839 matches
-
timp, meditația asupra acestor concepte filosofice, ce au drept coloană vertebrală spusa socratică, îi prilejuiește semnatarului cărții constatări amare, izvorâte dintr-o realitate întristător-dezamăgitoare. "Confruntându-ne cu Socrate, scrie Mihai Pricop, ne dăm seama de nevrednicia noastră". O lipsă de vrednicie ce-și are cauzele în neînțelegerea faptului reliefat atât de cuprinzător și strălucit de Socrate, că nu viața este cel mai important lucru, ci modul în care se trăiește aceasta. Spre a te pătrunde de adevărul adevărurilor e nevoie să
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
iarăși din fiecare din noi, ne Împărtășește spre mâncare trupul Său preacurat, pe care l-a luat din trupul neprihănit al preacuratei Născătoarei de Dumnezeu. Și mâncând acest trup al Lui, fiecare din noi, cei credincioși, care Îl mâncăm cu vrednicie, Îl avem Întreg În noi pe Dumnezeu Cel Întrupat, pe Însuși Fiul lui Dumnezeu și Fiul Preacuratei Fecioare Maria, Care șade de-a dreapta lui Dumnezeu și Tatăl<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, op. cit., p. 144 footnote>. Din sfinți nu ia
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
în care evoluează Ulise. Unul al aventurii, ca o "cucerire" de orizonturi imprevizibile și uneori șocante, proiecție în obiectivitatea necunoscutului, altul al nostos-ului ca revenire la climatul pierdut al punctului de plecare, ergo ca egalitate cu sine, la triumful subiectivității. Vrednicia eroului este cea de-a fi departajat esența și aparența, de-a fi oferit interiorului și exteriorului ce li se cuvine. Ceea ce remarca Jean Starobinski: "dacă le privim îndeaproape observăm că puterile sale constau aproape toate în arta de-a
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
la Ioan, P.G. XLIX, col. 394. 29 30 ea141. Viața nemuririi cerești a fost picurată în sufletul lor142 și astfel au purtat prin toată viețuirea lor, în sinea proprie, viu și lucrător pe Învățătorul 143. Dar cine ar putea după vrednicie a-i lăuda după merit? Cine ar putea măcar cu gândul să cuprindă mulțimea virtuților ce le-a împodobit și le-a luminat sufletul? Cine ar putea număra mulțimea tuturor darurilor cu care i-a copleșit Dumnezeu? Dacă ar trebui
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
iarnă. Din nefericire, pentru că este atât de ocupat, românul nu are nici car, nici sanie și nici nu beneficiază de vreo cură la băi. El se alege numai cu o statură cosmică, devenind reprezentarea universală a hărniciei. Simbolistica aceasta a vredniciei însă îl macină așa de tare pe dinăuntru, încât îi paralizează voința. O vreme, fiindcă după aceea, și-o recuperează la „ora bilanțului”. Cu asupra de măsură. Astfel încât el, bilanțul, ajunge să fie mai important chiar decât munca însăși. De
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
În duh filocalic, Sfinții Varsanufie și Ioan observă: Dacă ai cunoaște cum trebuie darul lui Dumnezeu chiar dacă toți perii capului tău ți-ar fi tot atâtea guri, n-ai putea să-L preamărești pe El, sau să-I mulțumești după vrednicie. Dar cred că tu îți dai seama de aceasta<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, răsp. 113,în Filocalia..., vol. XI, p. 150. footnote>. Parcurgând literatura patristică putem conchide că viața spirituală nu este o viață de legi, porunci
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
în Hristos, lucrare de a ne curăți păcatele, s-a înfăptuit întâi, adică înaintea oricărui răspuns posibil, înaintea oricărei previziuni de răspuns, într-o dăruire deplină, ceea ce dovedește dragostea pură și nelimitată. Iubirea Lui de oameni nu are justificare în vrednicia acestora, nici nu vine ca răspuns la iubirea oamenilor față de Dumnezeu, căci Dumnezeu și-a arătat dragostea Lui față de noi oamenii prin aceea că, pentru noi, Hristos a murit când noi eram încă păcătoși (...) Fiind vrăjmași, ne-am împăcat cu
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Communion and compliant, attachement, object-relations, and triangular love perspectives on relationship with God, în Journal of Psychology and Theology, 2006, Vol. 34, No. 1, p. 43. footnote>. Pe de altă parte, nici un om nu va putea cuprinde în cuvinte după vrednicie iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Nici chiar dacă s-ar aduna toate limbile oamenilor la un loc, nu vor putea să exprime măcar o parte din iubirea Sa de oameni<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Cateheze, cateheza a II-a
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
a dus la observarea goliciunii lor, goliciune care vădea vidul spiritual al celor care căzuseră în păcat. Adam vede că este gol, dar nu-și recunoaște vina și nu se căiește de greșeala care l-a dezbrăcat de cinstea și vrednicia de fiu al Creatorului. Depărtarea de Dumnezeu însemna moartea, Dumnezeu fiind Viață, având viața în Sine. Adam a văzut că e gol. Această goliciune din suflet era lipsa prezenței lui Dumnezeu. Și pentru că Adam nu își recunoaște cu sinceritate păcatul
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
toate fructele mare grădină (...) vrei să ies cu totul flămând? Laud și să slăvesc pe Făcătorul nostru: poruncă dumnezeiască sunt aceste cuvinte: <<Toată suflarea să laude pe Domnul>> (Ps., 40,5) (...) Știu că nu voi putea să-l slăvesc după vrednicie, totuși socotesc lucru evlavios să încerc cel puțin. Slăbiciunea mea o mângâie Domnul prin cuvintele: <<Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut, nici odinioară>> (In., 1, 18)<footnote Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheze, cateheza VI, 5, traducere din limba greacă
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Sfinții Părinți despre originile cosmosului și destinul omului și cosmosului, traducere și postfață: Prof. Ioan Ică, Deisis, Sibiu, 1998, p. 71. footnote>. A fost oprit omul să mănânce dintr-un anumit pom pentru a se vedea dacă omul merită acea vrednicie și cinste înaltă, la care avea să fie înălțat după încercare. Dumnezeu i-a dat omului porunca să nu mănânce din pom, după ce a luat toate măsurile de prevenire pentru aceasta. Nu i-a forțat libertatea, pentru că s-ar fi
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
ridicat osânda morții veșnice și ni s-a deschis calea spre Raiul ceresc. Pe lemnul cel de demult a atârnat rodul oprit, iar pe acest lemn al Crucii atârnă rodul ceresc: Iisus Hristos, din care tot cel ce mănâncă cu vrednicie are viață veșnică. Ne bucurăm din inimă, căci Crucea ne grăiește de mila și dragostea ce o are Dumnezeu față de noi, iar pe de altă parte, privirea Crucii ne amintește patimile și dureroasa moarte a lui Iisus. Dacă iubim pe
Agenda2005-37-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284191_a_285520]
-
deoparte și căzu broasca pe jos și se însănătoși țăranul. După aceea, fiind adunat la un loc sîngele sfîntului mucenic și pus într-un vas, cu atingerea lui mulți bolnavi se vindecară. Aceeași sursă spune mai departe: „Aceste semne ale vredniciei sfântului mucenic ținură până în vremurile craiului Ladislau și ale domnului episcop Lavrentie, care cîrmui, al cincilea după sfînt, biserica sa. În vremea acestui sfînt crai se hotărî de către sfînta biserică romană ca trupurile sfinților care prin propovăduirea lor au adus
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
dacic al ciobanului mioritic, dar văd suficiente argumente în favoarea ideii că Junele e tipul latin de erou: el se încadrează perfect în sistemul de valori romane, stabilit încă din perioada republicană. Repet: virtutea, cu toate componentele ei (bărbăția, curajul, vitejia, vrednicia, recunoașterea din partea altora) își găsește ilustrarea în comportamentul Junelui. Eroismul latin, verificat în succesul la vânătoare sau pe front, are un excelent reprezentant în folclorul nostru, comportamentul Junelui reflectând filozofia și morala latină a virtuții. Dacă Alecsandri ar fi cunoscut
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
făcînd ca intonarea Internaționalei să sune atît de desuet. Aceste schimbări la față ale regimului Ceaușescu sînt apărate indirect, însă cu dîrzenie, sub înfățișarea unui rechizitoriu adresat criticilor național-comunismului, bizuit pe supoziția că s-ar încerca sistematic un boicot al vredniciei istorice a poporului român: "Marea tentativă românească, începută în anii '60, de a-și reface corpul social rănit de istorie, ca și rețeaua de valori, distrusă sistematic de agenții noii ideologii, este, în această viziune, vinovată și neavenită. De aceea
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
în vigoare, cu amendă cuprinsă între 5 000 și 10 000 lei noi. Adormirea Maicii Domnului l În 15 august Fecioara Maria a fost aleasă a fi Maica Domnului. Ea a ridicat demnitatea femeii în care zăcea de veacuri la vrednicia ce i se cuvenea ca făptură după „chipul și asemănarea lui Dumnezeu“ și prin femeie s-a ridicat omenirea, întărind și mijlocind dezvoltarea familiei și prin sfințenia și curăția familiei s-a dezvoltat societatea creștină. Maica Domnului s-a făcut
Agenda2005-33-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284085_a_285414]
-
se înfățișează ipostaza de ucenic, în nota monahală de ascultare, a celui de-al doilea, avînd condiția de cleric, în raport cu cel dintîi, avînd condiția de călugăr. Punctul de pornire lăuntric pare a-l constitui un simțămînt de neîmplinire, de insuficientă vrednicie al discipolului la întîlnirea "rară, esențială" cu cel menit a-i fi mentor. Poziția smerită a novicelui e o condiție a inițierii : "Pe N. Steinhardt l-am întîlnit probabil prea devreme. Eram prea tînăr, nepregătit, prea neștiutor, necopt cultural. Pregătirea
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
neobosit, întinderi care-l cheamă parcă la un pariu urieșesc -, în perimetrul îndrăgit unde te îndeamnă să-l acompaniezi Moineștii, pătrunși în istoria artistică modernă, de la Luchian la Tzara, Berzunți, chinovie căzută în ruină, căreia i s-a devotat cu vrednicie de gospodar, Taslău, zidirea prob restaurată, din lanțul semeț al relictelor pomenindu-l pe Ștefan cel Sfînt, ori, mai departe, către Bistrița și Piatra Neamț, alte ctitorii, firesc vitale, apte să legitimeze viteaz durata românească, dăinuirea ei prin secole. Nu ne
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
Cluj, câștigă teren tot mai mult populismul naționalist și regionalist. Acesta speculează conflictele locale și incită abil la ostilitate nu doar față de unguri care, firește, vor să înhațe Ardealul, ci și față de "miticii din sud", care îi spoliază, chipurile, pe vrednicii ardeleni. Acestea sunt împrejurările de viață exterioară ( politică și socială) în care evoluează eroii brebanieni, activați lăuntric de voința de putere. Ajungem în acest punct la ceea ce oricui i se impune drept tema esențială a scrierii de care ne ocupăm
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
evident dintru început. Se și grăbește, ca să nu se răzgândească, trage și de timp, vrea și nu vrea să termine treaba pentru care s-a deșteptat în zori. Starea lui de spirit mergând spre locul hotărât e un amestec de vrednicie gospodărească, de om care știe una și bună, și sictir de vagabond. Ceva de haiduc retras la vatră urmărește gesturile acestui țăran care, în definitiv, scapă, în vremuri aspre, de secetă, de o gură de hrănit inutil. E și duios
Care pe care by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4406_a_5731]
-
de mâine prin cețurile spaimei și ale disperării? Cum am putea convinge un tineret născut apatic, în a cărui minte e înșurubata doar ideea părăsirii cât mai grabnice a corabiei scufundate până la nivelul punții de comandă, să se comporte cu vrednicie? Ce model comportamental i se oferă românului, cănd întreaga pătură politică excelează în iresponsabilitate, necinste și lăcomie? Mi s-a întâmplat, acum câteva luni, să trec pe lângă o imensă masă de oameni care, într-o liniște încordata, ascultă ordinele unor
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
ocupată. Acasă o ducem cu grijile zilei de mâine, în curând nu mai sunt lemne de încălzit și nici petrol pentru lumină. Sunt seri în care dormim în frig cumplit. Mai ales copiii au mai mult de îndurat. Mama, în vrednicia ei fără pereche se ostenește ca noi să avem pe cât se poate strictul necesar. Printr-un soldat ardelean ne vine vestea cu o scrisoare, că bunul și iubitul nostru bunic a trecut din viață. Era anul 1917, primăvară, când l-
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
însemnând cu ce fel de moarte va preamări pe Dumnezeu (In., 21, 19)”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. L, în PSB, vol. 8, p. 395) „... Lui Hristos ne închinăm pentru că este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri îi iubim după vrednicie ca pe ucenicii și imitatorii Domnului, pentru neîntrecuta lor iubire față de Împăratul și Învățătorul lor. Fie ca și noi să devenim părtași și împreună ucenici cu ei!”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Policarp - episcopul Smirnei, XVII, 2, în PSB, vol. 11
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
noi să devenim părtași și împreună ucenici cu ei!”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Policarp - episcopul Smirnei, XVII, 2, în PSB, vol. 11, p. 39) „Căci lui Hristos ne închinăm pentru că este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri îi iubim după vrednicie ca pe ucenicii și imitatorii Domnului, pentru neîntrecuta lor iubire față de împăratul și învățătorul lor. O! De am ajunge și noi părtași și împreună ucenici cu ei!” (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a patra, XV, 42, în PSB, vol
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mai cumplită dintre patimile omenești, mânia”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul sfințit Mucenic Vavila, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 299) „Care cuvântător va putea împleti după vrednicie cununi virtuților tale? Ai primit de la fire limbă, dar tu ai crescut-o ca să ajungă muceniță! Ai primit gură ca să fie pavăză limbii, dar tu ai făcut din gură altar limbii. Ai primit pană pentru grai, dar când Ți s-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]