1,697 matches
-
și cunoștințelor politice, al evaluărilor votului (votul contează, dificultatea cu care se ia decizia de vot) și al alienării politice (o influență ceva mai mică însă o au și integrarea socială, evaluarea politicienilor și partidelor). Apartenența la un tip de votant este rezultatul preponderent al încrederii într-un partid, în liderii acestuia și al partizanatului (orientării pe termen lung spre un anumit partid). Cei care votează au încredere cel puțin într-un partid (în liderii acestuia sau sunt partizani), iar cei
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05). Exemple de citire: Celelalte caracteristici considerate fiind similare, șansele ca o persoană să fie votant D.A. sunt mult mai mari (cresc de aproape 12 ori) dacă persoana consideră că este partizan D.A.; șansele ca o persoană să fie votant D.A. scad foarte mult (la aproximativ un sfert) dacă persoana are încredere ridicată în PSD. Tabelul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
0,05). Exemple de citire: Celelalte caracteristici considerate fiind similare, șansele ca o persoană să fie votant D.A. sunt mult mai mari (cresc de aproape 12 ori) dacă persoana consideră că este partizan D.A.; șansele ca o persoană să fie votant D.A. scad foarte mult (la aproximativ un sfert) dacă persoana are încredere ridicată în PSD. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 5. Predictori ai încrederii în partide (regresie logistică; model parțial) Variabilă dependentă: încredere mare în... PSD D.A. PRM Vârsta 1
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dominanți ai protestului (legală și ilegală) rezultați în urma unei analize factoriale a formelor de protest. Cei care votează diferit în funcție de contextul electoral de la un moment dat, analizând comparativ spațiul partidelor și al candidaților, pot fi considerați, într-un anumit sens, votanți raționali. Prin opoziție însă, această etichetare ar putea duce la ideea că votanții partizani ar fi unii iraționali (ceea ce nu e cazul, din anumite perspective teoretice). Prin urmare, am preferat să denumim acest tip de votant „votant pragmatic”, preluând denumirea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
într-un anumit sens, votanți raționali. Prin opoziție însă, această etichetare ar putea duce la ideea că votanții partizani ar fi unii iraționali (ceea ce nu e cazul, din anumite perspective teoretice). Prin urmare, am preferat să denumim acest tip de votant „votant pragmatic”, preluând denumirea propusă de Andrei Gheorghiță în cadrul unei discuții pe marginea acestui material. Ponderea partizanilor este relativ mai apropiată de cea înregistrată în alte democrații foste comuniste, deși inferioară (doar Polonia are o pondere similară), însă la aproape
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
un anumit sens, votanți raționali. Prin opoziție însă, această etichetare ar putea duce la ideea că votanții partizani ar fi unii iraționali (ceea ce nu e cazul, din anumite perspective teoretice). Prin urmare, am preferat să denumim acest tip de votant „votant pragmatic”, preluând denumirea propusă de Andrei Gheorghiță în cadrul unei discuții pe marginea acestui material. Ponderea partizanilor este relativ mai apropiată de cea înregistrată în alte democrații foste comuniste, deși inferioară (doar Polonia are o pondere similară), însă la aproape jumătate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
un stat necinstit, un stat inteligent într-un stat idiot, un stat cult într-un stat ignorant, un stat umanist într-un stat consumist. În ultimii ani, între PCI, înțeles în sens unitar - o „mulțime” compactă de șefi, bază și votanți -, și restul Italiei s-a deschis un abis; așa a devenit Partidul Comunist un „stat separat”, o insulă. Și tot din acest motiv el poate avea astăzi raporturi mai strânse ca niciodată cu puterea efectivă, coruptă, incapabilă, degradată; dar sunt
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
inclusiv În timpul comunismului, deci al unui complex de interese sociale pe care pretindeau astfel că le reprezintă și le apără” - p. 102), cît și prin felul În care e percepută de aceștia din urmă. Ce a contat mai mult pentru votanții FSN, producerea revoluției sau promisiunea unei continuități cu stabilitatea regimului comunist (a cărui legitimitate era prea rar pusă la Îndoială)? Aici, studiile cantitative sînt indispensabile, iar cele prezentate de Alina Mungiu-Pippidi În Politica după comunism sînt elocvente: chiar și În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
în Consiliul Imperial din Viena, determinând puternice dispute politice între naționalități, care reclamau, fiecare pentru sine, un număr cât mai mare de mandate, fie pe baza contribuției fiscale mai mari plătite (cazul germanilor și al italienilor), fie al numărului locuitorilor votanți (cazul slavilor)10. Același lucru s-a întâmplat și în Bucovina, unde zvonurile unei posibile diminuări a numărului de mandate sau a menținerii lor la același nivel cu cel anterior au determinat o puternică agitație politică în provincie, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
încurajează un sistem bipartit. În acest caz, voturile acordate candidaților fără șanse de câștig sunt percepute ca o risipă. Să ne imaginăm o rundă de alegeri între trei partide politice, în care candidatul partidului A este preferat de 15% dintre votanți, candidatul partidului B de către 40%, iar cel al partidului C de către 45%. De asemenea, să ne imaginăm că A și B ar fi relativ moderați în opinii, iar candidatul C extremist. Regula pluralității - considerând că votanții votează pentru candidatul preferat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
preferat de 15% dintre votanți, candidatul partidului B de către 40%, iar cel al partidului C de către 45%. De asemenea, să ne imaginăm că A și B ar fi relativ moderați în opinii, iar candidatul C extremist. Regula pluralității - considerând că votanții votează pentru candidatul preferat - ar aduce cu sine alegerea candidatului C. Dar pentru 15% această situație ar fi total nedorită. Dacă acești votanți sunt relativ raționali, vor încerca să prevină o asemenea situație. Votând în mod strategic pentru partidul care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
A și B ar fi relativ moderați în opinii, iar candidatul C extremist. Regula pluralității - considerând că votanții votează pentru candidatul preferat - ar aduce cu sine alegerea candidatului C. Dar pentru 15% această situație ar fi total nedorită. Dacă acești votanți sunt relativ raționali, vor încerca să prevină o asemenea situație. Votând în mod strategic pentru partidul care este cel mai aproape de vederile lor și care are și capacitatea de a câștiga alegerile, aceștia ar abandona, foarte probabil, pe candidatul lor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
înseamnă putere egală pentru toți cetățenii. Unii cercetători au atacat această afirmație. În ceea ce privește votarea, idealul ar fi: o persoană, un vot. Și totuși, diferite subgrupuri din cadrul populației votează în proporții diferite, afectând astfel puterea lor colectivă. Și chiar mai important, votanții individuali sunt supuși influenței unor interese organizate, în mod public prin reclame și mass media, iar în particular prin liderii de opinie. În consecință, alegerile nu oferă în mod automat un sistem de putere egală. Ba mai mult, trebuie notat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
relatări despre cauze și efecte cu referire la comportamentul uman nu putem fi foarte determiniști, ci putem doar să facem afirmația că în anumite condiții, în anumite situații specifice, anumite lucruri par perfect rezonabile. Atunci când economia este în stare proastă, votanții vor avea tendința să respingă partidul aflat la guvernare; atunci când țările vecine se revoltă împotriva opresiunii cresc și șansele țării respective de a se revolta împotriva opresiunii; atunci când guvernul mărește pensiile, indivizii vor avea tendința de a economisi mai puțin
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
democrațiile pot fi împărțite în plebiscitare, reprezentative și participatorii. Variabilele pot fi modelate ca fiind de tip continuu și cantitativ - dezvoltarea poate fi măsurată prin venitul pe cap de locuitor (G.D.P. per capita); democrația poate fi exprimată prin numărul de votanți ca parte a populației totale. Sarcina modelatorului este de a selectea o construcție a variabilelor potrivită pentru proiectul său. Modelele cauzale încep cu modelarea, dar nu se opresc aici, căci acestea propun ideea unei legături de covariație sistematică între variabila
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
valorile lui X sunt sub acest prag, Y nu există. De exemplu, putem încerca să afirmăm că, pentru cazul Statelor Unite, un venit al familiei specific clasei de mijloc sau chiar mai ridicat, presupunând că alte influențe sunt nule, va determina votanții să prefere partidul Republican celui Democrat. În cazul opus, ipoteza cauzală negativă va fi că votanții dintre limitele unui venit mediu și superior nu vor prefera partidul Republican. În mod evident, cele două ipoteze se contrazic reciproc. Dar nu se
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
că, pentru cazul Statelor Unite, un venit al familiei specific clasei de mijloc sau chiar mai ridicat, presupunând că alte influențe sunt nule, va determina votanții să prefere partidul Republican celui Democrat. În cazul opus, ipoteza cauzală negativă va fi că votanții dintre limitele unui venit mediu și superior nu vor prefera partidul Republican. În mod evident, cele două ipoteze se contrazic reciproc. Dar nu se poate ști care ipoteză se confirmă, sau dacă se confirmă vreuna, decât după testarea datelor colectate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
introduce politica jocurilor în jocul politicilor de corupție este nevoie să adăugăm încă un nivel de complexitate. Să ne imaginăm o situație în care neplăcerea populară privind corupția pe scară largă este foarte răspândită și că un anumit număr de votanți ar putea fi influențați de faptul că partidul este decis să sprijine reforma. Acești votanți (r) vor fi atrași exclusiv de un partid, în cazul în care acesta este singurul care sprijină reforma, sau se vor împărți între cele două
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de complexitate. Să ne imaginăm o situație în care neplăcerea populară privind corupția pe scară largă este foarte răspândită și că un anumit număr de votanți ar putea fi influențați de faptul că partidul este decis să sprijine reforma. Acești votanți (r) vor fi atrași exclusiv de un partid, în cazul în care acesta este singurul care sprijină reforma, sau se vor împărți între cele două partide (r1 și r2), în cazul în care ambele sprijină reforma. Dar reforma propriu-zisă poate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
vor împărți între cele două partide (r1 și r2), în cazul în care ambele sprijină reforma. Dar reforma propriu-zisă poate fi implementată numai în cazul în care este susținută de către partidul majoritar, dat fiind controlul complet al acestuia asupra legislativului. Votanții știu aceasta și opoziția este liberă să acționeze strategic. Partidul de opoziție va sprijini întotdeauna reforma, deoarece aceasta constituie o strategie dominantă. Dacă partidul majoritar susține reforma și astfel implementează o legislație de reformă, opoziția va susține și ea reforma
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
câștigul relativ al partidului 1 de pe urma corupției este mai mic decât costul electoral suferit, dacă partidul 2 este singurul care susține problemele reformei. Astfel, există un prag - pe măsură ce beneficiile pe care le are de pe urma corupției scad și rata probabilă de votanți pro-reformă crește - la care partidul 1 își va schimba atitudinea față de politicile anticorupție. Acesta are doar nevoie să se asigure că, în cazul absenței beneficiilor pe care le-ar avea de pe urma corupției (v1 = v2 = 0), opoziția nu va fi în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în cazul absenței beneficiilor pe care le-ar avea de pe urma corupției (v1 = v2 = 0), opoziția nu va fi în stare să folosească avantajul pretinsei lupte anti-corupție (r1 față de r2) ca să răstoarne balanța de preferințe inițiale (p față de 1-p), pe care votanții le au față de partidul majoritar. Calculul majorității se reduce astfel la o simplă măsurare de variabile. Strategia partidului 1 va varia în funcție de aprecierea pe care o face acesta asupra valorilor p, v și r - adică, asupra mărimii avantajului său natural
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
votare și trebuie neapărat luată o decizie, jucătorul C controlează jocul. Este irelevant, din punctul de vedere al scopurilor politicilor respective, ce coaliție câștigătoare se va forma. În acest joc, jucătorul C este votantul median, având un număr egal de votanți de ambele părți. Oriunde ar sta votantul median pe linia continuă de la stânga la dreapta (care nu este același lucru cu „mijlocul” grafic al liniei), acesta este locul exact în care va apărea rezultatul acelei politici. Teoria votantului median este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
joc unidimensional de politică de preferințe cu sute de jucători așezați de-a lungul întregului continuum stânga-dreapta de politici. După cum indică axa verticală, mai mulți jucători pot avea aceeași poziție preferată. Dar, conform aceleași logici ca mai înainte, votantul sau votanții mediani sunt cei care fac regula. Toate coalițiile câștigătoare posibile care nu includ poziția votantului median presupun o pierdere de utilitate mai mare pentru membrii lor decât coalițiile câștigătoare care includ această poziție. O coaliție sugerată care ar include poziția
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fi învinsă de M, care este coaliția câștigătoare optimizantă pentru legislatorii din jumătatea dreaptă a graficului. Din punct de vedere strategic, legislatorii dintr-o parte a medianei nu au nici un motiv să accepte un rezultat de cealaltă parte a medianei; votanții din poziția mediană pot insista asupra poziției mediane ca și condiție a constituirii unei coaliții câștigătoare care să capteze 50% +1 din voturi. Se obține un rezultat de echilibru în M. Este important de observat faptul că rezultatul este independent
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]