814 matches
-
cu Ecaterina Ionescu (am uitat numele ei de fată). Doamna Ecaterina, după cât am cunoscut-o, doar vreun an, avea maniere elegante la vârsta ei de 87 de ani și atunci, în iarna anului 1975-76, iarnă veselă întâi, cu fulgii ei zglobii, bucuria copiiilor, dar mai apoi strașnică prin troienele depuse pretutindeni. Pe bătrână am asemuit-o cu o bunicuță care stă lângă un cuptor imaginar și împletește ciorapi de lână care vor fi foarte buni la iarnă. „Bunica”, așa i-am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
bine cum va da zestrea, dar contând pe dibăcia sa. Bate la toate ușile, anunță vestea cea bună, își copleșește rudele cu insistențe reînnoite, pledează despre avantajele enorme ale uniunii proiectate, descrie cu forță riscul de a mai lăsa o zglobie fată de optsprezece ani mult timp expusă primejdiilor celibatului; prietenii luară și ei parte la această acțiune; viitoarea soție pune în practică cele mai sclipitoare grații ale sale... nimic nu reușea. În disperare de cauză, tatăl se adresează unui nepot
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
SĂ DEA MAREA LOVITURĂ. \ ACOLO ESTE ASCUNS CREIERUL, RALPH. NOI TREBUIE SĂ AJUNGEM LA EL, SĂ ÎL LUĂM SUB CONTROL ȘI SĂ ÎI DĂM COMENZILE NOASTRE. OCHII DE ROZĂTOR AI LUI SCUDDER CLIPIRĂ, FĂCÂNDU-L SĂ SEMENE CU UN DEMON ZGLOBIU, ÎNFLĂCĂRAT DE VREO DORINȚĂ LASCIVĂ. DOMNULE TRASK, ȘOPTI EL, AȚI PUS DEGETUL PE RANĂ. N-AM MAI AUZIT CEVA ATÂT DE FORMIDABIL DE ANI DE ZILE! DACĂ MERGE, AȚI CÂȘTIGAT. V-AȚI FĂCUT VREUN PLAN? MARIN NU MAI PIERDU NICI O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
A insistat ș’- un nor să mi-o picure discret, fără de pereche; dar, vai, amândoi aveau niște voci de tenor!) Preaplinul culorilor toamnei mă îmbie, bucuroasă, nu aș vrea să o refuz. Mi-a făcut cu ochiul și-o pasăre zglobie, să-i pictez trilul pe-un șevalet confuz. Eu mă supun, nu sunt un artist cu fițe, dar nu sunt talentată nicidecum la pictat! Mai bine croșetez un poem în ițe, cu rime-ncrucișate pe care l-am gătat! Visul unei
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
a praf și el o populează, tacticos, indicând fiecăruia locul pe care trebuie să-l ocupe. Inginerul Ion Caropol, șeful atelierului, va sta cât mai departe : în cealaltă parte, la marginea din stânga, trei rânduri mai în față. Cu soția, bineînțeles, zglobia și prostuța noastră colegă, blonda Tuți. Caropol, slab, înalt și bolnav de ulcer, reîntâlnește fără plăcere subalternii în afara serviciului, iar turturica abia așteaptă să sporovăiască. Ar putea fi așezat lângă ei domnul Stork, consilierul, cu aerul său de abate sportiv
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ai venit de la mare, odihnită, întinerită, disponibilă, cu-atât mai mult când ești singură și familia e plecată. Vera deveni mai sprintenă, tic-tac-toc, ca la șotron. Minijupa roșie se ridică până sus și mai sus, geanta pendula pendula, tocurile tic-tac-toc zglobii, ca un râs de copil, ah, râsul acela al împreunării. Bronzată, proaspătă, întinerită, fantoma molaticei miercuri în fața împiedicatului cu bila rasă, gâfâind, împleticit în propriile picioare, clătinat, gata să cadă, îndoindu-se, deliciul galeriei ! În urma Colombinei ! Neapărat s-o ajungă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
amintirile copilăriei, care parcă-l strămutau în trecut. Și vremea trecea peste dânsul, nemăsurată și nepătrunsă, cum trece peste oamenii lecuiți de ispitele fericirii. Apoi deodată îi plesni auzul o voce cunoscută, veselă, puțin prea ascuțită, cu sclipiri de râs zglobiu. Apostol întîi avu impresia că a căzut de pe o culme și se ridică în picioare ca mușcat de șarpe. În stradă, în dreptul porții, se oprise Marta, care nu-l vedea și vorbea ungurește cu un ofițer de honvezi, arătîndu-i casa
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
noi se ascunde o îndepărtată lume a copilăriei. Nu știu cum se face că ducem cu noi pậnă în larga zare mirosul rufelor geruite întinse pe sậrmă, clinchetele clopoțeilor de la sanii, merele poleite din Ajunul Crăciunului, mirosul cald al cozonacilor și aburii zglobii ai mămăligii răsturnate din ceaunul de tuci. Nu știu cum se face că ducem cu noi pậnă în îndepărtatele zări de lumini vara cu munții ei împăduriți, toamna cu cămările ei pline, iarna cu candelele aprinse sub icoane făcătoare de minuni, și
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
cu gura. Hai că e tare reclama, Îmi plac și pantalonii ei de pijama de nu mai pot... Se Înfoaie vântul În umbrelele de pe terasă, iar Sandu Își mai pune un pahar. Iar e cod, așa ziseră ăștia de la inemehașu’ zglobiu, o ținem din cod În cod, ba penal, ba de ploaie, codu’ cu volanu’, ăla de maniere pierdute și regăsite, al lu’ davinci... De codu’ lu’ morse nu mai vorbește nimeni... Ehe, alea jacheta est, sic tranzitează gloria mondenă, că
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
uimiți. Cine putea fi pământeană care vorbea cu atâta liniște de călătoria în stele? Cu greu, Auta îi încredință și pe ceilalți doi prieteni ai săi că nu li se va întîmpla nimic în luntre. Și izbuti mai ales cu ajutorul zglobiei Nefert, care zise luînd-o pe Ntombi de mînă: - Voi vă temeți să nu ne prăbușim, cum s-a prăbușit cealaltă luntre? Dar ați mai văzut zei să se prăbușească din cer? - Nu, zise Mai-Baka! În cealaltă am știut eu că
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
În siguranță. Nedormit Dar n-am putut să adorm. Deci iată c-a venit, Crăciunul fericit, toată lumea se distrează... Poate că unii o fac, dar alții trebuie să muncească. Formularele astea OTA 1-7 nu se completează singure, ghinion. Așa că plec zglobiu și devreme, cu Gus Bain și ne plimbăm pe străzile pustii, căutând ceva de făcut. Puțoii ăștia obraznici n-o să se oprească În veci pentru ceva atât de trivial cum e Crăciunul, așa că nici noi. Nu-i greu să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de lipsite de accente patetice sau chiar de tresăriri emoționale. Ca să simbolizez festivismul Anului Nou, am vrut să Încep poemul cu sintagma foc de artificii, dar mi s-a părut o expresie care, deși sublinia efemerul faptului, avea valențe prea zglobii, În timp ce eu mă simțeam tentat mai mult de artificiozitatea evenimentului. Calendarul, Împărțirea arbitrată a anului solar (singurul cu fundamentare naturală) În luni și săptămîni, fixarea unui Început și a unui sfîrșit al lui, adăugarea unui simbolism mitic ciclurilor naturale care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ademenitoare și plină de farmec a gândurilor care izvorăsc din adâncul simțirii omenești. Acolo va găsi inima neprefăcută și pururea tânără a țăranului nostru, acolo eterna icoană în care sufletul românului se arată, aici mâhnit și tânguitor, aici voios și zglobiu, aici viteaz și disprețuitor de moarte, aici blajin, aici îndârjit, priponitor și aprig... dar totdeauna măreț și bun până va putea lega prieteșug cu acea limbă frumoasă și negrăit de dulce, fără de care poezia în veci nu va putea trăi
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
-l înghită pe nemestecate în gușa lui îmbrăcată în puf bogat, moale și dulce. Smărăndița mamii Ilinchii era tânără ca o dimineață de primăvară caldă, blândă, senină, mănoasă și încropită, când ciocârlia se avântă și-și dă drumul, nebună, săltătoare, zglobie, pe aripele vântului ușuratic și zburdalnic, spre a arunca, către cerul albastru și limpede ca peruzeaua cea mai nestimată, ciripiturile ei argintii și călduroase, aprinse, fierbinți. Când luna măreață și plină, fără cea mai mică știrbitură, fără nici cea mai
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
zise el. Fata era înaltă, zveltă, cu părul auriu, de culoarea orzului copt, lins pe frunte și legat într-un coc mare, ochii mari de culoarea sinelei, obrazul alb trandafiriu, nasul subțire cu nari pâlpâiitoare și gură fermecător arcuită... Sânii zglobii, drepți, plini de o viață misterioasă, pâlpâiau fără încetare. Șoldurile glorioase, pline de voluptate, picioare desăvârșite cu glezne delicate. Era de o perfecțiune copleșitoare. Și, fără să-i spuie o vorbă, zâmbindu-i fermecător, îi puse în palmă, drept mulțumire
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
să auzi musca În zbor. Atunci a ajuns la mine zgomotul unor pași și mi-am Îndreptat corpul În timp ce ușa s-a deschis, dând la iveală capul levantin și umerii rotunzi ai lui Farraj, majordomul. — Bună dimineața, am spus eu zglobiu. Speram să-l găsesc acasă pe Herr Haupthändler. Farraj mă privi cu dezgustul clinic al unei pedichiuriste care se uită la o unghie infectată. — Aveți stabilită o Întâlnire? mă Întrebă el. — Nu tocmai, i-am răspuns, Înmânându-i cartea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
încruntarea de adineauri a lui Theo se preschimbă ca prin farmec la auzul glasurilor vesele ale celor doi copii, se apleacă spre ei, îi sărută, râde cu brațele înfășurând trupușoarele neastâmpărate, Irina descoperă din priviri tablourile sprijinite de pereți, evadează zglobie din îmbrățișarea lui Theo, Vladimir o urmează îndeaproape, Uite! Un desen mare! Ce vezi acolo? curios Theo, spune-mi și mie! Amândoi copiii s-au oprit în fața Bunăvestirii, tabloul îi depășește în înălțime, Două mâini, răspunde frumos Irina, Și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
grăbiți și înfrigurați. Ne revedem cu bucurie și mereu ne mirăm ce mari am crescut. Toți avem chipurile vesele și bronzate. Privim în jur: vechea curte a școlii este o mare de flori peste care plutește freamătul vocilor agitate, lăudăroase, zglobii. Bucuria revederii nu ține cont de vârstă. Dincolo de veselia pe care o arătăm, toți avem fluturi în stomac. An școlar nou, provocări, teme, examene, conflicte, prietenii. Îmi amintesc prima zi de școală în clasa I: ascultam cu toții, mirați, glasul doamnei
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
un câine de talie foarte mică, dar cu toate acestea este devotată și ne protejează pe noi, stăpânii ei, cu mult curaj. Maya este de culoare neagră, cu pete maronii pe sprâncene și lăbuțe. Este jucăușă, alintată, sensibilă și foarte zglobie. Deși este mărunțică, aleargă pe scări cu viteză de săgeată, chiar dacă treptele sunt mai înalte decât ea. Știe să aducă jucăria, apoi mă provoacă să mă joc, mușcându-mă ușor de degete și lătrând. Micuță fiind, latră însă că o
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
învățătoarei mele de la școala primară, domnișoara Spollenhauer, era din celuloid și se închidea atât de strâns, încât gâtul ei făcea cute... Codițele fetelor ca niște elice de elicopter, duminica, pe cărarea de pe malul lacului Sopot, când fanfara jandarmeriei cânta melodii zglobii... Prima mea mânătarcă... Ziua în care noi, elevii, am avut liber din cauza caniculei... Când amigdalele mele se inflamaseră din nou... Când mi-am înghițit întrebările... Ceapa are multe foi. Ele sunt nenumărate. Abia ce i-ai jupuit una, că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
o scurtă ezitare le-am scris rudelor îndepărtate. Dar, înainte să vină vreun răspuns de la ei, care locuiseră cândva în Danzig-Schidlitz, unul dintre camarazii mei de baracă, originar din Silezia Superioară s-a însurat. Mireasa era localnică și văduvă. Blondina zglobie stă în fața ochilor mei, stridentă, cu capul plin de bigudiuri. Pe urmă o văd în rochia de mireasă din mătase albă de parașută, care a fost procurată în schimbul câtorva saci de câte o sută de kile de sare. Împreună cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Microfonul e rece, e contra naturii. Eu Însumi am simțit, În fața acestei indezirabile mașinării, că-mi pierdeam comuniunea cu propriul meu public. — În locul tău, eu m-aș lăsa de mașinării și comuniuni. Am citit știrucile lui Molinari. Băiatul are pana zglobie, dar atâta literatură și atâtea portrete te amețesc până la urmă. De ce nu-mi povestești totul, așa cum Îți vine, fără nici un soi de artă? Mie-mi place să mi se vorbească pe șleau. — De acord. Bașca, pot să vă fac o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
august am deschis larg fălcile vilei mele În fața unui grup interesant: scriitori și subscriptori de la Șpalteta. Primii cereau să li se publice manuscrisele; ceilalți, să li se Înapoieze cotizațiile pierdute. În atari Împrejurări, mă simt fericit precum submarinul În apă. Zglobia adunare s-a prelungit până la orele două a.m. Eu sunt, Înainte de orice, un luptător: din fotolii și tabureți, am improvizat o cazemată și am izbutit să salvez mare parte din veselă. Formento, care seamănă mai mult cu Ulise decât cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și neexperimentați. Concentrați asupra jocului de cărți, păreau indiferenți la uriașa incintă metalică din apropiere, indiferenți față de cei trei supraviețuitori dinăuntru și la semnificația mai extinsă a misiunii, la veștile pe care supraviețuitorii le aduseseră cu ei la suprafață. Acești zglobii jucători de cărți ai Marinei Militare păreau că nu dau doi bani pe misiunea lui Norman. Dar poate că nu știau. Se Îndepărtă de hublou și se așeză la masă. Genunchiul Îi palpita, iar În jurul bandajului pielea era umflată. Primise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
și? Nu-i nici o nenorocire. Ai văzut cum Pomul Cunoașterii devine Pomul Încurcării Cunoașterii. A necunoștinței în dorința de a cunoaște. Inconștiența e Edenică precum somnul cloroformat al mesei de operație iar viața înainte de păcat pare un fel de conștiență zglobie în moarte.” V. tînăr capăt ființă în fața tînărului meu prieten. Știu unde vrea să mă aducă. Să-mi deturneze frica înspre trupul meu care să capete inteligență proprie și să mă conducă încotro voiește. Pare să spună că sîntem doar
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]