KorAP: Find »focus({[drukola/l=pune] în} [drukola/p=noun]) situația« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...48 >

1,194 matches

Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

zi cu zi suntem confruntați adesea cu multiple conflicte; de cele mai multe ori, este bine dacă reușim să le prevenim ori, în caz că acest lucru nu mai este posibil, măcar să le reducem intensitatea. Câteodată, nici acest lucru nu merge și atunci suntem puși în situația de a face eschive complicate și de a face funcționale o serie de „jocuri de comunicare” pentru a putea rezolva conflictele apărute. Iată de ce am gândit în acest capitol strategii de prevenire, de reducere și de rezolvare a conflictelor. Dar

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
subalternul meu nu avea autoritatea să vă promită aceste lucruri”); • Frontul rusesc. Este o aplicare a strategiei precedente, dar în sfera problemei, și nu a oamenilor. Astfel, se oferă două alternative dintre care una atât de rea, încât partenerul este pus în situația de a face orice ca să o evite. • Tehnica „kamikaze” este folosită de negociatorul care, în situații de criză, dacă cererile nu-i sunt satisfăcute, preferă să distrugă totul decât să cedeze. Filozofia lui este „nici tu, dar nici eu!”. Într-

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
ale comportamentului celuilalt. Pentru a clarifica ideea, să luăm exemplul unui profesor care predă la un liceu bun, unde are o atitudine relaxată, amicală față de elevi, iar aceștia răspund la fel, în sensul aprecierii respectivului profesor.Dar același profesor este pus în situația de a preda câteva săptămâni - suplinește un coleg - la un liceu unde cerințele sunt mult mai scăzute, elevii nu învață etc. El va adopta aceeași atitudine relaxată, amicală, așteptând ca elevii de la acest din urmă liceu să se comporte ca

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
11. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii)" Conform lui Dumitru (2000), această metodă este centrată pe menținerea implicării active a gândirii cursanților în citirea unui text. Astfel, înainte de a începe lectura textului, cursanții sunt puși în situația de a nota în totalitate ceea ce cunosc sau consideră că știu despre ceea ce urmează să fie prezentat în text. În acest mod, deoarece nu se pune accent pe corectitudinea sau falsitatea celor notate, cursanților le sunt stimulate creativitatea și gândirea

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
a informațiilor obținute; procesul are loc până în momentul în care cursanții sunt mulțumiți de soluțiile găsite la cazul prezentat. 6. Formatul echipelor de cercetare științifică pornește de la considerația că, la fel ca în cercetarea științifică propriu-zisă, studiul de caz ne pune în situația confruntării cu dileme la care trebuie identificate soluții; trebuie să posedăm o înțelegere extinsă și de profunzime a informațiilor pentru a ajunge la soluțiile adecvate. Astfel, desfășurarea studiului de caz presupune urmărirea etapelor demersului științific. 7. Formatul învățării de echipă

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
același test; d) ambelor teste (și individual, și de grup) li se calculează scorurile; e) grupurile de cursanți confruntă răspunsurile oferite cu cele din manuale și pot face apel la instructor, acesta clarificând elementele rămase în suspans; f) cursanții sunt puși în situația de a aplica cele învățate. Herreid analizează câteva dintre elementele care ar putea conduce la insucces în cazul folosirii metodei studiului de caz: - în situația în care obiectivele nu sunt bine delimitate: este evident că alegerea cazului supus atenției cursanților

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
poate fi tocmai cel al implicării, deoarece participanții pot fi motivați în cadrul procesului de o definire profundă și rigidă a propriului mod de a vedea lucrurile. O astfel de perspectivă este dezvoltată în special de simulările în care cursanții sunt puși în situația de a lua decizii ce implică valori „critice” ale ființei umane. Orlich et al. (1990) citează simularea „adăpostului antiatomic”, în care participanții ar trebui să se imagineze într-o situație ulterioară unui atac nuclear, în care să decidă asupra a

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
momentul în care fiecare primește o minge de plajă aruncată de la un elev la altul; astfel, prin această tehnică se creează posibilitatea depășirii unui dezavantaj al brainstorming-ului tradițional (este vorba despre fenomenul „chiulului social”), în sensul că fiecare este pus în situația de a răspunde. În ceea ce privește reuniunea Phillips 66, exercițiile de spargere a gheții care-i pot fi asociate sunt multiple deoarece ele vizează, cel mai mult, modul de formare și dezvoltare a spiritului de echipă. Câteva exemple ar putea cuprinde: - fiecare

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
reprezintă o necesitate și o promisiune a școlii moderne. Referitor la ansamblul fenomenului comunicațional ca atare, nu putem să nu remarcăm faptul că avem de-a face cu o dezvoltare extrem de rapidă și în multiple direcții, dezvoltare care ne va pune în situația unei restructurări a tuturor domeniilor de studiu didactic. Comunicarea devine - atât pentru omul de la catedră, cât și pentru cel format, atât pentru profesionistul într-un domeniu, cât și pentru experiența de zi cu zi a fiecăruia dintre noi - mai mult

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

altfel, credem că această remanență de gândire chiar are legătură cu mitul primar al izgonirii din rai, când Adam și Eva, pentru că nu au respectat cerința Creatorului de a nu mușca din mărul cunoștinței binelui și răului, sunt izgoniți și puși în situația de a munci pentru a-și asigura cele necesare traiului. Vom insista asupra mitului căderii omului, considerându-l important pentru înțelegerea destinului nostru, al zbaterilor și eșecurilor sau împlinirilor noastre ca specie 16, dar și pentru înțelegerea remanențelor de tipul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
mai bune posibile, în mod sigur ai obține un zâmbet amar, dezaprobator. Credința noastră comună este aceea că nu se poate ca pe pământ lucrurile să fi stat dintotdeauna atât de rău. De fapt, prin pierderea dumnezeirii omul se află pus în situația de a-și construi propriul univers și propriul destin. Egal cu Creatorul său, nici nu are o altă șansă. Lumea omului nu va fi asemănătoare celei a lui Dumnezeu din simplul motiv că omul nu este perfect. Drumurile omului nu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și condamnat. Pentru că viața din rai nu va mai fi aceiași cu viața din propriul său iad. Omul matricei primare așa cum a fost creat de către Dumnezeu, ar fi trebuit să fie o ființă asemenea Creatorului său și nu una chinuită, pusă în situația alegerii, a îndoielii, a lipsurilor și nefericirii. Tentația omului de îndepărtare de Dumnezeu poate fi socotită, în același timp, și ca tentația regăsirii. Există oameni care trăiesc fiind atei. Pentru ei sensurile sunt cu adevărat altele și drumurile sunt toate

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
cosmosul, într-o lume finită și meschină, obligată să-și calculeze cu atenție fiecare pas pe care-l face. Niciodată, acumulările și salturile, oricât ar fi de spectaculoase, nu vor răspunde îndeajuns gândului și dorinței umane. Bogăția gândului nostru ne pune în situația unei permanente alegeri, al unui optim ,,de jos", adică situat mereu cu mult sub față de ceea ce ne-am dori. Suntem puși pe o spirală a nemulțumirii și permanentei insatisfacții. Învățăm târziu să ne temperăm visurile și elanul, iar unii nu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
lume a egalității între oameni, pe baza legii, care schimbă referențialul de apreciere și evaluare a omului ca ființă socială. Capitalismul va desființa cutume și reguli încetățenite în mii de ani. Piața, economia, comerțul și banii egalizează oamenii și-i pun în situația unui obligatoriu respect reciproc. În timp, capitalismul a devenit mult mai mult, a devenit o construcție socială complexă, economică, dar și politică, o construcție elaborată în sprijinul dorinței de înaintare a omului, de devenire a sa tot mai sofisticată. Capitalismul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Odată cu Max Weber, dezbaterea despre capital și capitalism se mută într-o altă zonă, una mai subtilă, dată de trăsăturile culturale ale unor populații, trăsături care au permis apariția capitalismului în forma sa modernă. Înțelegerea dimensiunii culturale a capitalismului ne pune în situația de a sublinia un anume caracter dat al acestei construcții sociale. Dacă Marx avea dreptate criticând dimensiunea sa economică, din punct de vedre cultural, capitalismul nu este atacabil. Prin Weber, înțelegem că lumea în care trăim este mult mai complexă

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
că apropierea de Dumnezeu înseamnă fericire și depărtarea de Dumnezeu înseamnă tristețe și suferință. De atunci știm exact ce este bine și ce este rău și de atunci știm că alegerea ne aparține. În același timp, conștiința alegerilor noastre ne pune în situația asumării în totalitate a ceea ce numim propriul destin. Direcția pe care ne-a dat-o creștinismul este aceea de la trecut la viitor, de la greu la ușor, de la rău înspre bine. Suntem ființe profund morale pentru că suntem creștini. Celelalte religii nu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și răului. Modul cum oamenii se raportează la lumea reală este determinant pentru evoluția ulterioară a civilizației pe care o construiesc, pentru știința pe care o dezvoltă și pentru nivelul pământesc de vârstă pe care-l ating. Creștinismul ne-a pus în situația de a ne raporta activ la lumea reală, dându-ne puterea manifestării ca ființe sociale care pot și doresc să construiască social. Orice discuție despre bani și capitalism va trebui să aibă la bază asemenea constatări. Numai așa vom putea

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
în termeni duri, în chiar esența exercitării ocupației sale. Influența Bisericii era atât de mare încât faptul de fi condamnat de către Biserică te punea într-o poziție de marginalizare totală. ,,Mai exact prin însăși meseria lor, negustorul și bancherul sunt puși în situația de a comite acțiuni condamnate de Biserică, operațiuni ilicite, din care majoritatea sunt cuprinse sub denumirea de camătă. Prin camătă, Biserica înțelege toate pertractările implicând plata unei dobânzi. Prin aceasta, creditul - baza marelui comerț și a operațiunilor bancare - se afla

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
care cunoaște și alt mod de viață și din această cauză poate să renunțe oricând la acest moft. ,,A avea" înseamnă împlinirea ultimă și profundă a ființei noastre. Noi, occidentalii nu asumăm sărăcia ca pe o virtute, iar lipsurile ne pun în situația de a ne simți neîmpliniți ca oameni trăitori pe acest pământ. Cu ocazia crizei economice din anul 2008 s-a discutat mult despre sfârșitul economiei de consum și chiar despre sfârșitul capitalismului. Este simplu să identifici cu consumul dorința de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
aceea bătălia pentru lege este și o bătălie cu hoții, dar este și o luptă pentru egalitatea oamenilor și pentru democrație. Legea și respectarea sa de către toți permite organizarea și evită haosul. Gândul că suntem egali prin respectarea legii ne pune în situația unei cooperări sociale și a unui respect reciproc, a unui parteneriat social dinamic. Cosmin Marinescu subliniază că ,,libertatea constituie prelungirea proprietății private și derivă în mod necesar din aceasta"251. Corupția este profund nedreaptă și pentru că alienează individul, îl pune

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
trebuie să ne strigăm dreptul nostru de ,,miei" de a fi apărați și a ne apăra de agresiunile ,,vulturilor". Sigur, nu putem fi supărați pe ei că există. Numai că asemenea încercări trebuie să ne supere și trebuie să ne pună în situația de a ne apăra. Azi știm că atunci când intri într-un sens giratoriu și nu respecți regulile de circulație poți fi lovit chiar dacă conduci un bolid scump sau o amărâtă de Dacie. ,,Amărâta" de Dacie și-a câștigat dreptul de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
originară, adâncă, este un complex de stări, dorințe, așteptări, voință de acțiune, proiectare de modele, critica existentului, nerăbdarea în fața prezentului, dezaprobarea și respingerea nonvalorilor, critica sau chiar lupta împotriva realităților inacceptabile"23. Criza este cea care ne trezește și ne pune în situația de judecată a lumii exterioare și de acceptare sau neacceptare a unei realități în schimbare. Suntem provocați de către criză și acționăm ca urmare a acestei provocări. Există o putere a negației și a negativului în viața noastră. Prin criză, partea

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
caracterul infinit, nelimitat al gândului și nevoii umane și caracterul profund limitat al resurselor care stau sau pot sta la baza îndeplinirii acestor nevoi. Capitalismul a încercat, cumva imperfect, așa cum știm cu toții, să rezolve această problemă. Viitorul îndepărtat ne poate pune în situația unor altfel de rezolvări. Cu alte cuvinte ar fi o mare eroare să privim capitalismul ca pe un sistem dat odată pentru totdeauna. Așa cum am demonstrat, capitalismul nu există dintotdeauna, deșii rădăcinile sale sunt foarte adânci în istorie. Cu siguranță

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
bunuri materiale, atunci toți oamenii ar trebui să fie fericiți. Ori, în realitate, știm prea bine că nu se întâmplă așa. Înseamnă că dincolo de partea materială a vieții noastre se mai află un ,,ceva" care ne pune sau nu ne pune în situația de a fi fericiți. În orice condiții trebuie să spunem de la început că doar lumea modernă, capitalistă, își propune o asemenea discuție, și această discuție este valabilă doar pentru lumea în care trăim. Nu putem discuta în trecut despre fericire

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
sau nefericire. Un om nu poate fi fericit în afara trăsăturilor sale distincte, al modului sau de a fi profund particular și distinct în raport cu ceilalți. Caracterul este ceea ce ne diferențiază de alți oameni. Tăria sau slăbiciunea sa sunt cele care ne pun în situația de ființe împlinite sau de ființe în fața cărora se află ratarea. Caracterul înseamnă construcția conștiinței noastre, dar și viziunea corectă asupra lumii exterioare și interioare 71. Kant consideră caracterul sau voința bună drept condiția fundamentală pentru ca o ființă să fie

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]