1,615 matches
-
cu capriții parlamentare, cu dezbateri seci, cari nu valorează nici jumătate cât diurna; Camera, prin lipsa de orice tact parlamentar, prin ușurința, cu care cere cuvântul, prin lipsa de conștiință prin mulțimea de idei greșite, prin aceea că orice ființă vorbitoare spune pe lung și pe lat tot ce-i trece prin gând și povestește până în capăt tot ce-i născocește crierul, prin toate astea compromite interesul țării și risipește averea contribuabililor; cu mâncărimea lor de vorbă deputații tratează cestiuni ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de fapt, față de un om care stătea acolo, întins pe spate, nu prea știa ce atitudine să ia în momentul acela. Rămânea să aștepte până când celălalt avea să facă prima mișcare. "Mișcarea", după cum se dovedi, constă în niște cuvinte. Cutia vorbitoare de pe capul Vocii Unu spuse: - După cum cred că ai auzit, indicațiile sunt să îndepărtăm asta! Ridică brațul, mâna și un deget arătător spre tuburile de cauciuc. Vocea Unu încheie: - Și mi s-a mai spus, să le îndepărtăm repede, după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Amiralit]ții crede c] viața moral] a gospod]riei este supravegheat] de fantomă unei rude masculine decedate de curând. Craniul acesteia este p]strat în cas] și fantomă pedepsește diferitele ofense trimițând boal] și nefericire (Mead, 1963). Pentru multe populații vorbitoare de Bantu din sudul Africii, spiritele semidivine ale str]moșilor îi pedepsesc pe r]uf]c]tori și recompenseaz] bună purtare. Cei din tribul G/wi evit] l]comia de frica maniei lui N!adima, disprețuind-o în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
discuțiile acestora pot fi recunoscute că provenind din cele care aveau deja loc în secolele al V-lea și al IV-lea î.Hr. Nici conexiunea nu poate fi considerat] drept pur istoric]. Studierea textelor antice, cel puțin în ț]rile vorbitoare de limb] englez], este apanajul savanților care sunt ei înșiși filosofi și care recunosc în acestea o relevant] și o vivacitate imediat] care le dezminte vârstă. Procesul este bidirecțional: pe de o parte, cercet]rile moderne ofer], în mod repetat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moderne și contemporane. Totuși, oarecum surpinz]tor, între sfârșitul Renașterii și mijlocul secolului XX, filosofia acelor cinci sute de ani a fost în mare parte uitat]. Într-adev]r, doar în ultimii aproximativ dou]zeci de ani filosofii din ț]rile vorbitoare de limb] englez] au început s] aprecieze calitatea intrinsec] a gândirii medievale și a Renașterii și relevanță să pentru efortul continuu de a înțelege problemele de prim rang ale filosofiei. O parte a dificult]ții de a evalua filosofia Evului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ferestre și uși, cu o intrare subterană. Portretul prințesei a ajuns la cele mai vestite curți. Un prinț andrăgit atât de mult chipul prințesei, Încât nu s-a mai putut despărți de el. A trimis un sol cu portretul său vorbitor ca s-o pețească. Dacă sorții ți l-ar hărăzi, nu crezi că ai fi fericită? Prințul Războinic se Îmbolnăvește În așteptarea Mult Doritei; prințesa călătorește spre ținutul prințului Într-un rădvan acoperit, În așa fel Încât să nu poată
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sau al Italiei pentru prezentarea noastră este cel al notei de inedit pe care îl oferă acest imperiu. Prin apartenența țării noastre la grupul țărilor latine, cercetătorii români sunt familiarizați mai ales cu cultura franceză, spaniola și italiană. În ceea ce privește țările vorbitoare de limbi germanice, putem vorbi de o preferință pentru Anglia și Germania, probabil datorită statutului de limbă internațională principală al celei dintâi și a evenimentelor istorice în care a fost implicată cea de-a doua, alături de România. Specialiștii români în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
masă, iar ecranul sovietic nu va avea nevoie de ele. Un aliat neprevăzut a venit în sprijinul teoriilor de partid îndreptate împotriva montajului, care, potrivit observațiilor lui Eisenstein, fusese până atunci „totul” și devenea acum „nimic”. Acesta era sonorul. Filmul vorbitor oferea posibilități de propagandă prin dialoguri mai lesnicioase și mai directe decât sofisticata artă a montajului de imagini mute. Era mult mai simplă acum scrierea unui scenariu care să corespundă cerințelor Partidului, nu mai era nevoie de „magicieni”, de „guru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
scris adânc”, atunci când nu înțelegeau nimic. Minimalismul noului val douămiist poate fi considerat și o reacție la acest mod de a face cinema. Însumând toate aceste caracteristici, putem numi film surd tipul de film dominant în anii ’50. Un film vorbitor adevărat nu doar vorbește cu glasurile personajelor, dar reușește să dea spectatorului impresia că dialoghează cu el. Dacă însă filmul vorbește întruna, în legea lui, fără să bage în seamă spectatorul, dacă filmul întreabă și tot el răspunde, fără să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în Duminică la ora 6. Dacă Pintilie subminează diegeza propagandistică prin toate mijloacele nondiegetice pe care cinematograful i le pune la dispoziție, dna Urșianu evacuează orice urmă de substanță umană din filmul său, făcând din personaje niște bule de vid vorbitoare, niște semne purtătoare ale textului politico-ideologic, lipsite de viață. Nu există nici un cadru „inutil”, fiecare centimetru de peliculă are o contribuție la transmiterea mesajului propagandistic. Se recade astfel în „filmul cu ingineri”, pe care îndrăzniseră să-l ironizeze Lucian Bratu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
relativă"9, care definesc relația socială dintre partenerii de conversație. Contextul situațional are o importanță sporită, delimitând, în cazul locuțiunilor pronominale alocutive, recomandările politeții de norma de protocol. Distanța socială este o relație simetrică determinată de frecvența interacțiunilor dintre subiectul vorbitor și destinatar, de natura schimburilor care au loc între ei (schimburi materiale, de servicii sau pur și simplu conversaționale) și de relația dintre grupurile cărora cei doi le aparțin. Ea se traduce în termenii de apropiere sau depărtare. Cu cât
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
toata lumea nu numai că A.N are ceva de ascuns, ci și că nu poate accepta o realitate evidentă: că nu mai deține controlul absolut asupra justiției, presei și sistemului politic. (22) 14 "Prin adverbe de modalizare emfatică subiectul vorbitor reliefează sau izolează emfatic un anumit constituent al enunțului sintactic dezvoltând mai multe valori semantice sau semantic-stilistice, mai greu definibile" (Irimia 1997: 295-296). 15 "Din punct de vedere semantic, semiadverbele îndeplinesc, în raport cu suportul, rolul de modificatori. Au sens de intensificare
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
id=”3”>Ipatiov, 2001, p. 85.</ref>. Identitatea confesională și etnică a comunității rușilor lipoveni este dublată și de identitatea lingvistică. Lipovenii folosesc limba rusă, care, deși a suportat influențe străine datorită contactului pe care l-au avut cu populații vorbitoare de alte limbi decât rusa, au păstrat totuși cuvinte și expresii populare vechi, acest lucru nealterând considerabil fondul lingvistic rus<ref id=”4”>Danilov, 2003; Ipatiov, 2001, p. 91.</ref>. 3.2.3. Spațiul imaginat și spațiul real - coordonate ale
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
unei metodologii complexe de demutizare bazată pe Îmbinare Învățării globale, spontane - naturale a limbii (calea maternă) cu Învățarea organizată și dirijată În raport cu potențialul psihic și psiho-motric al copilului. 5. Studierea posibilităților de adaptare și introducere treptată a copilului În mediul vorbitor, În vederea integrării ulterioare, sub diferite forme, În Învățământul general. Integrarea școlară reală nu se poate realiza decât În momentul În care copilul protezat de timpuriu posedă instrumentul de contact și de stabilire a interrelației prin intermediul limbajului vorbit. Evantaiul noțional care
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mică este strâns legată de crearea unor emoții plăcute, de satisfacerea unor nevoi și interese, În raport cu particularitățile de vârstă și cu preocupările copilului Într-un anumit moment sau Într-o anumită situație. Contactul, În această perioadă, dintre copil și mediul vorbitor, este stabilit fie de părinți, frați sau prieteni apropiați, fie de copilul Însuși. În activitatea de comunicare, copilul trebuie Întotdeauna atras, cointeresat și nicidecum forțat. Pentru copilul auzitor, care Învață să vorbească În mod natural În mediul familial și la
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de copilul Însuși. În activitatea de comunicare, copilul trebuie Întotdeauna atras, cointeresat și nicidecum forțat. Pentru copilul auzitor, care Învață să vorbească În mod natural În mediul familial și la creșă sau grădiniță, nu este necesară o selecție a materialului vorbitor. Pentru cel ce lucrează cu deficienții de auz, alegerea și eșalonarea cuvintelor și propozițiilor pe care le va exersa În comunicare, În circumstanțele naturale sau create, capătă o importanță deosebită. Cei ce lucrează cu surzii trebuie să stabilească cuvintele și
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
organizat (dirijat) cât și spontan, În conformitate cu cerințele programelor pe baza metodologiilor moderne de demutizare. Succesul poate fi asigurat prin cunoaștere și respectarea următoarelor cerințe: 1. Depistarea și diagnosticarea precoce a disfuncției auditive. 2. Menținerea și educarea copilului mic În mediul vorbitor, mai ales În familie, pentru o bună Îngrijire și dezvoltare fizică (corporală) și psihică (senzorială, psihomotrică și cognitivă). 3. Colaborarea familiei cu specialiștii pentru protezare și pentru Îndrumare În ceea ce privește formarea comunicării. 4. Contact permanent cu auzitorii de vârste apropiate. 5
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
receptarea vizual fonetică se realizează În timpul demutizării, moment când copilul devine conștient de alcătuirea fonematică a cuvântului, receptarea ideo-vizual-fonetică este specifică surdului vorbitor, cănd sensul cuvântului este dat direct de gândire. Interacțiunea dintre copilul cu deficiențe de auz și copiii vorbitori, pe planuri multiple, este foarte importantă pentru prevenirea nedezvoltării și izolării acestuia.Chiar dacă poartă o proteză, copilul surd trebuie să fie ajutat ca să nu se simtă izolat, marginalizat În societate, manifestându-ne astfel atitudinea pozitivă față de acești copii cu dizabilități
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
interlocutorului nu este Înțeleasă În Întregime; -citirea de pe buze nu poate fi folosită În condiții de Întuneric. Argumentele partizanilor labiolecturii sunt numeroase și se sprijină,mai ales, pe faptul că citirea de pe buze este absolut necesară În comunicarea cu interlocutorii vorbitori. Ei fac următoarele observații: persoanele deficiente de auz Înlocuiesc auzul cu vederea, simț care devine foarte ager. Ei Învață treptat să citească de pe buzelor celor care vorbesc,să observe pozițiile și mișcările organelor vorbirii și să pătrundă În ideile acestora
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
principe dintre ei ( B. Petriceicu Hasdeu, Ioan-Vodă cel Cumplit). 4 Cf. Avram (2001: 274); Ciompec (1974: 303). Această normă este însă destul de recentă, după cum arată Zafiu (2004: 12). 5 Exemplele sunt rezultatul unui sondaj la care au participat 30 de vorbitori intelectuali cu vârste între 25 și 50 de ani. 6 Icre, tărâțe sunt recategorizate ca substantive numărabile (vezi DOOM2), însă sensul formei de singular (întâlnită mai rar) este tot al unui masiv, ca în exemplele: Cumpăr tărâță și făină (www
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
scăzut, - receptarea vizual-fonetică - se realizează în timpul demutizării, moment când copilul devine conștient de alcătuirea fonematica a cuvântului, - receptarea ideo-vizual-fonetică - este specifică surdului vorbitor, cănd sensul cuvântului este dat direct de gandire. Interacțiunea dintre copilul cu deficiențe de auz și copiii vorbitori, pe planuri multiple, este foarte importantă pentru prevenirea nedezvoltării și izolării acestuia.Chiar dacă poartă o proteză, copilul surd trebuie să fie ajutat ca să nu se simtă izolat, marginalizat în societate, manifestându-ne astfel atitudinea pozitivă față de acești copii cu dizabilități
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
interlocutorului nu este înțeleasă în întregime; -citirea de pe buze nu poate fi folosită în condiții de întuneric. Argumentele partizanilor labiolecturii sunt numeroase și se sprijină,mai ales, pe faptul că citirea de pe buze este absolut necesară în comunicarea cu interlocutorii vorbitori. Ei fac următoarele observații: -persoanele deficiente de auz înlocuiesc auzul cu vederea, simț care devine foarte ager. Ei învață treptat să citească de pe buzelor celor care vorbesc,să observe pozițiile și mișcările organelor vorbirii și să pătrundă în ideile acestora
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
după afirmațiile ei - un salariu bun, de peste 1500 de dolari, dar cu banii aceștia abia reușește să achite chiria apartamentului unde stă împreună cu alți 4 frați, muncitori în construcții, grădinița la care învață fiica ei de 5 ani - o excelentă vorbitoare a limbii ruse, dar pentru care limba română vorbită de mamă e o necunoscută, dialogul acestora desfășurânduse în permanență în limba rusă. Nu are a se plânge, faptul că locuiește împreună cu frații e un ajutor și sprijin în condițiile în
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
Perechile se unesc În grupuri și hotărăsc forma finală a ideilor principale. Metoda „Ciorchinele” Fiecare grupă va scrie ideile principale sub forma unui ciorchine. Metoda „Turul galeriei” Elevii citesc, analizează, fac comentarii referitoare la corectitudinea formulării ideilor principale. Jocul „Creionul vorbitor” Elevii iau În mâna un creion și pe rând, comunică celorlalți colegi, o Însușire a domnitorului Mircea cel Bătrân. Se poate face o caracterizare și a meșterului. Reflecția În această secvență se folosește „Scheletul de recenzie”. Elevii vor lucra individual
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adriana Munteanu, Marieana Lucianu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93555]
-
ferestre și uși, cu o intrare subterană. Portretul prințesei a ajuns la cele mai vestite curți. Un prinț a-ndrăgit atât de mult chipul prințesei, încât nu s-a mai putut despărți de el. A trimis un sol cu portretul său vorbitor ca s-o pețească. "Dacă sorții ți l-ar hărăzi, nu crezi că ai fi fericită?" Prințul Războinic se îmbolnăvește în așteptarea Mult Doritei; prințesa călătorește spre ținutul prințului într-un rădvan acoperit, în așa fel încât să nu poată
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]