1,923 matches
-
a monumentelor istorice. Cu toate acestea biserica are valoarea ei, întrucât pe vremea când ea încă se afla în Elciu trebuie să fi fost martora slujbelor ținute de către Țiple Popa sau Iosif Perșe, preoți dar și zugravi, care împreună cu Ioan Zugravul, originar tot din Elciu au pictat în ultima parte a secolului XVIII și începutul secolului XIX mai multe biserici de lemn din județele Sălaj, Satu Mare, Maramureș și Cluj. Construită în satul Elciu de către meșterii Pista Géczi și Ioan, Baboș și
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
sființită în 4 noiembrie 1928 de către episcopul Iuliu Hossu. Cu această ocazie, biserica a primit hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În această biserică, când încă se afla în Elciu, trebuie să fi slujit și Țiple Popa care, împreună cu Ioan Zugravul din Elciu ajung să picteze spre sfârșitul secolului al XVIII-lea mai multe biserici din zona Codrului. Pictura realizată de cei doi se remarcă prin bogăția scenelor și programul iconografic unitar. Singura lucrare semnată de către cei doi zugravi ce se
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
împreună cu Ioan Zugravul din Elciu ajung să picteze spre sfârșitul secolului al XVIII-lea mai multe biserici din zona Codrului. Pictura realizată de cei doi se remarcă prin bogăția scenelor și programul iconografic unitar. Singura lucrare semnată de către cei doi zugravi ce se păstează este pictura bisericii de lemn din Chieșd dar se presupune că aceștia au zugrăvit și bisericile de lemn din Corund și Soconzel - amândouă în județul Satu Mare, precum și bisericile de lemn din Bicaz și Orțâța - aflate în județul
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
bisericile de lemn din Corund și Soconzel - amândouă în județul Satu Mare, precum și bisericile de lemn din Bicaz și Orțâța - aflate în județul Maramureș. În perioada 1837-1851 a slujit în această biserică preotul Iosif Perșe, care a fost și un important zugrav de biserici, pictând aproape toate bisericile din districtul Dârjei. Activ în prima parte a secolului XIX, Iosif Perșe este considerat a fi discipolul celor doi consăteni ai săi, Țiple Popa și Ioan Zugravul. În Sălaj pictează bisericile din Brâglez, Solomon
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
Perșe, care a fost și un important zugrav de biserici, pictând aproape toate bisericile din districtul Dârjei. Activ în prima parte a secolului XIX, Iosif Perșe este considerat a fi discipolul celor doi consăteni ai săi, Țiple Popa și Ioan Zugravul. În Sălaj pictează bisericile din Brâglez, Solomon, Dragu și Voivodeni. Din păcate documentele și informațiile păstrate nu ne spun dacă vreunul dintre acești zugravi a decorat și biserica de lemn din satul lor de origine ajunsă, după ani în Ciureni
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
Iosif Perșe este considerat a fi discipolul celor doi consăteni ai săi, Țiple Popa și Ioan Zugravul. În Sălaj pictează bisericile din Brâglez, Solomon, Dragu și Voivodeni. Din păcate documentele și informațiile păstrate nu ne spun dacă vreunul dintre acești zugravi a decorat și biserica de lemn din satul lor de origine ajunsă, după ani în Ciureni. Biserica este construită din bârne de lemn și este așezată pe o temelie de piatră. Are lungimea de 12 m și este lată de
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
biserica de zid din Valea Hranei este considerabilă, toate acestea având în comun momentul edificării lor: începutul secolului XX. În anul 1976 biserica a fost electrificată și în același an a fost pictată de către Ioan Ciurean din localitatea învecinată Ceaca, zugrav despre care se știe că a mai lucrat și la bisericile de lemn din Zalha și Ceaca. În anul 1978 biserica a fost împrejmuită cu gard din beton și plasă de sârmă fiind în același an binecuvântată de către protopopul Marcel
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
anul 1876 a fost început un nou pomelnic al acestei biserici. Ambele s-au păstrat până în zilele noastre. În anul 1750 a fost ridicată biserica din zid din cătunul Ciorobești de către arhimandritul Antonie al Mănăstirii Bistrița și zugrăvită de către Danciul Zugrav și ucenicii săi. Biserica deservea cătunele Gruiețe și Ciorobești. Și de la această biserică a rămas posterității un pomelnic, început mai târziu, în anul 1874. În timpul ocupației Olteniei de către austrieci (1718-1739), ocupanții au cartografiat satul Târsa sub denumirea de satul Schitul
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
ferestre dispuse în cele patru puncte cardinale. Laturile turlei erau separate prin brâuri dispuse vertical. Turla a fost înlăturată ulterior pentru a aduce construcția la forma originală. Catapeteasma bisericii datează din secolul al XIX-lea, fiind renovată în 1854 de către zugravul Fialcondri din Suceava și în 1897 de pictorul Gheorghe Berlinschi (1855-1929) din Satu Mare (în prezent în județul Suceava). Nu există urme care să conducă la concluzia că biserica a fost pictată. În naosul bisericii sunt două pietre de mormânt: una
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
neamul și s-au zugrăvit prin cheltuiala creștinilor pravoslavnici dintr-acest sat Păușe, în zilele înălțatului și pururea domnului împărat Franțiș ... pravoslavnic arhipăstorie neunită și cinstit protopop Petrovici al Miluanului, și cinstiți preoți Halmagi Teodor, Halmagi Dimitrie. Prin mine umilul zugrav Ioan Pop din Ungurași, anul 1800, iulie 10” (Ungurași este denumirea de atunci a comunei Românași). În anii 1966-1968 biserica de lemn din Păușa a fost restaurată. Acoperișul unitar și clopotnița scundă, cu doi ochi rotunzi și fleșa ascuțită, au
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]
-
în 1798, este produsul unui centru artistic din nordul Transilvaniei (probabil Nicula). O icoană pe lemn, cu stratul pictorial degradat, reprezentând-o pe Maica Domnului cu pruncul, este datată pe ramă 1780. După modul de reprezentare se presupune că aparține zugravului Simion Silaghi, activ la acea dată în Apuseni. Pe un „Antologhion”, în caractere chirilice apar patru datări: 1781, 1799, 1822, 1823. Una dintre ele este: „Această sfântă carte ce să zice «Mineiu» s-au cumpărat pe sama bisericii de la Gura
Biserica de lemn din Biharia () [Corola-website/Science/319321_a_320650]
-
de intrare în biserica Sfântul Nicolae spune astfel: Pe peretele din pronaos în partea de la vest, deasupra intrării în biserică, se află o a doua pisanie de la 8 septembrie 1699 (7208), unde apar informații legate de pictarea lăcașului de către celebrul zugrav Pârvu Mutu, împreună cu ucenicul său Marin: În pronaos, pe pereții de la sud, vest și nord sunt zugrăvite portretele ctitorilor astfel, conform inscripțiilor: În dreptul lui Constantin Brâncoveanu sunt reprezentați cei patru fii ai săi, iar în dreptul Doamnei Elena cele șase fiice
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
și turla avariate de un cutremur, repară zidurile de incintă ale lăcașului, iar între anii 1842-1843 comandă refacerea picturii realizate de Pârvu Mutu. Peste fresca acestuia pictează, conform unei pisanii aflate în biserică, Ghermano ieromonah cu ciracii săi: Popa Constantin zugravul și Gheorghe Bălăceanu zugravul. În trecut, pe peretele de nord al bisericii era reprezentat un portret al stareței Meletina, datat 14 iunie 1842, cu inscripția: "Meletina schimonaha starița sf(intei) măn(ăstiri) Mamu". Pe ruloul pe care-l ținea stareța
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
un cutremur, repară zidurile de incintă ale lăcașului, iar între anii 1842-1843 comandă refacerea picturii realizate de Pârvu Mutu. Peste fresca acestuia pictează, conform unei pisanii aflate în biserică, Ghermano ieromonah cu ciracii săi: Popa Constantin zugravul și Gheorghe Bălăceanu zugravul. În trecut, pe peretele de nord al bisericii era reprezentat un portret al stareței Meletina, datat 14 iunie 1842, cu inscripția: "Meletina schimonaha starița sf(intei) măn(ăstiri) Mamu". Pe ruloul pe care-l ținea stareța era scris: În anul
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
preoților care au slujit în sfântul lăcaș: După 1989, prin grija Preasfinției Sale, Arhiepiscopul Gherasim al Râmnicului, și a Arhimandritului Vartolomeu Androni, exarhul mânăstirilor din Eparhia Râmnicului și starețul Coziei, încep lucrările de restaurare a Mânăstirii Mamu. Pictura realizată de zugravii Pârvu Mutu și Marin este restaurată de Gina Barnovschi și Călin Bârzu, începând din 2004. În 2007 vin de la Mănăstirea Clocociov trei tinere monahii care rămân slujitoare la Mânăstirea Mamu. De abia în 2009, azilul de bătrâni cu deficiențe mintale
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
radicală care a avut loc în 1887 se remarcă participarea unui arhitect, în prezența lui Nicolae Fârtățoiu. Acest lucru dovedește încă odată o rupere voita de modelul tradițional, perpetuat până atunci prin meșterii dulgheri itineranți de biserici. Ctitorii, arhitectul și zugravul chemați la refacerea acestui lăcaș în 1887-1888 au dat formă nu numai unui nou spațiu de cult ce și au dat expresie unor ambiții de înoire și modernizare demne de remarcat în spațiul rural al Vâlcii. La acestea stă martor
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
și care se spunea că ar fi fost adusă tot din Cocu. Odată cu remontarea bisericii în Drăcești a fost probabil adăugat pridvorul în fața intrării. Cea mai mare parte a icoanelor din biserică sunt aduse cu biserica, purtând amprenta școlii de zugravi din zona Argeșului. Peretele de la intrare și întreg interiorul au fost cercuite, tencuite și zugrăvite în anul 1893 de zugravul evreu Lazăr din București. Tot atunci a fost refăcut acoperișul cu fronton spre apus, o schimbare întâlnită și la bisericile
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
adăugat pridvorul în fața intrării. Cea mai mare parte a icoanelor din biserică sunt aduse cu biserica, purtând amprenta școlii de zugravi din zona Argeșului. Peretele de la intrare și întreg interiorul au fost cercuite, tencuite și zugrăvite în anul 1893 de zugravul evreu Lazăr din București. Tot atunci a fost refăcut acoperișul cu fronton spre apus, o schimbare întâlnită și la bisericile din Sârbenii de Jos și Sericu. Dintr-o fază ulterioară datează învelitoarea de tablă și lărgirea ferestrelor. Biserica din Drăcești
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
rozetei. În interior pronaosul este tăvănit, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Pictura murală s-a păstrat în condiții mulțumitoare. Scenele au fost realizate la sfârșitul secolului al XVIII-lea de Alexandru Popovici Zugravul (activ în jurul anului 1790). În absida altarului. pe latura estică, se află inscripția: „zugrăvitu-s-au acest oltari prin îndemnarea și osârdia preotului Oanca ...Alexandru Popovici Zugravul. În patrimoniul bisericii se păstrează câteva icoane pe lemn din secolul al XVIII
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
Scenele au fost realizate la sfârșitul secolului al XVIII-lea de Alexandru Popovici Zugravul (activ în jurul anului 1790). În absida altarului. pe latura estică, se află inscripția: „zugrăvitu-s-au acest oltari prin îndemnarea și osârdia preotului Oanca ...Alexandru Popovici Zugravul. În patrimoniul bisericii se păstrează câteva icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea (Arhanghelul Mihail, Maica Domnului cu Pruncul, Deisis), în timp ce mare parte din icoanele pe sticlă au ajuns la Cluj, în colecția Arhiepiscopiei Ortodoxe. Ușile împărătești, tot de
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
restul bisericii. Pridvorul este spațios, fiind luminat de o fereastra mare la vest. Pronaosul are dimensiuni mici, iar naosul este spațios, fiind luminat de o fereastră la sud și alta la nord. Pe peretele exterior nordic al bisericii, în dreptul altarului, zugravul Vasile Scarlat a pictat în anul 1930 scena Judecății de Apoi. Deteriorându-se în timp, pictura a fost refăcută în 1990 de pictorul Dimitrie Gavrilean din Gura Humorului. Biserica a fost pictată în ulei între anii 1861-1876, în stil neobizantin
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
puțin în zilel[e] prea înălțatului nostru Domn Carol I, preasfinții sale episcop[ul] nostru Iosif. Și s[a]u reparat ... [cu osâr]diea pretului paroh Corn.. ..ncescu și ... și cu ajutorul întregii com[une] Oarjea ... La anul 1873 octombrie 11, zugrav Petre [și] Apostol.”". Cu această ocazie, construcția a fost acoperită cu „ostrețe”, adică cercuită, și apoi tencuită, atât pe interior câtși pe exterior, cu scopul de a imita bisericile de zid din zonă. A fost adăugat pridvorul de zid și
Biserica de lemn din Ceaușești-Ștefănești () [Corola-website/Science/322818_a_324147]
-
Sf. Nicolae”). Pictura de la bolta naosului se continuă la pereții laterali prin friza „sfinților martiri” urmată mai jos de suita temelor legate de „Patimile lui Hristos”. Pe peretele de vest al naosului se detașează scena păcatului originar -„Adam și Eva”- zugravul lăsând pe laterale loc pentru „Cain și Abel”, „Jertfa lui Avram și Isac” și portretele pline de sensibilitate ale ctitorilor sau poate ale celor care au plătit pentru zugrăvirea lăcașului. Aceste personaje din lumea satului sunt reprezentate cu mult realism
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
fratele lui, Aaron, cu toiagul înfrunzit. La mijlocul portalului se găsește stema familiei fondatoare - familia Cantacuzino - vulturul bicefal ce ține în gheare semnele imperiale ale puterii: sceptrul și crucea. Pictura din pridvor și naos este cea originală, realizată de Pârvu Mutu Zugravul, pictorul preferat al Cantacuzinilor. Cupola pridvorului este pictată cu scene din viața Sfintei Ecaterina (ocrotitoarea mănăstirii de la Muntele Sinai), din viața Sfântului Gheorghe (protectorul Moldovei și al militarilor) și a Sfântului Dumitru (ocrotitorul Țării Românești). Pronaosul este dominat de tablou
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
Basarab (1512-1521), apoi Radu Șerban, Constantin Șerban, Constantin Cantacuzino, domnitorul Șerban Cantacuzino (pictat cu o coroană pe cap și cu crucea în mână ca cel carte a trecut deja la cele sfinte), și alții. De remarcat că pictorul Pârvu Mutu Zugravul, în măiestria lui, a reușit să transmită cu multă fidelitate mesajul fondatorului, acela al „milei creștine” (în aproape toate scenele iconografice personajele sunt pictate cu mâna întinsă). Într-un document al epocii, Mihai Cantacuzino consemna: "Iubește și miluiește pe aproapele
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]