3,853 matches
-
contra unei sume mari de bani. Am pus casa în vânzare, trimițând vorbă socrilor că dacă o vând, le voi da lor banii ca să-i dea Danei. Ea a vrut să trecem casa pe numele meu, deși o primise de zestre. Era a ei, de drept, după părerea mea. Oricum, eu tot nu mai puteam locui în comuna aia și nu puteam însuși eu banii de la vânzare. Era păcat de Dumnezeu să fac așa ceva. Se pot verifica aceste afirmații și toate
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437552872.html [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
și a Programelor Asociației pentru Progresul Satului Românesc au vizat, precumpănitor, alături de literatură, prezentul și viitorul micii gospodării rurale. Acest sector, parte a economiei naționale, a agriculturii și a societății românești este locuit de cca șase milioane suflete, cu o zestre naturală de sub un hectar teren arabil per gospodărie.Trei sferturi din populația din mediul rural trăiește în condiții precare (la subzistență), iar 37% sunt lucrători familiali neremunerați. Considerată matricea națiunii, mica gospodărie a fost asociată cu subzistența - sărăcia fiindu-i
GHEORGHE MANEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_manea/canal [Corola-blog/BlogPost/358160_a_359489]
-
și a Programelor Asociației pentru Progresul Satului Românesc au vizat, precumpănitor, alături de literatură, prezentul și viitorul micii gospodării rurale.Acest sector, parte a economiei naționale, a agriculturii și a societății românești este locuit de cca șase milioane suflete, cu o zestre naturală de sub un hectar teren arabil per gospodărie.Trei sferturi din populația din mediul rural trăiește în condiții precare (la subzistență), iar 37% sunt lucrători familiali neremunerați. Considerată matricea națiunii, mica gospodărie a fost asociată cu subzistența - sărăcia fiindu-i
GHEORGHE MANEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_manea/canal [Corola-blog/BlogPost/358160_a_359489]
-
cu profil francofon, neobosit susținător al unor idei culturale de integrare europeană prin valorile proprii fiecărei nații, Constantin Frosin face și reface, cu migala și încredere, noi punți ale României spre lume, spre acea Europa unită în care diferențele sunt zestrea pe care fiecare țară, cu atat mai mult România, le adaugă la patrimoniul cultural și literar general al acesteia, îmbogățindu-l. Laurent Fels (poet, critic literar, profesor la Universitatea din Luxemburg, membru al Academiei Europene) îl considera, pe bună dreptate
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător by http://revistaderecenzii.ro/catinca-agache-constantin-frosin-poet-francofon-si-imbatabil-traducator/ [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
noastră. De la un capat la. altul pământul românesc gâlgâie de colinde, unele mai frumoase decât altele. Doar că, avem o iubire mai mare pentru cântecele din aretul nostru, chiar dacă nu ar fi așa frumoase ca unele din alte părți“.2 Zestrea care ne-a lăsat-o etnomuzicologul Cornel Bogariu confirmă pe deplin ideea promovată de muzicianul bănățean care dintr-o dedicație a lui Gheorghe Breazul reiese că, a fost „Ctitorul reînvierii cultului colindelor românești“.3 Am desprins din versurile colindelor și
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
din vremuri de demult: căpăstru, frâu, poivan, potcoavă, șea etc. Pe lângă tradiția milenară a colindatului am depistat în materialul cercetat doar două trimiteri la unul dintre obiceiurile vieții de familie și anume la muntă. Dacă în alte părți fetele primesc zestre ca în următorul exemplu: „Dară fetei de la noi / îi tată-su doi boi / Și-o tânjală aurită / Și tot nu se mai mărită“, în așezările din jurul Orăștiei: „Juni cer plug cu patru boi / Și plugarii amândoi / Și cer ciurd’ mare
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
exterioară, între țăran și obiecte există un mod specific de cunoaștere, un fel de participare nu numai fizică, ci și afectivă, o intimitate de nezdruncinat. În casa țărănească, printre bunurile cele mai de preț se numără, de exemplu, lada de zestre. Pentru omul satului arhaic foarte importante sunt sărbătorile, acel timp sacru ce impune o anumită stare fizică și morală, o curățare exterioară, dar și una interioară. Obiceiurile, tradițiile, datinile populare ilustrează realitatea spirituală a oamenilor, evidențiind particularitățile unui mod specific
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_morometilor.html [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
gândul mă poartă departe, Orhidee-nflorite zâmbesc, Parfumul prin trupu-mi răzbate! Îndrăgostiții, mereu visători, Se pierd pe alei alergând, Purtând în inimi comori Și orhidee-nflorite în gând! Natura-și transcrie povestea, Se scriu capitole-n doi, Inima-și valorifică zestrea, Iubirea-i frumosul din noi! Referință Bibliografică: Orhidee înflorite! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1409, Anul IV, 09 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ORHIDEE ÎNFLORITE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1415545825.html [Corola-blog/BlogPost/371516_a_372845]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ALESUL GRAȚIILOR TRECUTE ȘI PREZENTE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sub semnul trandafirului, de grații Am fost ales ca să aduc iubire. Cu zestrea ce mi-au pus-o în orații Să dărui vers, a fost a mea menire. Aglaia îmi dă slova să o apăr, Euphrosine, lira s-o ascult, În roluri mă vrea Thalia să scapăr, Cum Aphrodita, spus-a mai demult
ALESUL GRAŢIILOR TRECUTE ŞI PREZENTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1416378112.html [Corola-blog/BlogPost/384623_a_385952]
-
a fost și prietenia dintre Eminescu și Ion Creangă, pe care poetul îl vizita acolo, în Dealul Țicăului (...) De fapt, eu, bunelul Ovidiu Creangă, sunt prin scrisul și strădaniile mele, un vajnic continuator al celui care ne-a dat ca zestre spirituală minunatele ”Amintiri din copilărie”. Așadar: bojdeucă am, cărți publicate am, prieten-poet am, așa că totul este ca în cele mai frumoase întâmplări ale vieții mele. Mai rămâne ca, din pridvorul (mă rog, balconul) casei mele, amicul Iacob Cazacu să scrie
ION SEGĂRCEANU DESPRE ADEVĂRURI PE FRUNZE DE ARȚAR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1474191395.html [Corola-blog/BlogPost/373922_a_375251]
-
și avuției - aceasta, până-ntr-o zi când înșiși sunt năpădiți de martiriul propriilor vaiete! Darurilor ei spirituale, Alessandra Stoicescu li se face purtător pe mai departe spre semeni, nu li se supune, nici nu le exploatează spre propriul bine. Zestrea frumuseții, căldurii, bunătății umane, o împarte înmulțită semenilor. Copiilor pe care îi ajută prin fundație nu le dăruie doar ceea ce le folosește azi, ci, în primul rând ceea ce le va fi necesar când vor fi mari. Se luptă pentru ocrotirea
ALESSANDRA STOICESCU. UN VULTUR ŞI-UN ZBOR, O IUBIRE ŞI UN ADEVĂR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442731693.html [Corola-blog/BlogPost/366181_a_367510]
-
și redactor șef „Memoria slovelor”, România X MARELE PREMIU “MEMORIA SLOVELOR“: MARIANA BENDOU (Onești/Bacău) Citat din proza premiată, intitulată „Războiul de țesut”: „Țolici de coade colorate, covoare de lână țesute iarna trecută zăceau, așezate palii , palii, peste lada cu zestre, plină cu cerșafuri frumos brodate tot de mânuța ei... De la o vreme mânuța asta a cam început să-i tremure... iar la bucătărie mai scapă lucruri pe jos... Lâna covoarelor era de la oile ei, pe care le dăduse la ciobani
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1477313963.html [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
copii!” Oile erau puține dar bune, le dăduse la stână dar când trecea anul, ciobanii îi dădeau pe ele caș, lapte și lână... „Ei, tot a fost bună și lâna asta! Mi-am mai facut cu ea treaba... Covoarele aistea, zestrea fetelor, o flanea lui Nică, o fanșonetă pentru mine, ciorachi...”. Acum lâna s-a terminat, fetele i s-au măritat la oraș... Nu mai pun ele pe jos cioarsele mele!” Pentru cine să mai țeasă? “Am auzit că au ieșit
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1477313963.html [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
și roșu de riesling sau otonel, cu butoiașe sau damigene pline ochi cu țuică de prună, galbenă ca gutuia ori cele rubinii cu vișinată. Odaia, cea mai mare, fiind și cea mai curată cameră a casei găzduia permanent lada de zestre, pentru fete când se măritau, două, trei paturi pline până la tavan, camera măsura 2.40 m, cu macaturi, covoare toate țesute de mama sub îndrumarea bunicii mele, respectiv soacra ei. Țin minte când mi-am serbat majoratul mama a scos
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
sora mea mai mare cu un an ca mine, Florica se prăpădise la 5 ani, deochiată la o nuntă bogată, fiind cea mai frumoasă copilă din împrejurimile a câtorva localități), mama mă considera ca și fată de măritat, cu atâta zestre. Pereții Odăii erau îmbrăcați cu macaturile cele mai frumoase, cu Icoane încadrate în năframe de in, cu costume populare de toate mărimile pentru gustul și mândria tuturor celor ai casei, din zonele argeșene și muntenești. În Sâmbăta Mare se mai cocheta
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
priviți cum țara se destramă! Când trădătorii o vând celor străini, Lăsând în loc o sângerândă rană, Dar și blestemul crunt,lăsat de străbuni. De trădători noi țara să o apărăm, Ca și în trecut ai noștrii bravi eroi. Ea e ,zestrea ce copiilor lăsăm, Cum străbunii au păstrat-o pentru noi. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: DE CE AM UITAT ! / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1335, Anul IV, 27 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile
DE CE AM UITAT ! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1409170303.html [Corola-blog/BlogPost/357260_a_358589]
-
înșir cuvintele în șiragul cu mărgele amare le laud artificial frumusețea apoi aleg piatra incoloră de cuarț ca o lacrimă răsturnată în ființa mea pentru trezire ca într-o progresie a trăirilor mereu utile inimii ridic broderia din lada de zestre a gândului îmi aștern cuvintele - pietre-lacrimi din șiragul verbelor cuarțului incolor cu ochii limpezi închiși ascult bătăile cordului când împinge rădăcinile sângelui spre liman îmi aduc aminte de mine prind degetele sinelui ca într-o firească prietenie frățească la final
BRODERIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1403420649.html [Corola-blog/BlogPost/343076_a_344405]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > CĂUTĂRI Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2350 din 07 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Cioplesc în stâncă nemuririi, ocnaș îți sunt din zeii împietriți, caut zestrea pură a robirii, dacilor risipiți și înrobiți! Am căutat lumina lunii, ne-am risipit că un taifun, am contracarat puterea semilunii, am ajuns un praf al lumii în drum! Cu lacrima ,cuvânt de îndoială, atâtea generații au luptat cinstit, acum
CĂUTĂRI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1496843268.html [Corola-blog/BlogPost/378786_a_380115]
-
-n cotloane cu voluptatea rece. Cel Soare-Nun zâmbește, când peste lume trece La jurământ de taină, cu foc pecetluindu-l. Adună de departe ca oaspeți, zburătoare, Chiar Moș Martin agale pășește din bârlog Pe neaua toropită, rămasă de zălog Și zestre a miresei de verde născătoare. Decor de iarbă crudă, tușat cu vioriu Și bâzâit de-albine ce harnic robotesc Flori oaspete în voie grădinile gătesc, Aruncă-n jur arome, mălinul coliliu. S-au risipit în taină învoalări de fată Viața
JUPÂNA IARNĂ, DOMNIŢA PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1425016244.html [Corola-blog/BlogPost/367857_a_369186]
-
cult și pentru acest lucru era binevenită orice donație de la enoriașii săi. După ce termină cu bărbieritul, intră în camera "curată de la stradă" cum îi spuneau bătrânii, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune în lada de zestre pictată cu flori și motive florale. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
enoriașii săi. După ce termină cu bărbieritul, intră în camera "curată de la stradă" cum îi spuneau bătrânii, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune în lada de zestre pictată cu flori și motive florale. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
ar afla, lucru de luat în seamă și de alți dirijori de folclor. M.V.Ghioroiu: - Cum în totdeauna un succes în fața publicului este răsplătit cu aplauze, pâinea artistului care trăiește pentru artă, după o perioadă glorioasă, adunând în lada de zestre premii și diplome, Ministerul Afacerilor Interne a hotărât, și bine a făcut, să dea ce e al Cezarului, numindu-vă Directorul Ansamblului Artistic "CIOCÂRLIA", într-un moment când se simțea nevoia unui suflu nou, o revigorare, ridicarea spre înălțimi a
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_aii_a_in_cetatea_cant_marin_voican_ghioroiu_1375253566.html [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
CHRIST viața ne alină! Poetului de aur L-această mare sărbătoare Care se ține anual Cu-atâția oameni de cultură, La rang de mare Festival, Vreau să-nchin aceast ă odă Marelui poet de aur Ce ne-a lasat superba zestre Mult mai de preț ca un tezaur! Îi suntem toți de -aici “datori” Nu doar în plan spiritual Pentru întreaga -nvățătură, Ce-ntrece mult, un manual! Ce-ai scris-o cu atâta patos Ca sufletul să ne Sființească Pentru-a
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poezii_de_paulian_buicescu_al_florin_tene_1342324679.html [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > MARIN VOICAN-GHIOROIU - TAINA SCRISULUI (45) - SCRISOAREA Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 819 din 29 martie 2013 Toate Articolele Autorului Dragul meu prieten, George, Iubit român cu suflet de frate... tot răscolind în lăcrița de zestre a dulcilor amintiri, am găsit un caiet îngălbenit de patina timpului și când l-am deschis au căzut câteva petale de trandafir care-și păstraseră, spre surprinderea mea, culoarea de roșu-închis. Extraordinar! Le-am simțit aroma îmbătătoare și ca prin
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_taina_marin_voican_ghioroiu_1364546859.html [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
se mai ilustrează în colecțiile Mzeului Regiunii Porțilorde Fier și prin unelte legate prelucratul fibrelor vegetale și animale piepteni, dărace, fuse. 12 Meriș, 2 pieptene ( dărac), dărac fuse , Căzănești. Imaginea interiorului din zonă se completează cu mai multe lăzi de zestre achiziționate de la Căzănești și una de la Broșteni, lăzi provenite din diferite centre de lădari mehedințene dar și de la centre din zonele limitrofe, Gorj, Vâlcea, care își desfăceau și valorificau produsele străbătând așa numitul drum al lădarilor13care trecea prin zonă. Piesele
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]