7,853 matches
-
politici pentru toți cetățenii săi, indiferent de apartenența etnică a unei persoane. Un alt exemplu: În ianuarie 2004, ministrul de Interne de la acea vreme, Ioan Rus, Într-un document publicat pe pagina Web a guvernului, vorbește despre „benzi Înarmate ale țiganilor” care țin sub teroare Întregi orașe, susținând că acestea „trebuie să dispară” (Nicolae, 2006, p. 51). Din nou, avem de-a face cu o abordare ce ține de portretizarea romilor ca fiind un grup criminal, ca și cum apartenența la un grup
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
p. 51). Din nou, avem de-a face cu o abordare ce ține de portretizarea romilor ca fiind un grup criminal, ca și cum apartenența la un grup etnic presupune automat o predispoziție spre acte criminale. Modul În care este perceput romul (țiganul) În România contemporană ține de o imagine denigratoare, dezumanizantă, ce atrage permanent atenția asupra faptului că acest grup constituie o problemă de care societatea trebuie să se delimiteze. Întregii societăți românești Îi este „rușine” să recunoască existența imaginilor dezumanizante despre
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
s-au format În 1990, obiectivul principal fiind intrarea În noul Parlament al României. Principalele organizații ale romilor, conform alegerilor din mai 1990, au fost: Partidul Alianța Democrată a Romilor din România, Partidul Democrat Creștin al Romilor din România, Partidul Țiganilor din România, Uniunea Democratică a Romilor din România și Uniunea Liberă Democratică a Romilor din România (date furnizate de Facultatea de științe Politice, Universitatea București; vezi Cace și Ionescu, 2006, p. 30). În Parlament, a intrat doar reprezentantul Uniunii Democrate
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Past and Future. The Roma of Central and Eastern Europe, University of Hertfordshire Press, Hertfordshire, pp. 134-149. Young, Oran (1989), International Cooperation: Building Regimes for Natural Resources and the Environment, Cornell University Press, Ithaca, New York. Zamfir, Elena; Zamfir, Cătălin (1995), Țiganii: Între ignorare și Îngrijorare, Editura Alternative, București. Dinamica formulării politicilor publice de gen În contextul integrării europenetc "Dinamica formulării politicilor publice de gen În contextul integrării europene" Monica Munteanutc "Monica Munteanu" Rezumat Studiul Își propune să răspundă la Întrebarea: „Cum
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
anume, după care, în 1819, este trimis la Liceul Militar din Petersburg. Prin 1821-1822 familia se mută la Chișinău, unde se găsea, în exil, și Pușkin. În pofida legendei, e puțin probabil ca D. să-l fi cunoscut pe autorul poemului Țiganii, poem pe care avea să-l transpună în românește. Absolvind liceul, după cinci ani, cu gradul de sublocotenent, este repartizat la un regiment din Ekaterinburg; la începutul lui 1826 își dă demisia. În 1829, era funcționar în administrația civilă, iar
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
Valeriu Ciobanu, pref. Emil Boldan, București, 1956; Fabule, îngr. și pref. Cornelia Mosora, București, 1963; Opere, îngr. Isac Grecul, introd. Gheorghe Bogaci, Chișinău, 1966; Opere, introd. Lazăr Ciobanu, Chișinău, 1975; Fabule, îngr. și postfață Pavel Balmuș, Chișinău, 1988. Traduceri: Pușkin, Țiganii, București, 1837; Osip Senkovski, Toată viața femeiască în câteva ceasuri, Iași, 1840; Antioh Cantemir, Satire și alte poetice compuneri, Iași, 1844 (în colaborare cu C. Negruzzi); A. F. Veltman, Tunsul, în Alexandru Donici, Opere, îngr. Isac Grecul, introd. Gheorghe Bogaci
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
román irodalom terén, Cluj, 1881; Princesa fermecată, Sibiu, 1887; Etica sau morala filosofică, București, 1889; Noțiuni de estetică, București, 1891; Isprăvile lui Păcală. Epopee poporală în 24 cânturi, cu ilustrații de Jiquidi și Hlavsa, București, 1894; ed. București, 1907; Legenda țiganilor, cu ilustrații de Hlavsa, București, 1896; Foloasele învățăturii, București, 1902; Din lumea satelor, București, f. a.; Snoave, București, 1909; Cântece și povești, București, 1910; Gruia lui Novac. Epopee. Alcătuită din cântecele de vitejie ale poporului român, cu ilustrații de A. Murnu
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
Mihai Cimbirică, evocând luptele de pe malul Prutului, de la începutul războiului, debutează cu întâmplări cazone, nu lipsite de haz, dar se încheie dramatic. Toți participanții la război - sergentul Bumbara, cel hotărât să strângă bani, locotenentul Corciu, cel îndrăgostit de doctoriță, soldatul țigan Cimbirică, inapt de orice, încercând să se strecoare cu naivitate printre ostilități -, devin veritabili luptători și chiar eroi. Este o proză emoționantă, plină de vibrație, fără urmă de patetism. Ascunsă sub evenimentele cotidiene, esența tragică a momentului este prezentă și
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
una atent studiată și ea corespunde atitudinii inițial precaute a prozatorului, care intenționa, în momentul scrierii operei, să o publice în țară. Adevărata miză a romanului este însă suficient de limpede conturată prin trimiteri indirecte, „oblice”, de la figura pitorească a țiganului Nicu Guliman, închis pentru un banc politic spus în Oborul bucureștean, până la agitația grotescă provocată de vestea morții lui Stalin și teroarea valului de arestări printre studenți în urma înăbușirii în sânge a revoluției ungare din 1956. Dimensiunea ultimă a acestor
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
marii literaturi ruse de sfîrșit de secol XIX. Familia Ferenczi, locuitoare a Pensiunii Esterhazy, este tarată un neam de sincigași, după cum se povestea printre copiii din vremea copilăriei naratorului: neam de nobili, venetici dintr-o lume groaznică și fascinantă, cu țigani și tancuri comuniste, cu oameni pentru care fiecare clipă a existenței este trăită ultimativ. Vera se va sinucide, medicul de țară Claude (naratorul mis en abyme) se va reîntoarce În sînul familei și va muri, nu Înainte de a-i fi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Romul Ladea, București, 1968; Aventuri în Deltă trăite de Radu și povestite de el însuși unchiului său Nestor (în colaborare cu Petre Bucșa), București, 1976; Voievozi fără morminte, București, 1979; Ieșirea din ceață (în colaborare cu Petre Bucșa), București, 1985; Țiganii, mit și realitate, București, 1999. Traduceri: Papp Ferenc, În fum și prin lumină, București, 1963, Omul coborât pe pământ, București, 1965; Huszár Sándor, Ultima noapte, București, 1963, A trecut pe șantier o fată, București, 1968; Mănăstirea neagră, București, 1971 (în
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
dată în 1764, și satul Stelnica. În 1877, arealul cu cea mai mare densitate de locuire era localitatea Dudești, compusă din satele Dudești - cel mai mare, Feteștii Noi (Scutari), Pădureanca și Afumați - cel mai mic cu doar șapte familii de țigani. Localitatea Buliga este consemnată în documentele de la începutul secolului al XIX-lea, perioadă de care se leagă și apariția celui mai mare și mai dinamic cartier al orașului, Fetești-Gară. Ulterior, ca urmare a împroprietăririlor succesive, structura urbană s-a îmbogățit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se constată că în Fetești trăiesc 18 minorități etnice, cu efective variabile. În 1930, ponderea acestora era de aproximativ 3%, în 1992 de 3,9%, pentru a ajunge în 2002 la 4,8%. Minoritatea cea mai numeroasă o reprezintă romii (țiganii) care, datorită unei rate a natalității mult mai ridicate în comparație cu celelalte etnii, au cunoscut o creștere rapidă de la 157 persoane în 1930, la 1.294 în 1992 și 1.508 în 2002. În realitate, numărul romilor din localitate este mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
surprindă istoria și dinamica unei rețele de migrație până în momentul saturației și al autodizolvării. În 1994, „Pionier”8 era un tânăr român, în vârstă de 25 ani, șomer disponibilizat de la o întreprindere. În noiembrie 1994, Pionier, împreună cu alți trei băieți (țigani) trec ilegal granița în Ungaria (1, 2, 3). Sunt ajutați de o călăuză plătită. Pionier a fost „angajat de cei trei băieți să conducă o mașină până în Spania. Nu au avut viză, au trecut ilegal toate granițele până în Spania. Nici unul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ar fi cazul Cataloniei sau al Comunidad Valenciana sau Andalusia. „Împrăștierea” emigranților nu este foarte des întâlnită, ca și în cazul Italiei. Concentrarea spațială a emigranților permite apariția autorităților și a structurilor de tip mafiot: „Acolo era o mafie de țigani bucureșteni care aveau acte. Veniseră de mai mulți ani și profitau de cei ca mine. Ne găseau de lucru, ne duceau cu mașina și ne luau seara. Noi nu puteam să lucrăm pe cont propriu. Munceam la mere, pere. Toți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
contact cu oamenii” (p. 61). În 1939, ajunge la Făgăraș, prilej cu care îl cunoaște pe Ion Chelcea: „L-am văzut atunci și pe Chelcea, lucrând și el cu o ușurință de necrezut, uimitoare mai ales pentru că lucra în lumea țiganilor. Era întotdeauna binedispus, purta un pantalon strâmt pe el, ca niște ițari” (p. 61). La facultate l-a avut ca profesor și pe D. Gusti care „strânsese în mintea lui o întreagă bibliotecă. Îți scotea autorii ca de pe fișe, autorul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
subtitlul este „Literatură, artă, muzică”. I.n.n. nu-și propune să facă școală, primind de preferință colaborarea scriitorilor care prezintă faptele mari ale neamului. În anii 1915-1916 semnează versuri G. Caïr, Smara, D. Teleor, Victor Eftimiu, I.U. Soricu, Al. Macedonski (Țiganii), G. Gregorian, Șerban Bascovici, I. Gr. Periețeanu, Ion Dragoslav, I. Al. Bran-Lemeny, C. Nutzescu, Ion Al-George, Mia Vlad, Al. Iacobescu, proză - V. Demetrius, Corneliu Moldovanu, D. Iacobescu ș.a. Lui Mircea Demetriade i se publică o piesă, „ermetism într-un tablou
ILUSTRAŢIA NEAMULUI NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287530_a_288859]
-
presiunea psihologică căreia îi cad pradă vine, invariabil, din „responsabilitățile” sociale. O încercare singulară într-o producție narativă în care pot fi întâlnite mai toate poncifele proletcultului o constituie romanul La Crimeea, peste mare (2002). Un lirism cald învăluie povestea țiganului Parnică, nevoit să înfrunte grozăviile războiului alături de fetița lui de șase ani. Sunt de reținut scene de un realism crud, cinematografic: țărani care mănâncă pământ și sug tulpini de trestie pe timpul foametei, imaginea de coșmar a aruncării în aer a
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
capitolele privind istoria, situația localității, originea și caracterul locuitorilor, locuința, portul, ocupația și uneltele din gospodărie, sunt înfățișate datinile la naștere, nuntă și înmormântare, precum și alte credințe populare. Capitolele XIII-XV cuprind 54 de strigături, 11 bocete și 4 satire la adresa țiganilor. În volumul miscelaneu Din scrierile lui Dimitrie Dan (1902), interesează cu deosebire capitolele Tradițiuni poporale, Legende, Sărbătorile săptămânale ale românului, Documente istorice (în care este inclusă și O urare de Anul Nou). D. consacră, ca și Raimund Frederic Kaindl (la
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
Tradițiuni poporale, Legende, Sărbătorile săptămânale ale românului, Documente istorice (în care este inclusă și O urare de Anul Nou). D. consacră, ca și Raimund Frederic Kaindl (la care accentul principal cade pe grupul etnic german), studii grupurilor minoritare din Bucovina: Țiganii din Bucovina (1892), Obiceiuri și credințe armene la naștere, nuntă și înmormântare (1904), Rutenii din Bucovina (1913). SCRIERI: Țiganii din Bucovina, Cernăuți, 1892; Comuna Straja și locuitorii ei, Cernăuți, 1897; Din scrierile lui Dimitrie Dan, Cernăuți, 1902; Obiceiuri și credințe
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
D. consacră, ca și Raimund Frederic Kaindl (la care accentul principal cade pe grupul etnic german), studii grupurilor minoritare din Bucovina: Țiganii din Bucovina (1892), Obiceiuri și credințe armene la naștere, nuntă și înmormântare (1904), Rutenii din Bucovina (1913). SCRIERI: Țiganii din Bucovina, Cernăuți, 1892; Comuna Straja și locuitorii ei, Cernăuți, 1897; Din scrierile lui Dimitrie Dan, Cernăuți, 1902; Obiceiuri și credințe armene la naștere, nuntă și înmormântare, Cernăuți, 1904; Mânăstirea și comuna Putna, București, 1905; Arhimandritul Vartolomei Măzăreanu, București, 1911
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
fi de acord ca fiul sau fiica Dvs. să se căsătorească din dragoste cu o tânără / un tânăr... Sigur nu Probabil nu Probabil da Sigur da Care a stat în închisoare pentru furt 76 17 5 2 De etnie romă (țigan/că) 59 21 13 7 Care nu a terminat decât patru clase la școală 51 25 18 6 Care nu crede în Dumnezeu 51 29 15 5 Penticostal/ă 51 22 19 8 Pe care l-a cunoscut prima oară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
I, Vocabularul, Socec, București, 1900. Urechia, V.A., Istoria școalelor de la 1800 la 1864, III, Imprimeria Statului, București, 1892. Vulcan, Iosif, Panteonul român (1869), în Publicistică, ediție îngrijită de Lucian Drimba, Minerva, București, 1989. Piste de lectură Achim, Venera, "Statistica țiganilor în Principatele Române în perioada 1830-1860", Revista istorică, vol. XVI (2005), nr. 2-4, pp. 97-122. Agamben, Giorgio, Idée de la prose (1988), traducere de Gérard Macé, Christian Bourgois, Paris, 2006. Agamben, Giorgio, Bartleby ou la création, traducere de Carole Walter, Circé
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
conținutul volumului a fost topit în cele două capitole finale, "Tehnica interioară" și "Tehnica exterioară". 1 Cf. Louis Roman, "Recensăminte și numărători ale populației în istoria României", Studii și articole de istorie, vol. LIX (1992), pp. 93-101; Venera Achim, "Statistica țiganilor în Principatele Române în perioada 1830-1860", Revista istorică, vol. XVI (2005), nr. 2-4, pp. 97-122; Mihaela Ioniţă-Niculescu, "Modernitatea înregistrărilor demografice în spaţiul românesc - de la catagrafiile regulamentare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rilor demografice în spaţiul românesc - de la catagrafiile regulamentare la recensămintele generale ale populaţiei", Analele Universității "Constantin Brâncuși". Seria Litere și Științe Sociale, 2010, nr. 3, pp. 185-198. 2 Achim, "Statistica țiganilor în Principatele Române în perioada 1830-1860", p. 98. 3 O definire succintă a justificării statisticilor în prima jumătate a secolului a XIX-lea găsim la Dionisie Pop Marțian în 1860: "Dacă [...] aflăm un simulacru de statistică în catagrafiile trecute, trebuie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]