1,146 matches
-
intertextualitate. "Autorul care, scriind, se raportează la un text anterior, face muncă de rescriere; cititorul, fie el comentator sau nu, în clipa în care descoperă fenomenul, îl percepe ca pe hipertextualitate (s.n.)" (Cusset: 1999, 9). Această disjuncție operată de Cusset pune în lumină un fapt esențial: illud tempus al lectorului nu este același cu al scriitorului. Rescrierea este un nume pentru repetarea care acționează mecanismul intertextual (privit din perspectiva autorului). Repetarea invocă hipotextul; în același timp, diferirea particularizează hipertextul și desăvârșește acțiunea intertextului
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Genette asupra hipertextului și hipotextului nu reușește să evite confuzia ideii generale de intertextualitate. Autorul face muncă de rescriere; cititorul, fie el comentator sau nu, în clipa în care descoperă fenomenul, îl percepe ca pe hipertextualitate. Distincția operată de Cusset pune în lumină acest fapt esențial: illud tempus al lectorului nu este același cu al scriitorului. Competența în efectuarea suprapunerii de texte (Linda Hutcheon) determină distanța mai mare sau mai mică față de ipostaza lectorului ideal. Cel care ar contabiliza toate intertextele din paginile
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pentru ideea operei. Astfel, remarcam cu surprindere inexistența termenului prezent în proza antumă, cu accent pe aventura timpului, în care s-au angajat Dan-Dionis și Maria. Așa cum [Archaeus] trădează o predilecție pentru reminiscență, nuvela Cezara pare că nu vrea să pună în lumină componenta idilică a subiectului, ci pe aceea artistică. Urmărind frecvența absolută, ajungem la unitățile lexicale cu numărul cel mai mare de ocurențe: portret (16)-pictor (12)/pictură (2)-sculpta (3)/sculptat (2)/sculptor (1)/sculptură (2)-schiță (7)-statuă (5
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și Univers se naște în primul rând din nevoia localizării identitare (sigure și liniștitoare) a eu-lui în lume, apoi din cunoștințe asimilate din cărțile vechi românești, din gândirea indiană, din lucrările ori cursurile de științe exacte consultate. Cosubstanțialitatea om-Univers se pune în lumină prin proiecția ei în dimensiune macrocosmică și se asociază în practica prozastică sau poetică "topirii" conjugărilor într-un prezent etern sau etern reluat. (H1a) [...] zise Dan azi sunt încredințat că vremea nemărginită este făptură a nemuritorului nostru suflet. Am trăit
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
că entropia unui sistem închis, o măsură aproximativă a dezordinii din sistem, tinde să crească în timp. Un ou întreg are o entropie mai mică decât a unui ou spart (exemplu din Scientific American)75. Principiul al doilea al termodinamicii pune în lumină această imaterialitate și convoacă, pentru a ne ajuta să vizualizăm trecerea timpului, entropia, ca măsură a dezordinii din univers. Despre timpul nevăzut care trece cu urme vizibile vorbește și Sărmanul Dionis . G. D. Pencioiu a sesizat, la 1890, aceste nuanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
limbajul drept punct comun de legătură între Neomodernism și Deconstructivism, Ioana Em. Petrescu identifică textul deconstructivist drept o permanentă refacere, procesualitate orientată către trecut. "Rețea, țesătură, urzeală, textură iată termenii care desemnează metaforic, dar și etimologic, textul. Toate aceste metafore pun în lumină caracterul pur relațional care definește statutul textualității. Mai mult, termenul de text e înlocuit, uneori, prin acela de operație textuală sau transformări textuale variante care subliniază apăsat caracterul dinamic al relațiilor care alcătuiesc textul (de aici, și posibilitatea echivalării textului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
produc în afara contextului, ci, neapărat, în "cheia epocii" și, într-o extensie rareori forțată, în "flux european". De aici jocul spumos, dar riguros de asocieri și disocieri ("tipul și funcția grotescului" la Cantemir, Creangă, Urmuz), care, iarăși, au menirea să pună în lumină unicitatea unui gest creator, precum și eventualele priorități (Dimitrie Cantemir e plasat, astfel, "în avangarda prozei românești de analiză psihologică", iar Urmuz, la rându-i, inspiră o pledoarie: "De ce nu s-ar admite că Urmuz a făcut literaturii europene cadoul straniu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
puterea cuvântului, recomandat, evident, prin erudiție, probitate științifică exemplară, deschidere interdisciplinară, rigoarea și claritatea expunerii, sobrietatea și eleganța stilului. Monografiile despre Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Ion Budai-Deleanu, G. Călinescu și I.D.Sîrbu, la fel ca și micromonografiile din Singurătatea scriitorului, pun în lumină însușirile unui istoric literar de anvergură, pentru care documentarea factologică exhaustivă, deopotrivă în plan biografic/ existențial și estetic, este o condiție sine qua non, preliminară apropierii de textele investigate, apoi, cu spirit de finețe și inteligență disociativă. Fără îndoială, exegezele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
schimbătoare a lumii. Editorul a reușit să redea, pentru cititor, viața poveștilor și vă mărturisesc că am parcurs antologia cu aceeași poftă cu care am citit minunatele călătorii ale lui Marco Polo. Prin decupajele cuprinse, antologia Legende și istorioare orientale pune în lumină un aspect deloc neglijabil. În zorii epocii de apariție a ziarelor, adică între a doua jumătate a veacului al XVII-lea și prima jumătate a veacului al XVIII-lea, în scrieri aproape sigur redactate în regim jurnalier, precum istoria curții
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
interioară a unicului erou eminescian" (Ipostaze..., p.71, 201, 256), sau despre ego-ul lui Antim, "așa cum străbate din reverberațiile intime ale textelor" (Introducere..., p. 126), sunt importante nu doar pentru faptul că articulează viziunea unui autor-personaj omniprezent, ci și pentru că pun în lumină efortul conștiinței critice de a găsi elementele comune și unificatoare ale diverselor ipostaze auctoriale pe care textul le oferă receptorului. A descoperi și a descrie autorul care trăiește în paginile unei opere (cf. G. Călinescu..., p. 226) reprezintă, așadar, în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
istorie și înapoi a produs adesea degringoladă estetică, însă a pavat temeinic, lexem cu lexem, piatră peste piatră metaforică stufos-romantică, drumul expresiv al limbajului artistic. În mod cert acum, și în aceste proze cu o medie valorică scăzută, s-a pus în lumină forța evocator-istorică a limbii populare. În teorie (literară și lingvistică) se sublinia și se scria mereu despre vechimea termenului popular sau regional. Scriitorul de proză istorică a dovedit, în mod practic, prin încercările sale, forța punctual evocatoare a vorbelor vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
accelerare a vitezei de circulație a banilor echivalează cu o creștere a cantității de bani. O reducere a vitezei este echivalată cu o dimensiune a masei monetare. Prin urmare, cele două noțiuni trebuie discutate împreună. Relația cea mai satisfăcătoare, ce pune în lumină legăturile fundamentale între principalele elemente ale sectorului monetar, pe de o parte, și ale economiei reale, pe de altă parte, ne-a lăsat-o economistul american Irving Fisher în Puterea de cumpărare a banilor (1911), sub următoarea formă: M*V
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
definind conceptul de globalizare, numeroși specialiști pornesc de la factorii determinanți sau/și de la for mele principale de manifestare ale acestui ampl u ș i complex proces contemp obalizării oran. Este firesc să fie așa, deoarece, prin ac eas ta, se pun în lumină aspectele esențiale și trăsăturile caracteristi ce ale globalizării. Factorii determinanți ai globalizării arată, ex pli cit sau prin subtex tul lor, elementele de fond care permit, pe de o p arte, evidențierea schim bărilor calitative care s au produs în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
descreștinarea și propunerea unei a doua evanghelizări prin islamism. Descrierile, explicațiile și interpretările liberaliste din filosofia politică interferau cu viziunile de factură romantică, psihologiste uneori, alteori sociologiste. Scrierile unor gânditori ca I. Berlin (4a), K. Popper (11a), R. Dahrendorf (11b) puneau în lumină interacțiunile liberalismului politic cu alte orientări filosofice, economice, politice occidentale, izvorâte din postulatul libertății omului individual de a alege și de a schimba valorile fără să perturbe radical ordinea comunitară. R. Guénon recomanda (de exemplu, în (3d)) adoptarea unor cicluri
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
El arată cum această descriere a fenomenelor este cu putință în mediul limbii și, prin urmare, cum este posibil conceptul de „experiență superioară“ despre care era vorba în Programm einer kommenden Philosophie. Analogiile cu experiența urbană vor fi, mai târziu, puse în lumină. Excurs 2. Colecționarul sau „despre istoria obiectelor“ A doua figură importantă pentru Benjamin deschide o problematică pe care o voi relua mai în amănunt în capitolul al doilea: cea a istoriei. Deocamdată analiza privește modul în care funcția epistemologică a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Această temă este unul dintre laitmotivele filmelor mele, chiar și în filmul de ficțiune. Ce alte provocări etice poate aduce un film documentar? Există un punct peste care nu pot să trec. Chiar dacă sunt sigură de niște lucruri care ar pune în lumină proastă personajul meu sau l-ar face să sufere, eu nu pot să-i provoc suferință. Ca să faci un film bun, în documentar trebuie să-ți scuturi personajele, să depășești limita normalului. Toate astea provoacă o suferință reală în viața
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
de fapte care nu au putut primi o explicație satisfăcătoare pe baza vechilor principii. Iar cea de a treia, asupra căreia ne atrage atenția examinarea revoluției darwiniene, este aceea că abia noi principii ale explicației naturii ne dau posibilitatea să punem în lumină fapte trecute cu vederea de toți cei care au cercetat conduși de vechile principii. Într-adevăr, Darwin a fost în măsură să arate că acea armonie între structura diverselor specii de organisme și funcțiile care asigură supraviețuirea și înmulțirea lor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Europa este o noțiune incertă, născută din haos, cu granițe vagi, cu geometrie variabilă, supusă alunecărilor, rupturilor, metamorfozelor. Se pune așadar problema de a investiga ideea de Europă plecînd tocmai de la caracterul său incert, vag, contradictoriu, în încercarea de a pune în lumină identitatea sa complexă. O precizie imprecisă Europa este la prima vedere o entitate geografică extrem de bine definită, de vreme ce este delimitată de coaste maritime în trei din cele patru puncte cardinale. Însă Asia nu are o limită naturală în partea vestică
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
organiza experiența sensibilă în cunoașterea fenomenelor și i-a retras orice putere de a cunoaște ce se află dincoace și dincolo de fenomene, adică realitatea în sine. Legînd în mod decisiv problema posibilității cunoașterii de cea a limitelor acesteia, Kant a pus în lumină simultan atotputernicia și atotneputința rațiunii umane... Rațiunea n-a fost niciodată pe deplin triumfătoare în istoria culturii europene. Ea a trebuit mereu să se înfrunte cu experiența, existența și credința. Astfel, raționalismul nu a domnit nicicînd asupra științelor; acestea au
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
am putea diferenția, efectiv, aceste zone politico-ideologice? În universul tensionat al politicii, paradigma părților și a întregului, ca și ideologicul "bine temperat", pot fi utilizate în testarea rezonabilității partidelor, ideologiilor, oamenilor politici prin abordarea unor clivaje intra-politice importante ce pun în lumină raporturile actorilor politici cu realitatea, raționalitatea, moralitatea. În opinia mea, politica și politicianismul; puterea ca scop și puterea ca mijloc, politica puterii și politicile publice sunt clivajele ce pot face diferența dintre normalitatea și anormalitatea politică. Din perspectiva paradigmei părților
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de zile obiecțiile au fost îndreptate asupra social-democraților, aceștia, au recurs la același tip de acuze în momentul în care au pierdut alegerile. Acest tip de discurs postelectoral nu a înregistrat o diminuare în timp. Din contră, s-a amplificat punând în lumină existența clară a minciunii politice și perpetuarea (în proporții mai mari sau mai mici) a unor practici de corupție ce pun în pericol esența actului democratic de alegere a reprezentanților. Spre exemplu, în cadrul ultimelor alegeri prezidențiale (decembrie 2009) fiecare tabără
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cercetări, de inspirație instituționalistă, erau mai degrabă făcute de juriști și practicieni, o a doua serie de studii, ce s-a dezvoltat tardiv, au avut ca subiect organizarea politică a instituției și a dinamicii sale partizane 1. Aceste cercetări au "pus în lumină rolul central al grupurilor în sânul adunării deliberante în toate aspectele funcționării acesteia"2, încă de la crearea lor. 3.1. Rolurile grupurilor politice În iunie 1953, deputații Adunării Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) au decis să își prioritizeze
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
aceste partide pot fi împărțite în două categorii: acelea suprastructurale, pe care le îndeplinesc față de partidele naționale ce le sunt membre, și cele infrastructurale, pe care le îndeplinesc în sânul sistemului decizional european 71. Funcțiile structurale pot fi foarte bine puse în lumină dacă analizăm relația dintre partidele politice europene și cele naționale prin prisma teoriei Principal-Agent (așa cum a făcut-o David Hanley), utilizată pentru a explica delegarea într-o perspectivă realistă asupra politicii domestice sau internaționale, și care presupune că agenți raționali
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
europene organizate din 1979 până la ultimul scrutin din 2009. Capitolul debutează cu un scurt istoric relativ la dezbaterile și dificultățile ridicate de organizarea primelor alegeri europene, urmat de o analiză pe baza teoriei alegerilor de ordin secundar. Această grilă de lectură pune în lumină importanța pe care partidele politice (naționale și europene) o acordă scrutinului, articularea dintre viața politică la nivel național și european, precum și gradul de participare al cetățenilor. Alegerile sunt un moment crucial într-o democrație pentru că ele determină compoziția instituțiilor și
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
din chestiunile discutate la nivel european erau de natură tehnică și deci suscitau puțin dezbaterea politică. Însă aceste observații nu mai sunt de actualitate. Dezbateri recente, cum ar fi cele în jurul Tratatului Constituțional sau al liberalizării serviciilor prin directiva Bolkestein, pun în lumină polarizarea dezbaterilor pe axa tradițională stânga dreapta. Pe de o parte se situează elitele politice (Președintele Comisiei, José Barosso, o parte din membrii Consiliul de Miniștri, Partidul popular european) calificate de neoliberale, pe de altă parte se află toți cei
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]