767 matches
-
vorba de un cu totul alt Dumnezeu. Care? Nu se putea ca mama să nu fi știut că fulgerele și tunetele din timpul unei revărsări a cerului aveau o cauză precisă, totuși, înspăimîntată, se închina când geamurile casei noastre erau zgâlțâite de suflul trăsnetelor apropiate. În același timp știa că există o lume invizibilă de ființe care ne puteau îmbolnăvi. Se scula dimineața de tot, în plină iarnă, și deschidea toate geamurile odăii în care dormeam și la întrebarea furioasă a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu știam de unde le auzisem, oricum niciodată de la ei): E copilul aici! Sau: nu ți-e rușine de copil? Dar mama, spre uimirea mea, nu le pronunță. Deci nu din pricina mea nu trebuia să vie el în patul ei. Îl zgîlțîi: "Pleacă de-aici!", cu un fel de oroare înspăimîntată că s-ar fi putut ca el să nu plece și atunci ce se va întîmpla cu ea? Tata scoase un fel de mârâit, tuși, se mișcă și tăcu mai departe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
din pricină că putem în același timp să facem și bine și rău, sau să urâm fiindcă ni se face binele și alte descoperiri abisale care i-au turmentat marele său spirit. Conștiința e unitară, dar, ca și în natură, ca este zgâlțâită când de furtuni și cataclisme, când invadată de înseninări miraculoase. Cine nu cade nu se poate înălța, iar faptul că un boier rus dădea ordin să fie sfâșiați copiii de către câini ,arată mai degrabă că se născuse într-o lume
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
țel măreț, apoi biciuindu-i să-l cucerească. Hitler, de pildă, le-a propus cucerirea lumii: l-au urmat săvârșind incredibile crime. Perioadele de democrație sânt pentru cine studiază bine istoria, niște accidente, oceanul uman a fost aproape tot timpul zgâlțâit de furtuni, cuceriri și tiranie. E drept că mulți tirani și cuceritori au sfârșit pe eșafod, Hitler s-a împușcat!" Se opri și își turnă cafea în ceașcă. "Sînt contradicții în ceea ce îmi spui, îi zisei. Întâi o remarcă: adevărata
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care iubește total o femeie seamănă cu aceea a unui om care a atins un fir de înaltă tensiune și care dacă nu se zbate, dacă instinctul nu l-a ajutat să se smulgă în chiar clipa când a fost zgâlțâit, moare agățat acolo fără scăpare. Astfel simțeam eu în acele clipe, că nu sânt în stare să mă uit liniștit la Matilda și să-i spun: Bine, voi pleca chiar azi! și să și plec, fără să mă mai întreb
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pierit, spune..." într-o fracțiune de secundă gândii că mâna ei în părul meu e un simplu gest nestăpânit care putea să însemne și dragoste furioasă și care se va opri, puteam apoi să râd, dar ea continuă să mă zgâlțâie cu violență și atunci o plesnii peste față și ea bătu aerul și căzu pe-o parte, întîi peste masa din mijlocul celor patru fotolii, apoi se rostogoli pe jos; dar nu stătu nici o clipă acolo, se ridică în genunchi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
trăiești cu mine în timp ce mă trădai cu copilul în burtă!?" Mă ridicai alene, cu o nesfârșită lentoare, să n-o sperii și în același timp să-mi domin furia care mă zguduia. Mă simțeam bucuros de forța urii care mă zgâlțâia. Da, iată, sufletul meu nu era inert, și odată cu focul urii care se mișca în adâncuri îmi simțeam toate puterile revenind, simțeam în mine forța de a-mi reface viața, de a o relua de-acolo de unde fusese întreruptă... Și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
judecător și o juristă se îndrăgostiseră unul de altul, cu chipurile aplecate într-un dosar (care conținea o semnificativă existență întîrziată într-o lume la care nu se putea adapta), nu trecuse nici o furtună, nici un nor greu care să le zgâlțâie sau să le întunece senina lor iubire (deși ceva trecuse, când el își dăduse demisia ca judecător și începuse să practice avocatura: s-ar fi putut să n-o practice, să fie adică respins ele barou și el știuse că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a prins odată un guturai... Probabil că după ploaia rece de azi... trebuia să-mi fi dat seama..." Da, zisei, am stat eu la carcere, iarna, afară și numai în cămașă, nopți întregi, dar n-am simțit vreodată că mă zgâlțâie o asemenea drăcovenie... Te pomenești că am îmbătrînit, râsei, iată un semnal..." Asta e o prostie, te rog să bei imediat un ceai de tei și să iei o aspirină. Ai un termometru acolo?" "N-am!" "Cere-i stafiditei aceleia
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
i se schimbă: parcă ar fi vrut să spună că nu putem trăi tot timpul clătinîndu-ne amândoi. "Ți-a trecut, zise, ai luat aseară o aspirină și ai băut un ceai de tei?" "Nu, îi răspunsei, demonul care m-a zgâlțâit atât de tare a plecat singur..." Dar nu mă auzi, și atunci reluai fără echivoc, dar parcă în treacăt: "Fotografia aceea trebuie s-o scoți și pe ea din album și s-o pui pe foc". Am și scos-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lor sunt ultima mea grijă. Intrăm. O lacrimă stingheră luneca pe obrazul lui Newt Jorden, care se uita de la o vreme prin parbriz. În cele din urmă, își părăsi postul de observație și se îndreptă spre scaunul conductorului și-l zgâlțâi pe fratele ei care adormise. Trase aer pe nas și își șterse lacrimile ca să nu vadă că plânsese. ― Timmy... trezește-te. Au plecat de-atâta timp. Fratele ei clipi, își luă picioarele de pe consola de pilotaj și se așeză în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
astea de mii de ani: moartea n-avea nimic nobil. Era numai un sfârșit regretabil. Odată ajunși în navetă, pătrunseră direct în blindat. Vehicolul va ieși în momentul în care aparatul de debarcare va atinge solul. Ocupanții lui vor fi zgâlțâiți, dar infanteriștii coloniali au văzut multe la viața lor. Ușile navetei se închiseră, o sirenă semnală depresurizarea buncărului de îmbarcare a lui Sulaco. Roboții fugiră în adăposturi. Clipeau o serie de semnalizatoare. Soldații erau așezați pe scaune laterale, separate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
care se găseau pe fundul oceanului. I se adresă lui Apone: ― Bun, la treabă. În compartimentul pasagerilor, sergentul șef se ridică de pe scaun și-și privi oamenii; fu nevoit să se agațe de un mâner deoarece vânturile neîncetate ale Acheronului zgâlțâiau aparatul. ― Bun! L-ați auzit pe locotenent. Vreau și eu o desfășurare ca la carte, o dată măcar. Și priviți înainte. Infanteriștii care se vor împiedica de tălpile celor care merg înainte, se vor întoarce la aparat cu șuturi în cur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
imaginație. Și toți aveau. Wierzbowski conducea transportorul de trupe pe o șosea care lega colonia propriu-zisă de stația de epurare a atmosferei, situată la un kilometru depărtare, printr-un pasaj crepuscular. Vântul se înverșunase împotriva blindatului, dar fără să-l zgâlțâie. AcestVTT era conceput să reziste la vânturi de până la trei sute de kilometri pe oră și nu se sinchisea de o furtună acheroniană. În urmă, naveta așezată în zona de aterizare, va aștepta întoarcerea acestuia. Înainte, turnul conic al enormului epurator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
regulamentele aplicabile la luptele de aproape, paragrafele 95 până la 98. N-ai decât să raportezi. Eu... (Îndreptă arma către hoarda care se apropia.) trag în plin. Armă lansatorul de grenade și apăsă pe trăgaci întorcând ușor capul. Suflul deflagrației o zgâlțâi pe Ripley, iar Vasquez era să fie aruncată la pământ. Ripley avu certitudinea că o văzuse pe operatoarea arzătorului zâmbind atunci când explozia îi lumină fața. Hicks se clătină și flacăra albăstruie a aparatului său de sudură dansă pentru scurt timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
în gând pe Bishop să accelereze. Părăsiră cerul palid al Acheronului pentru a intra în negreala cosmosului și norii de sub ei se aprinseră într-o străluminare. O bulă de gaz supraîncălzită plesni în troposferă. Unda de șoc a exploziei nucleare zgâlțâi aparatul, dar nu-i provocă nici o avarie. Ripley și Newt se uitară pe hublou și văzură strălucirea orbitoare pierind în urma lor. Apoi Newt căzu pe umărul femeii și începu să plângă încetișor. Ripley o legăna mângâind-o de păr. ― E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
să nu fie periculoasă. - Descrierea făcută de tine dușmanului, spuse Gosseyn, care cântărise spusele celuilalt, sugerează că pentru prima dată oamenii au întâlnit o formă de viață superioară. Prin asta vreau să spun... Tăcu, nevenindu-i să creadă. Podeaua se zgâlțâia. Se zgâlțâia! Era o vibrație vizibilă. Sub el, podeaua, efectiv se legăna. Și văzu cum clătinătura se propagă ca o undă, traversând oblic coridorul. Și păru că se transmite mai departe, răspândindu-se în celelalte părți ale navei. Acum, unda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
fie periculoasă. - Descrierea făcută de tine dușmanului, spuse Gosseyn, care cântărise spusele celuilalt, sugerează că pentru prima dată oamenii au întâlnit o formă de viață superioară. Prin asta vreau să spun... Tăcu, nevenindu-i să creadă. Podeaua se zgâlțâia. Se zgâlțâia! Era o vibrație vizibilă. Sub el, podeaua, efectiv se legăna. Și văzu cum clătinătura se propagă ca o undă, traversând oblic coridorul. Și păru că se transmite mai departe, răspândindu-se în celelalte părți ale navei. Acum, unda dispăruse din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
te facă să caști ochii, înainte să-i închizi la loc: Dacă vrei să afli cine te urmărește... În aceeași clipă, a sunat telefonul. Se restabiliseră liniile, îl auzeam pe Mihnea cu o claritate nefirească. „Robane, ești bine? Te-a zgâlțâit?“ Am început și eu să vorbesc, cu ochii încă pe monitor. „Lejer, ca la bombardament. Încă puțin și săream cu balconul. Mari și-acum tremură. Tu?“ „Nimic deosebit, m-am trezit doar cu motanul în cap. A fugit când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Și deodată, dintr-o întâmplare, termenul a fost scurtat. La ora cinci dimineața el dormea. Era la sfârșitul lui octombrie; la ora cinci e încă frig și întuneric. A intrat șeful închisorii, încet, cu garda după el, și l-a zgâlțâit ușor de umăr, el s-a ridicat puțin, s-a sprijinit într-un cot, vede lumina. „Ce-i asta?“ „La ora zece are loc execuția“. Zăpăcit de somn, n-a crezut, a început să-l contrazică pe șef, spunând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
doar la cei bogați să le mănânce pâinea) cu mâncarea, iar eroul se răzbună pe el că a lăsat vrăbiile să-i mănânce grâul cu spicele de aur. La vremea prânzului, oprindu-se Într-o altă grădină de aur, Îl zgâlțâie și pe Brumarul-cel Mare (stăpânul brumei promoroacă, viscol și spulber), pentru că i-a Înghețat Într-o noapte hrișca În pământ. La amiază, l-a așteptat pe lupul cel cu cap de fier să-i aducă mâncarea; l a luat la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dă seama că n-are rost, e vorba de o întreagă clasă care îl urăște pe Vassili și ceea ce reprezintă el. Trebuie să lovească altfel, nimicitor. Vassili zace mort pe pat în casa părintească. Cineva bate la ușă, chiar o zgâlțâie. Tatăl Opanas deschide. E popa. Un preot bătrân cu chelie, barbă și plete colilii, venit parcă din adâncul veacurilor să țină slujba mortului. Mujicul Opanas îl privește lung, crunt și neguros, strângând în suflet energia pentru marele prag pe care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu calul de căpăstru : „Fără de a se mai gîndi, sări din scări, apucă ușa bisericii cu amîndouă mîinile și se izbi în ea, ca să- i rupă zăvorul, să o scoată din țîțîni, în sfîrșit, să o spargă. Ușa se zgîlțîi, încît răsună toată biserica goală, dar ea nu îngădui cu una, cu două, și trecu timp la mijloc pînă ce Sămădăul izbuti să intre”. O explicație a acestei modificări poate fi atitudinea regi mului comunist din România față de Biserică în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în primul rând,aspectul animalic al omului.Cel dintâi care remarcă această calitate estetică determinantă pentru inegalabila operă a lui Rebreanu este renumitul estetician Tudor Vianu, în opera sa fundamentală Arta prozatorilor români. “Sudoarea, setea, frigul, zecile de fiori cari zgâlțâie trupul omului, toate acompaniamentele organice emoțiilor, reapar în nenumărate descrieri pe care scriitorul le dorește puternice, directe, zguduitoare”, subliniază autorul monumentalei opere amintite. Rebreanu atinge limita socială și psihologică posibilă, voind să justifice faptele personajului principal din roman.Scriitorul nu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
doar la cei bogați să le mănânce pâinea) cu mâncarea, iar eroul se răzbună pe el că a lăsat vrăbiile să-i mănânce grâul cu spicele de aur. La vremea prânzului, oprindu-se într-o altă grădină de aur, "îl zgâlțâie" și pe Brumarul-cel-Mare ("stăpânul brumei promoroacă, viscol și spulber"), pentru că i-a înghețat într-o noapte hrișca în pământ. La amiază, l-a așteptat pe lupul "cel cu cap de fier" să-i aducă mâncarea; l-a luat la bătaie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]