3,277 matches
-
i-a băgat un gând, zicandu-i: - Pleacă , nu-ți priește statul în mănăstirea această! Bătrânul a spus demonului: - Pe tine nu te ascult! Știu cine ești! Nu vrei pe cineva mântuit. Dar Hristos Fiul Dumnezeului Celui Viu, te va zdrobi pe tine. CAPITOLUL 63 DESPRE ACELAȘI Tot despre el spunea că pe când stătea în chilia lui și citea, i-a apărut demonul în fața lui și i-a zis: - Pleacă de aici , nu-ți folosește statul în mănăstirea această! - Dacă vrei
LIVADA DUHOVNICEASCA (21) de ION UNTARU în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352372_a_353701]
-
dezlege de jurământ a plecat cu el în oraș. Cel chinuit de curvie a intrat într-o casă de desfrâu, iar celălalt a stat afară, a luat țărâna din pământ și și-a pus-o pe cap. Și s-a zdrobit pe sineși. După ce a ieșit din casă de desfrâu, după ce și-a îndeplinit pofta, i-a spus celălat frate: - Ce ai folosit, fratele meu, de pe urma păcatului tău? Să mergem iarăși la locul nostru. - Nu pot să mai merg în pustie
LIVADA DUHOVNICEASCA (31) de ION UNTARU în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352467_a_353796]
-
-l ia de piept pe Cel de Sus Din vârful Turnului Babel, Omul e mai ușor răpus! RĂBDAREA TIMPULUI Mă rog ca timpul să aibă timp, Să pună pace cu trecutul Și să mai aibă și-un răstimp, Să nu zdrobească începutul. Și cu răbdarea lui frumoasă Să replanteze-n suflet flori, Să dea speranță pentru viață, Printre cadavre și tumori. Cum scrie cel mai bun fecior, Când îl cuprinde de-ai lui dorul, El, timpul binefăcător, Să scrie-n gânduri
TRAMVAIUL LUI LABIŞ (VERSURI) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350586_a_351915]
-
este trupul slăvit, viu, însuflețit și incoruptibil al Domnului de după Înviere, ci trupul său coruptibil, sensibil și muritor de la Cina cea de Taină dinainte de jertfă; acesta trece printr-o moarte reală fiind sfărâmat în mod real pe sfântul disc și zdrobit de dinții celui ce se cuminecă; îngropat în cel care se împărtășește, învie tainic în cel care se cuminecă și se amestecă cu sufletul său comunicându-i incoruptibilitatea învierii; primind însă doar o părticică a Pâinii sfințite cel care se
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
tăcerea mângâierii unde se varsă gândul în lumină și chinurile nedrepte în iertare. Să îmbraci adevărul de sărbătoare și să-l dăruiești întreg iar apoi să te hulească toți, pentru că nu te-ai ridicat deasupra în criza de identitate. Să zdrobești capul șarpelui privind fascinat către lupul alb, iată drumul pe care-l caut. Referință Bibliografică: Drumul pe care-l caut / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 342, Anul I, 08 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
DRUMUL PE CARE-L CAUT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351491_a_352820]
-
natură nu mi se pare altceva decât cea mai înaltă prețuire a lor...Și încoronarea trudei lor și a credinței de a tinde către ele. (nostalgic, zâmbind trist) Mulțumirea de a le fi atins poate m-ar covârși. M-ar zdrobi această mare bucurie, iar tinderea către ele nu e decât o fericire adâncă și calmă. O fericire veșnică. (tace un timp. Se aud, la început încet, tunete, semn că se apropie furtuna)) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (rar, ca și cum ar povesti sau ar
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
și o urmă. Ca să mai alunge, într-o oarecare măsură, senzația de nebunie care o cuprinsese se hotărî să ceară unele explicații, doar-doar se va dumiri unde se află: - Dar spune-mi dragă prietenă și stăpână, omul acela cu capul zdrobit de bunul duce, cine este? - Aa, acela-i nemernicul de zugrav al curții, cel care a schimonosit pe pânză chipul frumoasei noastre ducese, iar stăpânul, înțeleptul nostru stăpân, a hotărât ca să fie închis, pentru o vreme, într-o tainiță, fără
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
în tristul amurg”/ Ploaia sau coboară spre tonuri grave: „Împovărați de griji și de nevoi/ Cu sufletul fărâme, trist și gol/ Găsim puterea de-a răzbi în noi,/ Nu facem parte din vreun protocol”/ Al celor care vor să ne zdrobească/ Și să ucidă ce ne-a mai rămas/ Din moștenirea dulce, strămoșească,/ Vor să ne-atârne sufletul de-un ceas...”/ Sufletul nostru nu-i de răstignit Concertul continuă cu alte și alte acte în care muzica te împresoară, când cu
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]
-
între cadrele înguste ale epocii sale de proveniență, spiritul olimpian al lui Godot a transcens dintotdeauna puținătatea țărânii ancestrale, nedorind a o călca cu niciun preț în picioare, tocmai pentru că arta umilinței, aceea care te înalță, nu cea care te zdrobește, e una cunoscută de el, grație divinității, din plin. O dezlegare spirituală, am putea spune, de toți și de toate nu în cer, ci aici, pe pământ, de ghionturile durerii mute strânse laolaltă în greaua de sensuri matrice a verbului
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
eram amândoi, un trup și-o singură lume eram un univers! și-acum, nici colții fiarei sălbatice, când urlă frigul în nopți întunecate nu pot tăcerea din mine să-nghețe nici când carnea-i sfâșiată și tunetul arde firul vieții zdrobind, cărări nu mai sunt nici dacă cad zile de astăzi spre ieri chiar dacă a mai rămas un pic de viață nimic nu mai este doar chipul ce-mi vede-n oglinda vieții ochii-mi fără lacrimi, uscați-n deșert Călătorule
CALĂTORULE UITĂ! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345625_a_346954]
-
mucenicilor. Văzând că o cunună nu are deasupra cui să se așeze, paznicul cel treaz s-a aruncat în apă, cerându-I Domnului să-l numere și pe el în ceata Sfinților Mucenici. Mânios, Agricola a poruncit să le fie zdrobite gleznele. Sfinții și-au încredințat duhul Domnului. Trupurile le-au fost arse și oasele aruncate în lac, dar se spune că, după trei zile, Sfinții s-au arătat Episcopului Petre, cerându-i să-i scoată din apă. Creștinii s-au
FĂRĂ MĂRŢIŞOARE ŞI PAHARE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345620_a_346949]
-
au muguri pe la țară Ți-aș învăța pe dinafară și părul și gâtul și buricul și încotro nemaiavând de primăvară aș recunoaște c-am descoperit nimicul Ce poezie frumoasă ești iubito și eu ce norocos am fost când tăcerea am zdrobit-o și-am priceput că toate au un rost Și aia și aceasta și aceea ce chestie perfectă e femeia Costel Zăgan , Cezeisme ( 2008) Referință Bibliografică: TĂCERE-N DOI / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 831, Anul III
TĂCERE-N DOI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345736_a_347065]
-
îngerul cu sabia de foc, în schimb tu, cu trăncăneala ta, îmi încurci planurile. ȘARPELE: Târăște-te, sau zboară, altă cale nu există. Ceea ce trebuie să se întâmple se va întâmpla, fie că vrei tu sau nu. E.G.(furios): Îți zdrobesc capul. ȘARPELE (ironic): Încearcă. Ai o veșnicie pentru aceasta, însă nu uita: au mai încercat și alții, care nu au reușit decât să-mi teșească țeasta, să-mi lustruiască solzii și să-mi deformeze abdomenul. E.G. (nervos): Nu mai am
PRINŢUL TENEBRELOR, PIESĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352073_a_353402]
-
interpretul Gabriel Cotabiță s-a născut nici mai curând, nici mai târziu, exact la timpul nimerit, și anume pentru această voce. Întocmai cum cupele de cleștar sunt pentru vinul zeilor, iar vinul zeilor a fost stors din ciorchini de aur zdrobiți pentru cupele de cleștar! Din adâncimile timpului răzbat cântăreți și melodii în unire afectivă cu destinul uman. Fără muzică, ce-ar pune omul pe rană, cu ce-ar fulgera surâsul, ce l-ar alina, ce i-ar pronunța amara supărare
GABRIEL COTABIŢĂ. ZIDIREA CÂNTECULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352110_a_353439]
-
însoțită de lovirea pieptului, ca sediu al păcatului, înjugând plângerea cu umilința, se arată a fi diametral opusă încrederii fariseului în dreptatea sa; totodată, aceasta arată dorința manifestă de îndreptare a vieții și de mântuire a unui om cu conștiința zdrobită de păcat. Unei atare dorințe, Dumnezeu i-a acordat bunăvoința Sa; i-a răspuns pozitiv și, grație acestui răspuns primit de la Dumnezeu, vameșul „s-a întors mai îndreptat la casa sa” (v. 14). Astfel, rugăciunea de psalm a vameșului: „Dumnezeule
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
conducea pe cei botezați la pocăință și la credință în Hristos. Iată ce spune Sfântul Ioan Botezătorul . Hristos s-a botezat în Iordan nu pentru că avea nevoie de curățire, ci pentru că și-a luat asupra sa curățirea mea și ca să zdrobească capetele balaurilor din apă, cum spune psalmistul. Apoi ca să se înece păcatul, ca să înmormânteze pe Adam cel vechi în apă și să-l sfințească pe botezător ca să se împlinească Legea, ca să descopere taina Treimii și ca să ne dea nouă pildă
BOBOTEAZA, SARBATOAREA SFINTIRII APELOR ŞI A CAILOR, PIETROSANI, JUD. PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352211_a_353540]
-
culoare neagră, o nuanță murdară, prăfoasă, cu părul scurt, ca peria. Câinele răspundea la numele de Sasha.” În umbra iubirilor secrete Editura PERPESSICIUS - BUCUREȘTI Câteva secunde nesfârșite, dl Pandrea Emilian simți că plutește ca-ntr-un coșmar, apoi ascensorul se zdrobi de fundația clădirii... Iata cum este descris asasinul: Când coborî, omul purta niște haine comune, banalizate: o pereche de ginși negri, ghete “Adidas” și un bluzon din piele bleumarin, ținuta altor milioane de oameni din tot orașul sau chiar din
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
sigură și greu de anchetat, neavînd poliția de ce să se agațe: nici mobilul crimei, nici arma crimei, nimic concret ! ...bidivii se năpustiră spre ușa principală, căutând să scape din grajd. Dl Marakis fu prăvălit la pământ, călcat în copite și zdrobit de cei zece cai terorizați de incident. În urma lor, în grajdul gol, omul coborî cu gesturi rapide pe scara podului. Și o altă „doamnă” care, zice autorul, „se născuse supărată”: Doamna Costăchescu Bettina Luiza, asistentă-șefă la spitalul “Elli.A.S.
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
suntem o povară pentru noi înșine.” spunea Sf. Augustin. Oamenii neumpluți de Cristos simt apăsarea unei poveri și a unei greutăți imense. Este ca și cum ai avea o stâncă uriașă în spate, care îți sfârteca pielea și carnea, si care te zdrobește sub greutatea ei de sute, de mii de tone de granit. Sunt sigur că orice carte de ocultism, inteligent scrisă, ar avea o trecere la fel de mare ca si Codu' lu' Brown. Probabil că în următorii 10 ani vor mai apărea
M-AM PLICTISIT DE CODU LU DA VINCI SI DE ABERATIILE SATANISTE A LU DAN BROWN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356382_a_357711]
-
leac învățat de la mama și pe care îl aplic și acum când îmi este rău: când am dureri de stomac și senzație de vomă, îmi masez zona din jurul ombilicului în sensul acelor de ceasornic, cu oțet, crestez o ceapă, o zdrobesc puțin, o stropesc cu oțet, o așez cu partea crestată pe ombilic, apoi mă leg cu o cârpă la spate, să țină ceapa în poziția- fix- pe el. Mă așez pe pat în poziție orizontală, cu burta în jos. După
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
în marginea mea de foaie ca o eliberare cuvintele desenează neliniști în singurătatea nemuritoare a pereților am murit în fiecare zi de o mie de ori și tot nu am înțeles de ce-ți respir încă coapsa unde mi-ai zdrobit sărutul singura amintire respirată în doi lasă piatra să-și urle nebunia muntelului nechibzuit de umbră ca un veșmânt de bunătate suntem prea rotunzi în glas să mai trăim îngustimea țipătului nostru doar ecoul mai susține vântul în amurg înlănțuit
AM EXISTAT ÎN TINE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356482_a_357811]
-
în țări străine și nu ne putem îngriji de interesele vremelnice ale acestor țări, întrucât interesele noastre morale și materiale sunt în primejdie. Religia lui Israel trebuie să cuprindă i într-o zi întreg pământul. Creștinismul, dușmanul nostru de veacuri, zdrobit în luptă, e aproape să îngenuncheze. Pe zi ce trece, rețeaua cu care evreii îmbrățișează întreg pământul se întinde, iar mărețele profeții ale cărților noastre sfinte se vor împlini. Nu este departe timpul în care toate bogățiile Pământului vor fi
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
cuprinzându-l cu palmele pe sub omoplați într-o strânsoare din ce în ce mai puternică. Sărutul a fost lung și apăsat. Anca nu gândea în acel moment. Strângea pleoapele și frământa cu degetele omoplații ce păreau a fi imenși, lăsându-și buzele să fie zdrobite și supte. Deodată s-a blocat. Palmele au slăbit strânsoarea și au revenit pe pieptul lui, oprindu-i apropierea, în timp ce și-a lăsat capul pe spate pentru a întrerupe sărutul ce o năucise. Un singur gând a avut, dar suficient
ISPITA (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355865_a_357194]
-
minciunilor neasumate... și scena crește, crește, și mintea plutește, în zgomotul gândurilor induse... și râd, Doamne, râd! până când... o lacrimă de rouă rostogolește portocalele copilăriei... ascute adierea vântului printre frunzele ruginite... și plâng, Doamne, plâng! aleile sufletului îngustate de pași zdrobesc pietrele albe trecând timpului formele spulberate prin palme... și plâng, Doamne, plâng! ploile vii ale copilului redescoperit, așterne cuvinte în simfoniile sufletului... și râd, Doamne, râd! de aurul nesfârșit al lumilor în care, trecut-am fluture cu aripi de foc
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
fi salvați și aceasta nu vine de la noi, ci este darul fără plată al lui Dumnezeu. În antiteza cu trăirile întunecate de până acum, marcate de îndoială și de zbucium sufletesc, lumea înfățișata de autoare după ce eul personal a fost zdrobit, reflectă frumusețea și armonia. “Doamne, cât de fericită sunt astăzi,/ Câtă bucurie îmi aduce singurătatea mea,/ În liniște mă gândesc la Tine/ Și câtă pace are sufletul meu,/ Nu mai plânge cu atâta durere/ Că atunci când eram/ Numai eu singură
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]