20,040 matches
-
că, oriunde ai merge în lume, imediat ce te identifici ca român, ți se aruncă în față cu reproș, în mai toate limbile pămîntului, aceeași vocabulă teribilă: minerii. Și m-am întrebat, cum a început totul, luînd proporții ca bulgărele de zăpadă pe o pantă? Cine a iscat această tradiție dezonorantă, făcînd posibilă o stigmă atît de persistentă? Răspunsul e simplu și fără nuanțe de dubiu: Ion Iliescu - șeful de stat care a asmuțit un segment din populația țării să umilească, să
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
opera nu alămurile fanfarei/ intervenția contrabasului (glaciară) a fost oportună după gemetele violei/ încît pînă și ihtiozaurii Chinei și șarpele cu pene Quetzalcoatl/ au cedat în sfîrșit piculinei și cornului/ abia a mai rămas din uvertură/ zvîrlită ca trompeta în zăpadă (zăpada abundentă din "Vara indiană")/ într-o firidă algonkiană a craniului/ scăpînd ca prin urechile acului/ fragila trompă a lui Eustache/ dar cum cînta micuța dansatoare indiană/ cu trupul său strălucitor încolăcit de trompa elefantului solzoasă/ împodobită cu siderolite/ în
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
nu alămurile fanfarei/ intervenția contrabasului (glaciară) a fost oportună după gemetele violei/ încît pînă și ihtiozaurii Chinei și șarpele cu pene Quetzalcoatl/ au cedat în sfîrșit piculinei și cornului/ abia a mai rămas din uvertură/ zvîrlită ca trompeta în zăpadă (zăpada abundentă din "Vara indiană")/ într-o firidă algonkiană a craniului/ scăpînd ca prin urechile acului/ fragila trompă a lui Eustache/ dar cum cînta micuța dansatoare indiană/ cu trupul său strălucitor încolăcit de trompa elefantului solzoasă/ împodobită cu siderolite/ în nesfîrșitele
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
județul Neamț, se remarcase de timpuriu publicând la 21 de ani prima culegere de versuri, Viața de toate zilele a poetului. Momentul central al activității literare în patrie a fost, în 1940, decernarea premiului Fundațiilor Regale pentru volumul Caligrafie pe zăpadă. Absolvent de școală militară, renunțase la cariera armelor, visată în adolescență, când, tot atunci, își descoperise vocația poetică. Foarte tânăr, se dedicase, spre a avea din ce trăi, gazetăriei - rubrica de fapte diverse - la ziare de diferite coloraturi politice. În
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
autorul, poftit fiind să publice un text într-o revistă pentru vînători, așterne pe hîrtie amintirea sa despre o stranie zi de iarnă, cînd la poalele muntelui Amagi zărise, din spate, silueta unui vînător. Singurătatea vînătorului, paloarea muntelui acoperit de zăpadă, zgomotul cîinilor și al pasului pe pămîntul înghețat, acea așteptare calmă și totuși apăsătoare de dinaintea detunăturii, mirarea nespusă pe care o provoacă simpla prezență a armei și a morții pe care o anunță - toate acestea devin nu numai poem de
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
opoziție cu programul totalitar exclusiv economic, atît de alienant. Edenul firii e contrapus celui utopic-comunist: "așa cum stai întins istovit/ cu ochii închiși cu gene de cretă/ lași locul lași somnul lași toate/ aceleași nedeslușite urme ca pasărea/ ce vine pe zăpadă// panta se-nclină sufletul tău se ridică/ și casa se umple de nori și patul/ de iarbă pajiște verde/ dumnezeiesc de frumoasă/ ea trebuie că a mai fost// și turme oprindu-se și plîngînd/ că nu pot bea roua/ că
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
hiperboreei nichita-stănesciene: "Îngerul de metal vinde teama de sabie/ îngerului de lemn cioplit din teama de idoli și/ îngerul de noapte miroase teama din crinii imperiali și tu/ îngere de sticlă taie-mă să curgă sîngele cuvintelor peste/ îngerul de zăpadă care trimite teama de frig să ne vadă iar tu/ înger de aur poleiește-mi teama de zorii zilei cu roua ta de/ înger care ne trece în cele trei ceruri ca pe orbi strada" (Chemarea îngerilor). De altminteri, prezența
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
ruse, de la Gogol la Tolstoi, sfidând cronologia ("pentru oameni ca Aristarh Platonovici, vârsta n-are importantă", i se va explica), în vreme ce Ivan Vasilievici, arbitrar și dominator, acceptă dramatizarea românului numai pentru a își permite luxul inventării unei noi partituri scenice. Zăpadă neagră a lui Maxudov, scrisă și rescrisa, este introdusă și scoasă din repertoriu fără nici o explicație. Atunci cand repetițiile încep în cele din urmă, ele sunt minate de elocinta regizorala a lui Ivan Vasilievici - sedus de mirajul scenei, Maxudov se surprinde
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
multe bucureștene din lumea mare se prăpădesc. El, si nespus de muieraticul beizadea Mitică, șunt cocoșii Capitalei țării, după cum fusese, înaintea lor, o altă beizadea cu nuri, mult îndrăgitul de fuste printipe Iorgu... În alee, salcîmii și teii își ning zăpadă lor. Briliantele schinteiară în agrafe, în cercei și în inele. Ochii sînt safire și peruzele. Dar unii sînt și flăcări de iad..." (Caii negri). Macedonski ar fi fost (și era să fie!) și un cineast, un pionier al peliculelor stiintific-fantastice
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
a unui spirit contemplativ, care se lasă impregnat de imagini, cu acea dispoziție smerita ce vede în sumisiune un semn de noblețe. Ființă "plină de taine" se confundă cu lucrurile, într-un simțămînt al zămislirii comune: "De lumină din pielea zăpezii/ mă las absorbita/ teamă de a fi efemer/ își scurge cenușă lin/ printre degete// drumul pe care alunec/ e sigur/ chiar dacă orbit de pacea/ din jur// oboseală inimii/ ea însăși zăpadă" (Lumină de iarnă). Din această comuniune cu fenomenologia naturii
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
un simțămînt al zămislirii comune: "De lumină din pielea zăpezii/ mă las absorbita/ teamă de a fi efemer/ își scurge cenușă lin/ printre degete// drumul pe care alunec/ e sigur/ chiar dacă orbit de pacea/ din jur// oboseală inimii/ ea însăși zăpadă" (Lumină de iarnă). Din această comuniune cu fenomenologia naturii rezultă, firește, o comunicare a regnurilor. Nu o "democratizare" a lor, cum se întîmplă sub regimul fanteziei laice, în suprarealism, bunăoară, unde asociațiile se îmbulzesc în actul electoral al imaginilor (voturi
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
aduc la viață/ e acolo încins/ în tăcerile mele/ stăruitor/ hohotește" (Poemul nescris). Prin persuaziunea "blîndei disperări" a autoarei, lucrurile par convinse a-și dezvălui intimele resorturi, misterioasă fiziologie ontica a anorganicului: "pe mîini mi se scurge/ un fel de zăpadă/ crispata/ un alt fel de a surprinde/ încetineala din lucruri" (Bolta cu trandafiri). Sau: "o sete nepămînteana/ se dizolvă în lucruri" (Descreștere). Sau: "o mare însîngerata/ primește fiorul morții/ visîndu-se" (Februarie). Sau: "Cum cade lumină pe lucruri/ îmi pare că
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
va pune capăt tentativă de incest a soțului care-și permite orice. Revoltă va fi (sîn)ucigașa, femeia hotărînd că prin moarte să-și salveze progeniturile de la o soartă de orfani urgisiți că a ei. Cumplită decizie deturnata suprarealist aproape de zăpadă ce se cerne în acordurile melodiei lui Adamo. O pastilă amară pe care într-o liniște religioasă au înghitit-o numeroșii cinefili veniți de fapt pentru incitantul Post coitum, animal triste. O peliculă ceva ceva mai inegala, în care Brigitte Rouan
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
Maledicție și ruga pe nisip" (Desfătare). Damnatul își supralicitează cruzimea, ca și cum un primitiv și-ar pune pe chip o mască fioroasa: "Din morți îmi vine să gust tare./ Șunt că o invincibila Armada/ Trecută dincolo de înspăimîntare,/ Cersindu-si infinirea și zăpada" (Faima). Sau: "Copil eram dintru săgeată,/ Din vîrful otrăvit cîntam./ Grecimea Parcelor mai beata/ Lipise poză morții pe fiecare geam" (Mireasă). Sau: "Supliciul stelelor/ Îmi fumega prin oase/ Sfărîmîndu-le cu grație" (Bătuți de lungul deliciu). Dar, în același timp, își
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
la anotimp sau la iubita. Astea se potriveau în spațiul japonez de secol 17, sunt anacronice, însă, acum. Turnul astrologilor debutează calm, prima secvență de trei versuri (a lui Șerban Codrin) neanunțând mai mult decât un pastel: "zi pe sfârșite/ zăpadă iluminând/ singurătatea", secvență încheiată inspirat de Constantin Severin cu "în pridvorul înghețat/ un corb pândește umbră". Brusc, liniștea care domnește peste întreaga ființare se frânge pentru că: "împușcătura/ bufnita speriată/ în clopotnița", îngrozitoare, asurzitoare rupere a unui echilibru. Și totuși, pacea
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
foarte numeroase, prezente în fiecare volum antologat. Ele surprind amănunte de culoare dispuse cu simplitate într-o formă minimala sau gesturi banale desfășurate în secvențe memorabile. Așa se întâmplă într-unul dintre cele mai frumoase poeme ale volumului: "Prin scânteietoarea zăpadă, pe lângă albele case înalte, trecea o femeie blondă cu toate semnele exterioare ale unei bunăstări sociale - haină de blană, cizmele, poșetă, plasa plină de cumpărături, ținând un copil de mână. Nu vorbea nimănui, privirea ei nu vedea copilul și nici
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
Să fii mereu într-o bună formă fizică. Renoncer! Ah! je suiș déjà vieux! * * * Pietre ninse. Plimbare cu Nichita Stănescu prin curtea muzeului de arheologie. Urmele păsărilor. Ghiarele fine întipărite pe neaua nu de mult trainic așezată. O crustă de zăpadă care îngemăna sus două lespezi alăturate. Garajul întunecos din curte,... uneltele... cutiile de ulei, - unde am urinat discutînd împreună. Grafia clară pe piatră netă în decorul încărcat de omăt. * * * Muții (băieți) înghesuindu-se duminică la poarta unei școli de mute
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
detalii și nuanțe o dată ce nu mai e doar o parte din lumea noastră, ci un univers în sine. Fascinant univers! Oricît de pasionante ar fi aventurile lui Cosimo, care se rostogolesc în carte după un veritabil principiu al bulgărelui de zăpadă, mereu mai multe și mai minunate, această lume a copacilor mi se pare tot ce are românul mai frumos și mai seducător. Toate cele trei cărți ale lui Italo Calvino sînt construite pe acest principiu al imaginarului imersat în plină
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
Cristian Teodorescu CU vreo trei săptămîni în urmă am văzut doi tineri polițiști care măsurau cu șublerul niște pete de sînge de pe un morman de zăpadă. Era noapte, trecut de zece. Cam cu o oră mai devreme, un vecin îmi povestise că la garajul subteran din cartier cîțiva înși îl bătuseră cu ciomegele pe un pietar, lovindu-l mai mult la cap. Vecinul anunțase poliția, dar
Sîngele măsurat cu sublerul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18128_a_19453]
-
non-stop, mă întîlnesc aproape de fiecare dată cu o patrulă. Nu mă îndoiesc de faptul că o bandă de ciomăgari și-a ales momentul, încît să nu fie tulburata de poliție, dar măsurătorile cu șublerul ale unor pete de sînge pe zăpadă, măsurători făcute de niște polițiști în căutare de probe, m-au făcut să mă simt și eu vulnerabil la o ciomăgeala venită din senin. Cam în aceeași perioadă, poliția și jandarmeria încasau lovituri dezonorante la Costești și în defileul Văii
Sîngele măsurat cu sublerul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18128_a_19453]
-
mantinela a fost oprit de cel care l-a prins, așa cum scrie la cartea meciurilor de hochei. Care e elementul comun al acestor trei, să le zicem, întîmplări? Conducerea greșită. Sau chiar incompetență. Cei doi polițiști care măsurau sîngele de pe zăpadă cu șublerul își făceau misia cu o oarecare îndoială în rezultatele ei. Despre îndoială trupelor de la Costești aproape că nu mai are rost să vorbesc. Dar, s-a scris în presă, jandarmii s-au năpustit asupra spectatorilor de la un meci
Sîngele măsurat cu sublerul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18128_a_19453]
-
aș fi încîntat să descopăr că tembelismul unei acțiuni în forța de la un meci de hochei a funcționat și la Costești. Nu mă lasă un singur lucru, acel șubler bizar care măsură pată de sînge la dimensiunile ei de la suprafața zăpezii. Ulterior, am aflat ca nefericitul, care fusese bătut cu ciomegele a scăpat cu viață și că făcea parte din mică mafie a pieței de alte bunuri, dar asta nu schimbă datele problemei.
Sîngele măsurat cu sublerul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18128_a_19453]
-
nu ca o jubiliară, ci ca o gospodină ce are musafiri. Se-nțelege că slabă, cu capul tot plecat, căci gîrbovită de bătrînețe, dară cu fața plăcută și veselă. Tare venerabilă o face părul încă destul de bogat, dară alb ca zăpada. Și prînzul și cina au început cu coniac, care eu nu l-am băut, apoi cu icre, cașcaval, marinată de pește, sardine, șuncă, jambon și salam. Apoi o ciorbă de bulion, după care veniră, pe rînd, pești întregi giletați roșu
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
a lămurit că secolul și mileniul încep abia peste un an, pragul subiectiv acum a fost, prin tradiție cifrele rotunde prilejuind serbări. Cu cît mai mare rotundul, cu atît serbările mai strălucitoare și bubuitoare. Am făcut-o și pe asta. Zăpada a îmbrăcat Bucureștiul de bal, artificiile au fost grozave, aripile îngerului s-au zgribulit în viscol. După care am revenit mahmuri la ale noastre. Pe 4 ianuarie, cînd anul ritmat de numere al Cronicarului se întoarce iar la 1, primele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
lungi și grădini întinse. Vehicolele erau felurite și ciudate. Multe căruțe erau trase de bivoli, pe care-i văd și acuma a negri, acoperiți cu zdrențe de covoare multicolore, înjugați la căruțe încărcate cu cărămidă roșie și călcînd greoi prin zăpadă. Cîteodată, în sunete de zurgalăi, treceau brașovencele, trăsuri cu patru locuri, acoperite cu piele neagră și fără uși, semănînd oarecum cu niste gondole, transportînd călugărițe și a uneori a cosciuge acoperite cu satin sau percal roz". Așa a văzut, prin
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]