1,910 matches
-
în paralel, a desfășurat lucrări de întreținere la rețeaua de iluminat public existentă. Totodată, „AEM Luxten“ a realizat lucrări importante de modernizare a sistemului de iluminare în zona Steaua, străzile Chișodei, Eternității, Barbu Lăutaru, Ceferiștilor, Treboniu Laurean, Brașov, Miron Costin, Zugrav Nedelcu, Ady Endre, Emanoil Gojdu, Timotei Cipariu, Păcii, Agronomiei, Ecaterina Teodoroiu, Ion Creangă, Morarilor, Bd. 3 August 1919 și Spl. Galați - Nistru. DUȘAN BAISKI
Agenda2006-13-06-general4 () [Corola-journal/Journalistic/284900_a_286229]
-
lucrat ocaua de lână și i-au dat o valoare înzecită în câteva ceasuri. De acolo vine că țăranul trebuie să muncească o vară pentru a plăti un obiect de lux comandat din străinătate. Calitatea muncii industriale e alta. Un zugrav face o icoană bună, o vinde și trăiește cu-ndestulare 10 ani de pe dânsa; un tăietor de lemne muncește zi cu zi și abia-și ține zilele de azi pe mâne. Și apoi ce deosebire între muncă și muncă! Unul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și cu plăcere sufletească și câștigă mult, cellalt muncește din greu și câștigă puțin. Este vreo asemănare între unul și cellalt? Poate tăietorul de lemne, a căruia muncă prin calitatea ei prețuiește așa de puțin, să se măsure vrodată cu zugravul? Dar așa-i și nația. O nație care produce grâu poate trăi foarte bine, nu zicem ba, dar niciodată nu va putea să-și îngăduie luxul națiilor industriale înaintate. Neapărat că nu trebuie să rămânem popor agricol, ci trebuie să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
s-a susținut de-un organ, în genere bine informat, că agenților noștri fiscali nu le-au rămas de perceput decât o seamă de dări indirecte, vamale, iar celelalte venituri și-au luat drumul la Silistria sau în buzunările vreunui zugrav oarecare, căci veniturile Rumeliei răsăritene s-au dovedit că nu pot rezista picturii, mai ales când această artă e-n alianță cu doi ochi pe care civilizatorul Bulgariei i-a iubit în a sa viață. {EminescuOpX 164} Iată dar iarăși
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
5. Ceaprăzari și echipamente militare, din 392 sufl[ete], 251 izr[aeliți], 97 ort[odocși]; 6. Ceasornicari, din 182 sufl[ete], 62 izr[aeliți], 48 ort[odocși]; 7. Tinichegii, din 850 sufl[ete], 729 izr[aeliți], 61 ort[odocși]; 8. Zugravi, poleitori, din 635 sufl[ete], 293 izr[aeliti], 204 ort[odocși]; 9. Vopsitori, din 128 sufl[ete], 61 izr[aeliți], 11 ort[odocși]; 10. Strungari, din 181 sufl[ete], 61 izr[aeliți], 41 ort[odocși]; 11. Lampiști, din 75 sufl
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
român“) și, uneori, chiar fete de patroni și judecători. Era bizar. Țineam ore suplimentare cu fiica celui care vopsise tot liceul, din pivnițe până la acoperiș. Mă rog, nu pusese chiar el mâna pe pensulă, dar sponsorizase toată operațiunea, adusese și zugravii. Mi se părea că sunt neimportant, folosit, turuiam despre robotica lui Rebreanu (meșterisem eu o teorie despre nuvelele de război) și extrospecție la Hortensia (eu am inventat termenul!) și eram ascultat, dar mintea îmi zbura la ciorapii cu pătrățele ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
scufunda în beznă, așa că apăreai în cadru spășit, fantomatic, cu neoanele sălii sărindu-ți în ochi. Dacă nu-ți plesnea inima până urcai cele șase rânduri de câte patruzeci de trepte, clacai înăuntru, împiedicându-te de-o scară enormă de zugrav rezemată de perete, pe lungime. Treptat, oamenii acopereau sala; imediat după scara de lemn, erau preferate caloriferele, peste care se ridica un tron de haine: stăteai confortabil pe el și iarna ținea de cald. Care nu nimerea pe scară sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ai naturii, patriei sau dragostei, după caz și chef), „corifei“, „maeștri“, „fruntași“ (aici intrau toți pașoptiștii, avansați, ca-n armată), „coloși“, „deschizători de drumuri“, (un fel de cercetași curajoși; eu le-aș fi spus imprudenți), „campioni“, „sinteze“ (ale genialității poporului), „zugravi“, „poeți nepereche“ (aici, dădeam automat nota 2), „ctitori“, „tribuni“, „barzi“ și alți trubaduri lirici sau epici. Nici nu aflai dacă studenții chiar credeau în enormitățile astea sau doar încearcau să te păcălească. Dezastrul era complet, îți fugea mintea când la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
aprinse. Mă simțeam bine pe piatra cubică, răceala ei curată mă încuraja să merg mai departe. Sub tonete dormeau cerșetorii, imuni la mirosul pestilențial și la vizitatorii care făceau cu schimbul la perete. Trecătorii își vedeau de treabă, ca niște zugravi meticuloși, angajați să spoiască fațada. Dacă n-ar fi răsărit soarele, opera ar fi continuat la nesfârșit: dimineața, n-ai mai fi găsit Facultatea de Litere. Tonetele Anticarilor de ocazie se lipiseră de pereți, crescuseră pe corpul facultății, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Unul scosese un pantof fără șiret, cu tocul gros și stropit cu var. Pe ceilalți n-am mai apucat să-i vedem. L-am smuls pe Cezar de lângă tonetă și-am luat-o la fugă prin piață, urmăriți de câțiva zugravi. „Frumos, nu?“, și-a dus Mihnea mâna la tâmplă. „Depozitul de valori. Neprețuite. Trebuie doar să știi să negociezi.“ „Ce să negociezi și cu cine?“, l-am întrebat într-o doară, descheindu-mă la hanorac. Era o căldură moale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de amară mi-a fost constatarea că din cauza mea simțiți jenă și mânie! În asta e catastrofa dumneavoastră: dintr-odată vă considerați egală cu mine... Ieri, după ce v-am întâlnit, m-am întors acasă și mi-am imaginat un tablou. Zugravii de icoane Îl pictează toți pe Iisus conform tradițiilor evanghelice; eu L-aș picta altfel; L-aș reprezenta singur - doar Îl lăsau singur ucenicii Lui câteodată. Aș lăsa cu El doar un copil mic. Copilul s-ar juca lângă El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
soția sa la trei ani temniță grea. Eliberat în 1955, trăiește din îndeletniciri modeste: paznic la o grădină, pontator pe șantier, muncitor la o cooperativă, șef al Salvamarului de pe lacurile de agrement și la ștrandurile din București (doisprezece ani), pictor zugrav. Reintră în presă târziu, ca redactor la publicația „Forum” (1968-1977), de unde se și pensionează. De-a lungul timpului a frecventat cenaclurile Sburătorul și Preocupări literare și a mai colaborat cu desene, cronici teatrale, plastice și cinematografice, cu reportaje, interviuri, anchete
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
Cine mai poate vorbi de spiritul civic, de cultul lucrului bine făcut, de ordinea și curățenia specifice ardelenilor e limpede că nu trăiește Într-unul din obișnuitele cartiere de blocuri din orașele Transilvaniei, nu a chemat niciodată În casă un zugrav sau un instalator ardelean, nu duce găleata de gunoi printre mormanele cotidiene de mizerii revărsate din tomberoane, În mijlocul nepăsării generale. S-ar mai putea spune că acestea sunt aspecte superficiale, neesențiale, ținând doar de o conjunctură oarecare. Ce rămâne Însă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
poetic al autorului: relația ființei cu sacrul este cea mai importantà dintre ele. Cele 50 de ronsete descriu o lume amenințatà de spectrul apocalipsei, al destràmàrii, al îndepàrtàrii de divinitate, al neînțelegerii "semnelor" divine. Lumea e bolnavà ("Cautà universul alt zugrav,/ birtul celest își încàlzește magii,/ pe buzele lui Iuda se coc fragii;/ nàravul nou trage la vechi nàrav!") și logosul asemeni: "Gîngave vorbe într-un gînd gîngav,/ destràbàlatul verb își poartà prinții.../ În noi Iisus și-a ràstignit pàrinții,/ nàravul
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
selamlicului a unui pașă. Afară cerul era învălit de nori vineți, care se spărgea deasupra Iașului, cu gând de a-l spăla de glod și de păcate; dar în zădar ei își vărsau sudorile! [...] Printre noi se găsea un tânăr zugrav franțez, care pentru întâia dată ieșise din țara lui spre a face un voiaj în Orient. - Domnilor, ne zise el, vă mărturisesc cu rușine că, pân-a nu veni în țările d-voastre, nici nu prepuneam că se afla în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
însemna momentul astral al des- tinului său. Biserica din Dobreni, aflată într-o stare critică, trebuia reparată, ceea ce însemna și o nouă zugrăveală. Pentru aceste treburi au fost aduși de la Iași meșterii: Iordache Nicolau și Pietra Mariani. Prezența celor doi zugravi în satul liniștit, a devenit eveniment de proporții cosmice stârnind imaginația și curiozitatea multora dar mai ales a tânărului care în sinea lui trăia frământările căutării drumului propriu pentru viitor. Privindu-i pe cei doi cum lucrează zi de zi
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Privindu-i pe cei doi cum lucrează zi de zi, în sufletul adolescentului s-a născut dorința de a adopta o astfel de profesie mai ales că cea de preot nu-l atrăgea, cu toate insistențele paterne. Astfel la îndemnul zugravului Nicolau și la promisiunea acestuia de a-l lua ucenic, tânărul Stahi se decide să plece la Iași. Ca urmare a acestei opțiuni se naște un puternic conflict de familie care se va încheia în 1858 o dată cu plecarea
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
mai sigur în 1856. Anuarul administrației bisericeș ti pomeneș te o biserică făcută de lemn în 1813,la Jigoreni,iar în Marele Dicționar Geografic al României de la 1902, se arată că catapeteasma bisericii datează din 1695, fiind zugrăvită de Mihail zugravul (scris cu litere greceș ti). Învățătorul pensionar V. Burlacu afirmă că biserica din Țibănești s-a construit în 1874, iar cavoul în 1919. unele documente afirmă că s-a reparat în 1905. Situația construcțiilor în prezent indică faptul că 40
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
coloane octogonale, care susțin trei arcade, cele de pe laturi fiind sprijinite pe zid. Tavanul este boltit și are nervuri și arcuri care sprijină bolțile. Biserica este pictată în fresco de către frații Mihai, Gheorghe și Dima, originari din Ianina, ajutați de zugravii români: Ștefan și Nicolae. În prezent, pictura nu este cea originală, ea fiind recondiționată (dar în condiții necorespunzătoare), în secolul al XVIII-lea și în secolul al XIX lea. Mobilierul vechi nu s-a păstrat, cu excepția stranei domnești și a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
lor, se află o bisrică cunoscută sub numele de Biserica Curelari, ca și strada pe care este a șezată. Nu se știe de către cine și nici c�nd a fost ridicată, dar, după cum rezultă dintr-o diată a unui Ștefan Zugravul, era în ființă pe la 1862. Se crede că a fost ctitorită de breasla al cărei nume îl poartă. Își serbează hramul de ziua Pogăr�rii Sfântului Duh (de Rusalii), adică, în a șasea duminică după Sfintele Paști. Planul bisericii este
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
să-și pregătească pânza și cartoanele. Vine, însă, de departe, pentru că, deși se spune că între folclor și pictura naivă nu există legătură, totuși filiațiuni sunt. Ion Nicodin-Niță a învățat de la meșterii icoanelor pe sticlă, iar aceștia au învățat de la zugravii oalelor și ai pereților, meșteșug care coboară din negura vremurilor.” La 27 aprilie 1969 are loc vernisajul primei expoziții de nivel național. Marele eveniment se deschidea pentru iubitorii de frumos la Galeria de Artă din Pasajul Victoria din Pitești, purtând
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de inimă, că mi -i drag și mie să arate frumoasă o casă nouă. D-aia m-am apucat și de pictat, am zis că încercarea moarte n are.” Născut în anul 1941, în comuna Copalnic Mănăștur, jud. Maramureș. Studii: Zugrav Debut artistic - 1973 Bibliografie și reprezentare grafică: Ioan Meițoiu - Stare de dor. Poeți și pictori țărani, Ed. Sport - Turism, București 1983, pag. 234; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 87, 88, 124. Mihăilă Denisa 1937
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și cu sentimentul definitivului. O expoziție de zile mari nu numai pentru el care iubește marea, o expoziție pentru noi toți pentru moment de vis și reculegere.”(Radu Tudoran, scriitor) Savu Alexandru 1932 ? Pictor „Am lucrat încă din copilărie pe lângă zugravi. În câteva veri am ajutat la restaurarea unor biserici din Câmpia Dunării, lucrând cu pictori autorizați. Ei mi-au spus prima oară că, ce fac eu, e pictură naivă și m-au trimis la Casa creației populare.” Născut în anul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
continue irigarea imaginației autoarei și bucuriile noastre pline de nostalgia trecutului aureolat de fantasmele visului” (Valentin Ciucă, critic de artă - Flacăra Iașului, 8 ianuarie 2007) Zuzan Iosif 1932 1989 Pictor Născut în anul 1932, în localitatea Reghin, jud. Mureș. Studii: Zugrav și lăcătuș mecanic Debut artistic - 1967 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 88, 128; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
să-și pregătească pânza și cartoanele. Vine, însă, de departe, pentru că, deși se spune că între folclor și pictura naivă nu există legătură, totuși filiațiuni sunt. Ion Nicodin-Niță a învățat de la meșterii icoanelor pe sticlă, iar aceștia au învățat de la zugravii oalelor și ai pereților, meșteșug care coboară din negura vremurilor.” La 27 aprilie 1969 are loc vernisajul primei expoziții de nivel național. Marele eveniment se deschidea pentru iubitorii de frumos la Galeria de Artă din Pasajul Victoria din Pitești, purtând
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]