1,862 matches
-
-n Noapte, rîvnind îngrozitor de-nfometată, 435 Și verile și iernile rotindu-se în jur în groaznicul adînc 36, Enion, oarbă și de ani încovoiata, plîngea pe vîntul pustiit: "De ce strígă Corbul și nimeni de el n-are milă? De ce cad Vrabia și cu Prihorul în iarna flămînda? Neputincioase, tremurînd stau ele pe tufe desfrunzite sau friguroase pietre 440 De căutarea hranei ostenite prin pustiirea de zăpadă, Cu inimioara rece, si cu limbuta mistuita care cîndva în bucurie fără griji Dăruia cîntece
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ținem cont și de prețul destul de piperat al produsului. E un fel de turtă cu povidlă din perje, coaptă pe plita Încinsă, pe care o făcea bunica prin Postul Mare. Și mergem În căutarea marelui miracol: un crâng plin cu vrăbii! Lucru rar, de care nu dispui În nici un caz la tot pasul, mai ales În marile aglomerări urbane. Ce mai strigăte de satisfacții, ce mai bucurii pe capul amicilor mei! Și ce dezamăgire În sufletul meu, căci Îmi aduceau aminte
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ales În marile aglomerări urbane. Ce mai strigăte de satisfacții, ce mai bucurii pe capul amicilor mei! Și ce dezamăgire În sufletul meu, căci Îmi aduceau aminte de hălăduirile din zilele lungi ale vacanțelor de vară, prin poienile pline de vrăbii gureșe și obraznice ce te enervează rău de tot și huceagurile de pe dealurile satului În care am copilărit. Ba, dacă stau bine să mă gândesc, vrăbii am mai văzut și În Iași, În grădina liceului, ba și prin dealul Copoului
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
aminte de hălăduirile din zilele lungi ale vacanțelor de vară, prin poienile pline de vrăbii gureșe și obraznice ce te enervează rău de tot și huceagurile de pe dealurile satului În care am copilărit. Ba, dacă stau bine să mă gândesc, vrăbii am mai văzut și În Iași, În grădina liceului, ba și prin dealul Copoului, În timpul facultății. Nimic nou, nimic spectaculos. Opunem acestei pățanii o alta, ivită În arealul nostru autohton. Ne avântăm, Într-o plicticoasă după amiază de duminică, prin
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cardul cu emfază, te preumbli țanțoș și victorios până la mașina din parcare. Ajungi acasă, descarci și te descarci: rămâi la fel cum te-ai dus: gol, singur și neajutorat. Realizezi În acest fel pustiul lumii ce intră În tine. Niște vrăbii și-au făcut culcuș spre etajul de sus al casei. Într-o bună zi, ies pe balcon cu gândul să mă arunc puțin În depărtări. Sunt atras intempestiv de ciripitul puiuților, lacomi și hămesiți. E atâta zarvă, mai ales când
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Nicolescu, București, 1960; Poezii populare, îngr. și pref. I. D. Bălan, București, 1960; Teatru, I-II, îngr. G. Pienescu, pref. Al. Piru, București, 1961-1962; Scrisori. Însemnări, îngr. Marta Anineanu, București, 1964; Poezii populare ale românilor, I-II, îngr. și introd. Gh. Vrabie, București, 1965; Opere, vol. I-VII, îngr. G. C. Nicolescu și Georgeta Rădulescu-Dulgheru, introd. G. C. Nicolescu, București, 1965-1979, vol. VIII-X, îngr. Marta Anineanu, București, 1981-1985; Proză, îngr. și pref. G. C. Nicolescu, București, 1967; Poezii, I-II, pref. Paul
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 69-98; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 56-82, II, 5-68, III, 219-257; Cornea, Studii, 291-320; G. C. Nicolescu, Viața lui Vasile Alecsandri, București, 1962; G. Călinescu, Vasile Alecsandri, București, 1965; Brădățeanu, Istoria, I, 137-147, 229-274; Ist. lit., II, 451-488; Vrabie, Folcloristica, 63-104; Ivașcu, Ist. lit., I, 471-482; Manolescu, Teme, I, 84-86, V, 163-167; Mîndra, Incursiuni, 34-54, 235-251; Piru, Analize, 38-80; Ion Roman, Vasile Alecsandri. Orizonturi și repere, București, 1973; Alexandru Ciorănescu, Vasile Alecsandri, tr. Maria Golescu, New York, 1973; Doina Curticăpeanu
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Paul Zarifopol, „Motive hegeliene în scrisul eminescian”, RFR, 1934, 5; D. Murărașu, „Motive hegeliene în scrisul eminescian”, „Tinerimea română”, 1934, 10; Octav Șuluțiu, „Al. Odobescu”, F, 1935, 3; Constantinescu, Scrieri, II, 445-464; G. Călinescu, Al. Dima, ALA, 1936, 8; Gh. Vrabie, „Conceptul de artă populară”, G, 1940, 1; Ramiro Ortiz, Al. Dima, „Sibiu”, „Varia Romanica”, 1940, 442; Perpessicius, Opere, IX, 316-317; Șerban Cioculescu, Un suflet mare: Alecu Russo, GL, 1957, 41; Const. Ciopraga, O valoroasă monografie, IL, 1957, 10; Paul Georgescu
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
Elementul folcloristic în sistemul științific și de gândire al lui Al. Dima, RITL, 1966, 1; Al. Andriescu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, GL, 1967, 36; Liviu Rusu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, VR, 1967, 12; Baconsky, Marginalii, 199-203; Vrabie, Folcloristica, 389-390; Dan Grigorescu, „Principii de literatură comparată”, RITL, 1969, 4; Constantin Ciopraga, „Principii de literatură comparată”, CRC, 1969, 22; Nicolae Balotă, „Principii de literatură comparată”, F, 1969, 6; George Munteanu, „Principii de literatură comparată”, CNT, 1969, 28; Balotă, Labirint
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
Ovid Densusianu, N. Iorga, Tache Papahagi, Ion Diaconu, Ovidiu Papadima) optează pentru originea păstorească autohtonă a d., fără a încerca datarea apariției sale. Având în vedere prezența sa în spații îndepărtate, fără posibilități de interinfluență, muzicologii propun o poligeneză independentă. Gh. Vrabie, referindu-se numai la materialul poetic al d., fixează apariția sa în Evul Mediu. Originea dacică a fost susținută, în afară de B. P. Hasdeu, V. Alecsandri, B. Delavrancea, și de Lucian Blaga, care invocă necesitatea primă de cunoaștere poetică. O teorie
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
și hiperbolele. Printre scriitorii care au prețuit d., socotind-o motiv de mândrie națională, sunt V. Alecsandri, M. Eminescu, G. Coșbuc, St. O. Iosif, O. Goga. Surse: Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866; ed. îngr. și introd. Gh. Vrabie, București, 1965; ed. îngr. și pref. D. Murărașu, București, 1971; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, II, Cernăuți, 1875; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; J. Urban Jarník, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1885; ed. îngr
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
Kahane, De la cântecul de leagăn la doină, REF, 1965, 5; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 13-228; Gh. Ciobanu, Lăutarii din Clejani. Repertoriu și stil de interpretare, București, 1969; Eugenia Cernea, Despre evoluția doinei bucovinene, REF, 1970, 2; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 375-395; Ist. lit., I, 135-150; Florin Bucescu, Viorel Bârleanu, Un tip de doină specific Moldovei de Nord. Contribuții la cunoașterea cântecului popular românesc, ALIL, t. XXIV, 1973; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană, știucă, plătică, cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz, iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
G. Breazul, Colindele.... Întâmpinare critică, Craiova, [1938]; Ovidiu Bârlea, Colindatul în Transilvania, AMET, 1965-1967, 247-304; Marin Buga, Tipuri de structuri compoziționale în colindele românești, REF, 1969, 1; Constantin Mohanu, Obiceiul colindatului în Țara Loviștei, REF, 1970, 3, 4, 6; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 194-222; Nicolae Bot, Contribuții la cunoașterea funcției colindelor, AMET, 1971-1973, 473-488; Mihai Pop, Obiceiuri tradiționale românești, București, 1976; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 132-171; Nicolae Bot, Funcțiile agrare ale colindatului, AMET, 1977, 311-337
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
ATN, 1998, 8; Theodor Codreanu, Texte recuperate, VR, 1998, 11-12; Ioan Holban, Melodrame suspendate, RL, 1999, 9; Simion Bărbulescu, Un solitar confesiv, CNT, 2000, 10; Vlad Sorianu, Între simbolism și expresionism, ATN, 2000, 39; Constantin Pricop, Cu buzunarele pline de vrăbii, „Bucovina literară”, 2000, 7-8; Daniel Ștefan Pocovnicu, Intelectualul și armata, CL, 2002, 1; Gheorghe Grigurcu, Dincolo de provincie, RL, 2003, 32; Constantin Ciopraga, Proze recente, CL, 2002, 11. D.D.
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
Poezii populare din Transilvania, București, 1893; ed. îngr. Maria Croicu, introd. I. C. Chițimia, București, 1970. Repere bibliografice: Petru Drăgănescu-Brateș, Viața și opera lui Ioan G. Bibicescu, Turnu Măgurele, 1938; Octav Păun, Un folclorist valoros: I. G. Bibicescu, GL, 1964, 19; Vrabie, Folcloristica, 246; Bârlea, Ist.folc., 301-303; Dicț. lit. 1900, 100-101; Datcu, Dicț. etnolog., I, 74. L.Cș.
BIBICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285722_a_287051]
-
ales mitropolit al Bucovinei și Dalmației. B. publică în „Calendariul pentru Bucovina” din Cernăuți, în 1842, poemul religios Iordania. 1841 în Cernăuți, poezia Simțirile la mânecândă, două fabule - Flămândul motan, în care îi moralizează pe cei limbuți - și Cocoveica și vrabia, cu „parimiile” corespunzătoare. În calendarul pe 1844 îi apare traducerea unei ode a lui G. R. Derjavin, cu un conținut religios. În 1848, el tipărește, într-o foaie volantă, ca și Iraclie Porumbescu, o Odă la soborul clirosului Bucovinei. În
BLAJEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
2, Iași, 1894, 165-167; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, II, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1972, 7-28; I. C. Chițimia, Cântece populare funerare, RITL, 1959, 3-4; I. C. Chițimia, Bocetul românesc în interpretarea lui George Coșbuc, LL, 1966; Gheorghe Vrabie, Folclorul, București, 1970, 250-275; Ist. lit., I, 41-53; Ernest Bernea, Poezii populare în lumina etnografiei, București, 1976, passim; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, 1976, 192-217; Dicț. lit. 1900, 106-107; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 446-496; Ion
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
Moldova sunt de reținut culegerile lui Alexandru Vasiliu și D. Furtună. Repertoriul transilvănean este cuprins în culegerile lui G. Cătană (Banat), I. Pop-Reteganul, Pauline Schullerus ș.a. Stadiul contemporan al b. poate fi urmărit în culegerile lui Ovidiu Bârlea, I. Nijloveanu, Gh. Vrabie, Mihail M. Robea, Octav Păun și Silviu Angelescu, Pamfil Bilțiu, acestea din urmă provenind din zone folclorice mai restrânse (Olt, Argeș, Dâmbovița, Maramureș). Fie că este inspirat direct dintr-un prototip folcloric cunoscut, fie că este o creație strict personală
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Vasiliu, Povești și legende, București, 1927; Ovidiu Bârlea, Antologie de proză populară epică, I-III, București, 1966; Petre Ugliș-Delapecica, Poezii și basme populare din Crișana și Banat, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Basme române, îngr. Stanca Fotino, București, 1968; Gheorghe Vrabie, Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, București, 1973; Demetriu Boer, Mircea Vasile Stănescu-Arădanul, Ștefan Cacoveanu, Povești din Transilvania, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion Taloș, pref. Ovidiu Bârlea, Cluj-Napoca, 1975; Mihai Lupescu, Tei legănat. Folclor
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Estetica basmului, București, 1965; Ovidiu Bârlea, Poveștile lui Creangă, București, 1967; Ovidiu Papadima, Literatura populară română. Din istoria și poetica ei, București, 1968, 509-573; Vladimir I. Propp, Morfologia basmului, tr. Radu Nicolau, îngr. și introd. Radu Niculescu, București, 1970; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 47-54, 327-362; N. Roșianu, Stereotipia basmului, București, 1973; Vladimir I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului fantastic, tr. Radu Nicolau, pref. Nicolae Roșianu, București, 1974; Semiotica folclorului, îngr. Solomon Marcus, București, 1975, 117-179; Gh. Vrabie, Structura poetică a
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
București, 1970; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 47-54, 327-362; N. Roșianu, Stereotipia basmului, București, 1973; Vladimir I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului fantastic, tr. Radu Nicolau, pref. Nicolae Roșianu, București, 1974; Semiotica folclorului, îngr. Solomon Marcus, București, 1975, 117-179; Gh. Vrabie, Structura poetică a basmului, București, 1975; Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, 1976; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 249-271; Mircea Constantinescu, Triumful lui Făt-Frumos, București, 1979; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr. Maria
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
249-271; Mircea Constantinescu, Triumful lui Făt-Frumos, București, 1979; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr. Maria și Cezar Ivănescu, pref. Emil Condurachi, București, 1980, passim; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, passim; Mihai Coman, Sora Soarelui, București, 1983; Gheorghe Vrabie, Proza populară românească, București, 1986, passim; Mircea Cărtărescu, Enciclopedia zmeilor, București, 2002. N.C.
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Nu-ncap de el în lume. Și pentru dânsul plâng Și vecinic sânt mâhnită de mine de-i departe, Tăciune e în ochii-mi. Ce să mă fac cu el Să-i rup odată gâtul ca la un pui de vrabie Mă supără... mă........... mă-ndrăgește Îl caut tot în cale-mi și nu voi să-l găsesc, Mi se usucă gura și nu voi să-l sărut, Mă strâng singură-n brațe nevrând pe el să-l strâng. Știi tu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe Brizeis de ce-o dă ca un mișel? I-aș fi dat eu lui mireasă... să fi fost eu acolo [Î]i umpleam de bodaproste de nu știau încotro, Îi făceam pe toți tocană, rupeam gîtu[l] ca la vrăbii Și-mi duceam apoi acasă mirmidonii pe corăbii. [ANA] Foarte rău și fără cale, dragul meu... [și nu-ți ascunz], Chiar nesuferit ești astăzi, îndărătnic și - răspunzi. Povestești prost... Din franceză mai că n-ai știut nici bechi, Doamne, cum
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]