3,844 matches
-
-i în masă, ori ucigându-i, pur și simplu. Au fost înșelați politicieni creduli și proști de alții mai versați și mai șmecheri și s-au furat unor țări bogățiile solului și ale subsolului, pe care Dumnezeu le dăduse ca zestre localnicilor, ca să se hrănească din ele ei și strănepoții strănepoților lor. S-au furat multe și de toate, în toate timpurile și în toate locurile! Între timp, cuvântul propriu-zis de „hoție” sau „furt” a început să deranjeze, să jignească pe
PLAGIATUL – SPORT DE PERFORMANŢĂ LA ROMÂNI de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368600_a_369929]
-
Această colecțiune va purta neschimbat numirea de Melidonium, spre veșnica pomenire a numelui familiei mele”, revista Melidonium, care îi poartă numele, a ajuns a fi cunoscută prin intermediul internetului tuturor românilor interesați de cultură, arte, tradiții, credință, istorie, educație, împărtășind, astfel, zestrea culturală, trecută și prezentă, a așezării noastre romașcane. Calendarul cultural al evenimentelor anului 2015, realizat și prin contribuția colegelor de la secția adulți a bibliotecii Roman și prezentat, astăzi, în versiunea tipărită. Acest calendar însumează aniversări și comemorări ale creatorilor de
,,CĂRŢILE SUNT AVUŢIA TEZAURIZATĂ A LUMII ŞI MOŞTENIREA POTRIVITĂ PENTRU GENERAŢII” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368618_a_369947]
-
în care goana după avere și mărire este mai acerbă decât oricând! El partea bună și-a ales, reușind să intre, prin muncă și sacrificii numai de el știute, în universul lui a fi. Culegând și făcând lumii cunoscută această zestre inestimabilă a sufletului românesc, poți înțelege mai bine miracolul supraviețuirii neamului de-a lungul mileniilor într-o zonă atât de frământată, atât de încercată și atât de binecuvântată. Colindele din această carte sunt grupate pe teme, precum: Colinde de Crăciun
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
Traditii > MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI Printr-o incursiune în trecutul tradițional româmesc, din lada de zestre spirituală a neamului sunt readuse în actualitate, pentru perioada Sărbătorilor de Iarnă, datini și obiceiuri populare din cultura etnologică moștenită. În universul satului tradițional românesc, ele încep de la Sfântul Apostaol Anderi (din ajun) și se încheie la Sfântul Ion. Fiecare
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
porumb, magazii de grâu și saivan. +i din toată strânsura asta a lui cumpăra galbeni și mahmudele, zicea el că toate-n lume vor pieri, dar valoare aurului niciodată! +i aurul îl topea și-l ținea pitit în lada de zestre în odaie, să-i facă zestre fetei cu el. ȘI într-una din zile o chemă pe nevastă în tindă șI o rugă să ia loc pe prag să-I spună o vorbă: -Fă, Mario, zice el, îmbujorat la față
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
i din toată strânsura asta a lui cumpăra galbeni și mahmudele, zicea el că toate-n lume vor pieri, dar valoare aurului niciodată! +i aurul îl topea și-l ținea pitit în lada de zestre în odaie, să-i facă zestre fetei cu el. ȘI într-una din zile o chemă pe nevastă în tindă șI o rugă să ia loc pe prag să-I spună o vorbă: -Fă, Mario, zice el, îmbujorat la față, fusei pe la nașu Ghiță Băngoi și
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
slăbănoagă și dădu noroc cu ei. Mâna însă îi tremura. Dacă nu ieșea așa cum dorea el, se ducea pe apa sâmbetei toată munca lui de-o viață. Tot ce muncise el strânsese în acel bulgăraș de aur din lada de zestre a muierii. Dar vorba e vorbă... Își cărară țiganii foalele, cărbunii și sculele lor și intrară în beci. Le-aduse femeia de-ale gurii, pâine, brânză, lapte covățit, ouă fierte și slană. Pe unul din ei îl trimise la șatră
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
-Ce e, mă? -Dă-te pe sală să-ți spun ceva! Boaitele de țigani spun că nu ia aurul fiertură, dă-mi salba ta de icușari să-l îmbunătățim. Femeia stătu pe gânduri puțin, apoi merse în odaie, desfăcu lada de zestre și luă salba de icușari și i-o dădu bărbatului. Tudor duse salba bucuros țiganilor și plecă la treburile lui. țiganii începură iar cioca-boca, cioca-boca pe nicovalele lor, apoi dă-i cu foalele, se afumară, se mânjiră cu cărbuni peste
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
Pentru că teritoriul oltean fu câștigat cu proces greu în anul 1220, proces judecat de arhiepicopul din Ohrida, singurul din Balcani ce avea drept de judecată pentru cei de rang foarte înalt. Procesul fusese foarte complicat pentru că privea drepturi de posesiune, zestre și moștenire ce aveau ființă în vremea stăpânirii bizantine din sec. al XII-lea și care fuseseră întrerupte de stăpânirea vremelnică a imperiului valaho-bulgar. Litigiul privea două mari familii boierești înrudite și de viță nobilă: pe a lui Litovoi - secondat
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
puterea devenind și electivă, chiar și rude îndepărtate sau fii nelegitimi ai voievodului puteau deveni voievozi. Ori, Constantin și Tihomir fuseseră confirmați ca valahi de viță domnească de însăși arhiepiscopul din Ohrida . Mai mult, acesta le recunoscuse drepturile de posesiune, zestre și moștenire. Și mai mult, Constantin Tih (Tiș) dusese și el mari bătălii cu ungurii pentru Banatul Severinului. Pentru moștenirea tronului Țării basarabești cum se numea Oltenia atunci , Tihomir îndeplinea prima regulă , a doua regulă fiind să dețină un teritoriu
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
basarabești cum se numea Oltenia atunci , Tihomir îndeplinea prima regulă , a doua regulă fiind să dețină un teritoriu peste care să fie cneaz. Bun strateg, Tihomir se căsători cu Ana, fiica lui Bărbat , fratele lui Litovoi. Care-i dădu ca zestre ginerelui său partea sa dintre Jiu și Olt, din dreptul Strehaiei, Tihomir devenind astfel și cneaz. La începutul acestor mici formațiuni prestatale, nu mitropolitul făcea ungerea și încoronarea ca în cazul domnitorilor de țară ci alte înalte fețe bisericești împreună cu
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
am cunoscut cercurile intelectuale de stânga. A.B.- S-a scris în presă de specialitate că primele Dvs.incercari literare au fost încurajate de marii noștri scriitori Tudor Arghezi și Ion Barbu. De fapt, aceste amintiri apar în Memoria că zestre N.C - Da, despre întâlnirea mea cu Arghezi am scris în "Memoria că zestre". M-a dus tata la Mărțișor cu un caiet "fraudulos", conținând câteva poezii de ale mele și unele ale tatei. A.B. - Cum v-a primit
INTERVIU CU POETA NINA CASSSIAN de ANGELA BACIU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364692_a_366021]
-
specialitate că primele Dvs.incercari literare au fost încurajate de marii noștri scriitori Tudor Arghezi și Ion Barbu. De fapt, aceste amintiri apar în Memoria că zestre N.C - Da, despre întâlnirea mea cu Arghezi am scris în "Memoria că zestre". M-a dus tata la Mărțișor cu un caiet "fraudulos", conținând câteva poezii de ale mele și unele ale tatei. A.B. - Cum v-a primit Arghezi ? N.C. - Arghezi s- a"orientat"imediat și mi-a scris cu mâna lui
INTERVIU CU POETA NINA CASSSIAN de ANGELA BACIU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364692_a_366021]
-
alte literaturi ale altor popoare? N.C. - Cea mai cumplită sub raport estetic și psihologic a fost perioada dintre 1946 și 1957 - dar și după aceea -pe care am descris-o pe larg în vol.1 și 2 al "Memoriei că zestre". Cenzură opera asupra tematicii, a vocabularului dar, mai grav,asupra bunelor intenții, bănuindu-ne de formalism, decadentism,demascându-ne în ședințe publice, desfigurându-l. Da, credeam în comunism că într-o posibilă armonizare a lumii .(criză mea mistica!), în dispariția
INTERVIU CU POETA NINA CASSSIAN de ANGELA BACIU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364692_a_366021]
-
mijloace de comunicare între specialiști, care sunt tentați să se raporteze la cercetările venite din exterior, în detrimentul propriei munci, care s-ar cuveni a fi originală și introspectivă. Rețeaua internet, circulația rapidă a publicațiilor și cărților, modernizarea bibliotecilor - au sporit zestrea informațională pe care unii autori, cu abilități compilatorii, o folosesc copios pentru a-și redacta producțiile proprii. Așa se explică predilecția unora de a desfășura adevărate exordii în spațiile rezervate notelor de subsol, care întrec, uneori, în consistență, corpusul operelor
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
poartă înserării” și neapărat „zâmbind vieții”, însoțită mereu de un „gând purtat de dor” de acel dor al locurilor natale, de cel al unuversului copilăriei, al oamenilor Tiganeștiului natal, oamenii din mijlocul cărora m-am ridicat, am luat de la ei zestrea de suflet așa cum apa ia forma vasului în care este pusă. Cu această zestre am plecat în lume și m-am străduit prin scrierle mele să le port românitatea și numele pe toate meridianele pământului cu ajutorul internetului care a pulverizat
CUM AŞ DORI SĂ RĂMÂN PENTRU POSTERITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364763_a_366092]
-
de acel dor al locurilor natale, de cel al unuversului copilăriei, al oamenilor Tiganeștiului natal, oamenii din mijlocul cărora m-am ridicat, am luat de la ei zestrea de suflet așa cum apa ia forma vasului în care este pusă. Cu această zestre am plecat în lume și m-am străduit prin scrierle mele să le port românitatea și numele pe toate meridianele pământului cu ajutorul internetului care a pulverizat distanțele făcând din lumea largă un sat ceva mai mare. Mi-aș dori să
CUM AŞ DORI SĂ RĂMÂN PENTRU POSTERITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364763_a_366092]
-
exil și în emigrația provenită din România, implicit în massmedia occidentală referitor la români și chestiunile conexe - indiferent de spectrele politice cărora le aparțineau autorii și cei vizați -, și, în plus, tot ce s-a putut cumula și salva din zestrea documentară, științifică, culturală, literară, publicistică, artistică ori de altă natură a României de mai înainte de instaurarea teroarei comuniste, valori care în R.P.R., R.S.R. ,R.S.S.M etc., au devenit inaccesibile, interzise sau au fost distruse în mod premeditat. Institutul - Biblioteca Română
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
de a evalua viața exilului - cu care nu au avut nimic comun-, s-au cheltuit sume astronomice din fondurile publice, în timp ce un sprijin modest, acut necesar Bibliotecii, deși promis perpetuu, a fost amânat sinedie. În actualul deceniu, Biblioteca, a cărui zestre depășește cca. 90.000 de titluri, bogate colectii de publicatii, manuscrise, piese muzeistice etc, a funcționat numai pe bază de voluntariat, fără retribuiri, grație sacrificiilor a trei persoane în vârstă: Directorului Ion Iancu Bidian (n.1934), Doamnei Rodica Moschinschki, secretară
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
influente și massmedia pentru a se sesiza si sensibiliza factorii de decizie si responsabili -din țară și din Germania-, (deputați, senatori miniștr etc) de la care sperăm si asteptăm initiative și solutii urgente și adecuate. Biblioteca Română din Freiburg este o zestre de valoare unică, cumulată în 62 de ani prin sacrificiile și eforturile generațiilor exilului și refugiului posbelic - aproape dispărute - și a generozității gazdelor. Biblioteca - ca orice bibliotecă din lume - nu trebue să dispară! Indiferent cine sunteți sprijiniți - după puteri- concret
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
în toți. Îmi plac mult cărțile scrise de titani ai credinței în Dumnezeu. Amintirea lor aduce multă binecuvântare sufletelor noastre, deși unii dintre autori nu mai sunt printre noi. Trebuie să ne întoarcem puțin în urmă și să privim la zestrea pe care unii înainte - mergători au lăsat-o posterității prin munca lor neobosită, aducând un suflu nou al credinței privind nădejdea maselor și ridicând standardele morale ale societății, făcând posibilă calea spre progres a omenirii. Nu fac nimic din slavă
DESPRE SMERENIE ŞI MODESTIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349645_a_350974]
-
aruncă ea și asta mă supăra cumplit). În timp, lucrurile s-au schimbat. Eu am avut o perioadă de „în pas cu moda”, dar după toate tratamentele hormonale, eșuate, pentru o sarcină, m-am ales cu ceva kg în plus. Zestrea genetică (de înclinații spre obezitate) își spunea cuvântul. “Nu o să fiți niciodată Claudia Schiffer!” m-a asigurat nutriționistul, după o consultație de 3 milioane. Acum hainele mele sunt atârnate pe trupul ei. “Ea își face vilă și tu o îmbraci
FLORIILE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349667_a_350996]
-
și mai multe limbi străine în același timp. Din acest motiv, insist pe efortul pe care trebuie să-l depună părinții din diaspora și organizațiile românești din țară și din străinătate, pentru a ajuta copiii să învețe și să păstreze zestrea culturală și limba română ca limbă maternă. Bibliotecile americane din SUA sunt impresionante. Organizează multe activități pentru copii, spectacole, vizionări de filme sau scenete bazate pe romane celebre. Au o bază de date computerizată foarte bine pusă la punct și
DINCOLO DE OCEAN, CUVINTELE DE ACASĂ ÎNSETEAZĂ de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349663_a_350992]
-
2005, THE REMAINS OF JULIA MAY’S DREAMS UK 2008, 2009, VISE LA MINUT RO 2008, 2009, 2010, POEMS volum publicat de www.exiledwriters.co.uk sub egida Arts Council England UK 2009, OGLINDĂ CU VISE RO 2012, LADA DE ZESTRE: VISE LA MINUT/ VISE DE ACASA - OPERA OMNIA RO 2013, BAGATELLE la Editură Ateneul Scriitorilor RO 2014. Versurile i-au fost incluse în antologiile de poezie în UK, UȘA, Germania, Italia și România: BETWEEN A LAUGH AND A TEAR UK
CV LITERAR LA ZI de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350290_a_351619]
-
plaiurilor primitoare, pe care nu le-am târguit cu nimeni, niciodată. În plus, din seva acestuia s-au hrănit întotdeauna sentimentele majore și veșnice ale românului, care i-au luminat necontenit cărările, adeseori întortocheate, ale istoriei. El face parte din zestrea de cultură, spiritualitate și civilizație a poporului român. Deoarece în ultimii ani s-au produs câteva confuzii, trebuie să facem câteva precizări legate de imnul național. Pe de o parte, autorul muzicii imnului național este Anton Pann, poet și un
DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350314_a_351643]