l-a scris. Era promis publicului de mai bine de un
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
26 Vezi Justiție și fraternitate (n. a.). Apărut în numărul din 15 iunie 1848 al Journal des économistes; reprodus după textul din ediția originală în șapte volume a Operelor Complete Frédéric Bastiat, apărută în anul 1863, tom. V, Ce qu'on voit et ce qu'on ne voit pas, pp. 336-392, disponibil on-line grație Cercle Bastiat (www.bastiat.org). 27 Caius Messius Quintus Augustus, supranumit Traian Decius, împărat roman originar din provinciile estice care a domnit între anii 249-251 d.Hr. Scurta
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pare că rezumă întreg pamfletul (n. ed.). Apărut în numărul din aprilie 1849 din Journal des économistes. Traducere după textul din ediția originală în șapte volume a Operelor Complete Frédéric Bastiat, apărută în anul 1863, tom. V, Ce qu'on voit et ce qu'on ne voit pas, pp. 336-392, disponibil on-line grație Cercle Bastiat (www.bastiat.org). 36 Cresus (cca. 595-547 î.Hr), personaj antic semi-legendar, ultimul rege al Lidiei, până la cucerirea acestui regat din Asia Mică de către perși, a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
satisfăcută, am înțeles-o ca pe o mare bucurie și ca explicație și condiție a reușitei în lumea spiritului, unde emanciparea, când e, e cu atât mai puternică cu cât mai smerită a fost slujirea obedientă la curțile altuia. Această voită orbire am găsit-o în citatul din scrisoarea chitaristului Chelu: "În fiecare zi să vădești părintelui tău duhovnicesc tot gândul tău, și ceea ce-ți va spune el să primești ca din gură dumnezeiască, cu toată încredințarea, și să nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
explicația incognito-ului pe care-l alesese autorul pentru a răzbate în paginile revistei. Evident, nu era prea departe de căutat. Tocmai ocolindu-mă, paginile mă întîlneau în plin. Ele mi se adresau prin chiar eschiva lor. Ignorarea mea ― deliberată, voită, construită, ascunsă stângaci sub masca surprizei ― era de fapt întîlnirea neașteptată care mi se dădea într-un spațiu public, era un anunț important, o carte de vizită, o complicitate în văzul tuturor, o invitație mândră și malițioasă de a asista
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fixează hotarul de est al Torceștilor, la fel cu cel al moșiilor vecine, Bozieștii (Umbrăreștii de azi), Blăjerii, Trohăneștii (Barcea) „pe Valea Ciriteiului” adică a Herătăului, vale numită în vechime Călmățuiul Mic, de unde și disputa de mai sus prin confundarea voită sau nu a celor două văi cu nume de Călmățui. Cum Cartea hotamică din 1872, însoțită și de un bine lucrat plan hotarnic de teren, trebuia să servească doar pentru susținerea documentară a cauzei reclamantului, nu rezultă dacă acesta a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Corobanu, Călărașu, Corpaci, nici nume specifice satului Siliștea, precum: Bordei, Slavu, Neica etc., așa cum vom găsi în catagrafiile următoare. Se explică astfel numărul mic de locuitori înscriși pe listele satelor recenzate și prinde temei aserțiunea noastră privind omisiunile întâmplătoare sau voite. Că cifrele acestea nu reflectă numărul integral de locuitori, deci realitatea demografică, ne putem convinge urmărind și comparând cifrele referitoare la numărul locuitorilor din satele vecine, din această catagrafie, cu numărul din catagrafiile care au urmat. Iată, spre exemplu, cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
distruge o vază) Dar chiar și eu... eu... nu am vrut întotdeauna să țin seama, sau să percep singuratica tortură din lăuntru-mi ca pe singuratica-mi frumusețe proprie. Chiar și eu n-am dormit zile și nopți cu un diletantism voit. (Râde) Îmi amintesc... acum patruzeci de ani, când un tânăr avocat voia să mă sărute în timpul drumului cu vaporul dintre Veneția și Murano. Vă purtați așa de gingaș, șoptea el, asemenea sticlei făcute în locurile astea. (Râde) Tăceți, i-am
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o reală dezbatere, în același timp academică, a societății civile și a mediului politic, cu privire la cea mai bună organizare și guvernare teritorială a țării. Ar fi mult mai productiv să fie promovată o descentralizare pozitivă, dezbătută cu calm și maturitate, voită și concepută de către comunitățile locale, prin intermediul actorilor relevanți: societate civilă, aleși locali și parlamentari. Ne rezumăm însă la un schimb inconșistent și cu efecte minore pe tema modernizării administrației, respectiv vizând eficientizarea actului de guvernare la nivel central și local
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
o zână, „fragedă și încă și nurlie”436, într-o soție supusă și fidelă: „Ea n-a ieșit din voia lui nicicând,/ Mereu în placul soțului făcând.”437 Bătrâna optează, în cele din urmă, pentru acea frumusețe tăcută, a obedienței voite.438 Istorisirea târgoveței nu reușește să își apere cauza deoarece întâlnim și alte ambiguități, argumentele aduse sunt parțiale, uneori lipsite de logică. De exemplu, perdaful conjugal îl îndeamnă pe cavaler să lase de o parte atracțiile materiale sau aspirațiile de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și purității, care le conferă statutul de model și de salvatoare ale unui univers corupt, ce și-a pierdut inocența. Cu toate acestea, și ele rămân simboluri și alegorii ale unor virtuți, nu reușesc să se desprindă de o stilizare voită și să devină individualități bine conturate, poate și din pricina influențelor literare franceze și italiene din epocă, sunt mai terestre, dar nu complexe, vizează mai mult un scop didactic decât un ideal realist de portretizare a feminității, și, în plus, cunosc
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
litigii, va trebui făcută dovada de către soțul-victimă, în sensul celor arătate. Întotdeauna va trebui să se probeze că soțul și-a cunoscut boala gravă și că în mod voit nu a comunicat-o celuilalt soț, fiind vorba aici de omisiune voită a unui soț de a aduce la cunoștință celuilalt soț boala gravă de care suferea. Ascunderea bolii de către soție, care o face inaptă de a avea copii, este dol prin reticență. Instanțele au hotărât că ascunderea stării de graviditate este
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
o zână, „fragedă și încă și nurlie”436, într-o soție supusă și fidelă: „Ea n-a ieșit din voia lui nicicând,/ Mereu în placul soțului făcând.”437 Bătrâna optează, în cele din urmă, pentru acea frumusețe tăcută, a obedienței voite.438 Istorisirea târgoveței nu reușește să își apere cauza deoarece întâlnim și alte ambiguități, argumentele aduse sunt parțiale, uneori lipsite de logică. De exemplu, perdaful conjugal îl îndeamnă pe cavaler să lase de o parte atracțiile materiale sau aspirațiile de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și purității, care le conferă statutul de model și de salvatoare ale unui univers corupt, ce și-a pierdut inocența. Cu toate acestea, și ele rămân simboluri și alegorii ale unor virtuți, nu reușesc să se desprindă de o stilizare voită și să devină individualități bine conturate, poate și din pricina influențelor literare franceze și italiene din epocă, sunt mai terestre, dar nu complexe, vizează mai mult un scop didactic decât un ideal realist de portretizare a feminității, și, în plus, cunosc
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
LNP În casa a X-a: necesitatea de a atinge un scop, de a realiza o ambiție; LNP În casa a XI-a: realizare socială și, sau de prietenie, contacte numeroase; LNP În casa a XII-a: interval de singurătate voită sau forțată, care aduce reflexie și evoluție. În ceea ce privește planetele și aspectele (conjuncțiile sunt aspectele cele mai semnificative), iată câteva exemple: - LNP În aspect cu Mercur indică importanța valorilor intelectuale; - LNP În aspect cu Venus indică importanța vieții afective; - LNP În
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
o știm din numeroasele analize psihologice ale jurnalului intim - pactul sincerității nu constituie un impediment pentru scriitorul care Încearcă să se autoportretizeze. Mai mult, autoportretul este Întotdeauna un amestec de voință auto-descriptivă și expresivitate involuntară. Ceea ce autorul spune În mod voit și conștient e la fel de relevant - dacă nu chiar mai relevant! - ca și ceea ce ascunde sau falsifică. Capcane mentale Oricum ar sta lucrurile, jurnalul intim acționează ca un agent de stimulare a creativității auctoriale. Chiar dacă În acest caz special personajul, naratorul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
celui care se ocupă "cu luare-aminte" de "tăierea firului de păr în patru". În plus, maniera rabelaisiană de denunțare a superficialității anumitor personaje prin limbaj este, la rându-i, o preluare, o adaptare chiar pe teritoriul francezei colocviale a stilului voit obscur, plin de incongruențe, cultivat de Folengo și consacrat prin denumirea de macaronic. Opera pe care acesta o publicase sub pseudonimul de Merlin Cocaio, în 1521, Maccaronea, avusese un imens succes, certificat și de cele șase reeditări succesive de-a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care întâmplările cotidiene din viața anonimului Ivan dobândesc semnificația unei pilde exemplare. Exemplare pentru că din gesticulația banală a lui Ivan, din toate umilințele la care este el supus pe parcursul unei zile, ne privește imaginea vieții, binecuvântată în solidaritatea ei ne-voită cu smerenia lui Hristos 358. În cazul personajelor discutate, scriitorul acordă mai puțină atenție detaliilor fizice de portret. El reține doar acele trăsături care sunt relevante pentru reflectarea interiorității. Elementele de portret fizic al Matrionei sunt puține, menite să creeze
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
observat în mod cert simpatiile acestuia față de creștinism ori dezinteresul aplicării edictelor persecutoare ale lui Dioclețian. Să fi fost oare teama lui Dioclețian de a nu isca o lupta în cadrul tetrarhiei ori aplicarea edictelor mai mult silită (de Galerius) decât voită? Ori să fi fost informat îndeajuns despre prezența nesemnificativă a soldaților creștini din trupele ori în ținuturile încredințate stăpânirii lui Constantius? Nu știm! Însă e foarte probabil că Dioclețian a suspectat oarecum atitudinea cezarului occidental, reținându-l pe fiul acestuia, viitorul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Dumnezeu vă va dărui lumina ca să-l puteți cunoaște, atunci îl veți putea vedea și voi“. Possidonius i-a spus: „Și dacă îl cunoaștem, putem să-l abandonăm pe împăratul nostru și să venim la El?“. Theogenes a răspuns: „Dacă voiți, nimeni nu va putea să vă oprească; de altfel, dacă părăsiți tenebrele acestei lumi, gradele și onorurile pe care le aveți în această lume și vă veți converti la adevăratul Dumnezeu, Regele veșnic, și veți lupta pentru El, asemenea mie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]