9,827 matches
-
definit. Spunînd totul, înțeleg totul" [Bentley 1983, 256]. Importanța lui Bentley constă în faptul că a îndreptat atenția asupra proceselor politice, mai degrabă decît asupra instituțiilor juridice, a orientat interesul către latura informală a politicii, mai degrabă decît către normele abstracte, a deschis drumul către o perspectivă destul de amplă în domeniul fenomenelor politice. Grupuri și pluralism Aceasta perspectivă a dat roade bogate și semnificative mai ales în sfera anglo-saxonă și, într-un mod specific, în SUA, unde analiza empirică a grupurilor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
punct de vedere politic, pentru unele grupuri, să încerce să le-o ofere, restabilind un echilibru între cererea și oferta de reprezentare prin simplul, dar decisivul principiu al beneficiului electoral. Reprezentativitate sociologică De aici apare destul de improbabil, chiar dacă la modul abstract, ca o adunare electivă să fie, din punct de vedere sociologic, întru totul nereprezentativă. Și, pe cît de relativ puțin reprezentativă va fi din punct de vedere sociologic, o adunare va tinde în mod constant să cîștige o reprezentativitate politică
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
politicilor publice nu vrea să devină arid, activitatea de consultanță decizională are absolută nevoie de reflecțiile și de teoretizările științei politice [Cotta 1989]. La rîndul său, dacă știința politică nu vrea să se închidă în turnul de fildeș al teoretizărilor abstracte și, deci, sterile, trebuie să se confrunte în mod critic cu policy studies. Merită să încheiem această discuție amintind mesajul fundamental al lui Easton [1971, 53]: "Cercetarea nedirijată de teorie se poate dovedi nesemnificativă și teoria nesusținută de date poate
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
șteargă urma, gest prin care ține să fie ideologia crimei perfecte, a culpei fără inculpați, a vinii fără vinovați."8 Volumul de față are un personaj colectiv: Centrul Universitar Iași. Însă nu vom vorbi despre el ca despre o entitate abstractă, ci vom încerca, pe calea documentelor și a memoriei unui participant observator, să pătrundem în viața lui din ultimii douăzeci de ani ai comunismului: cu organizațiile sale politico-administrative, cu regulile și cutumele academice, cu oamenii săi (curajoși și lași, demni
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
modelului optim de dezvoltare economică-socială în profil teritorial și sunt criticate colectivele formate din cadre de la disciplinele filosofie, socialism științific, etică "ce manifestă încă o anumită doză de dezorientare. La aceste din urmă colective există încă tendința spre o cercetare abstractă, spre aspecte istoriste, o anumită reținere față de cercetarea complexă, interdisciplinară". La multe cadre didactice se menține o "mentalitate individualistă", tendința fiecăruia de a publica singur. De aceea, organizațiile de partid trebuie să acționeze pentru realizarea unor nuclee de cercetători. Sunt
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
6.1. Subiect, ființă, autorizare în perspectiva judicativului regulativ / 385 6.2. Fenomenul originar al judicativului regulativ: "retragerea timpului" / 395 6.3. Fenomenul inflației de autorizare și sfera publică / 403 Note finale / 409 Indice bibliografic. Lucrări citate și consultate / 413 Abstract / 421 Résumé / 423 Rezumat / 425 Notă asupra ediției Lucrarea de față are drept scop reformularea problemei logice și filosofice a judecății după exigențele unei descrieri și apoi ale unei reducții fenomenologice. Am folosit de-a lungul timpului, în unele texte
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
întotdeauna cu toată claritatea, dar care nu poate lipsi, fiindcă tocmai el "constituie", ca atare, un anumit "sens" al obiectului intențional "timp"; dar timpul însuși este în act, căci numai astfel el prezentuiește "lucrul însuși", nu pe linia unui prezent abstract, ci după structura complexă a timporizării, neproducând astfel lucrul ca atare, ci în-ființându-l. Așadar, o anumită preeminență va căpăta, prin operarea reducției, timpul, ca obiect intențional al actului judecății, fiindcă el preia sarcini de constituire "activă", prin operații de timporizare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
desigur, un spor al corespondenței dintre existența și esența sa, exclusiv fenomenală). Și este, în final, obiectul ca fenomen în natură: existență determinată. Aceste două sensuri nu pot fi discriminate radical decât printr-o analiză care mizează pe un "produs" abstract, care cu bună voie lasă la o parte unul dintre cele două aspecte (condiții) ale constituirii fenomenale: operația sau corelatul său obiectual. În contextul de față este însă important faptul că, în ciuda acestui pericol, cele două sensuri ale timpului operațional
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
operaționale? Poate fi vorba, întâi, despre timpul ca atare, cel identificat cu ființarea unui subiect etc., și timpul conceput de subiect, care are o existență conceptuală. Apoi, poate fi vorba despre timpul tot una cu ființarea unui subiect și timpul "abstract" al Celuilalt, identificat el însuși cu ființarea reprezentată de subiectul Celălalt; poate fi vorba, de asemenea, despre timpul subiectiv, originar, și timpul obiectiv, al constituirilor obiective, mai bine zis, despre care vorbește Husserl. Primul cuplu de termeni timpul ca atare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființarea reprezentată de subiectul Celălalt; poate fi vorba, de asemenea, despre timpul subiectiv, originar, și timpul obiectiv, al constituirilor obiective, mai bine zis, despre care vorbește Husserl. Primul cuplu de termeni timpul ca atare și timpul conceput într-o formă abstractă de către un subiect nu are o semnificație deosebită în contextul de față, pentru că prin el este înfățișată o ipostază a timpului doar gândită de subiect, fără un suport, fără o identitate cu ființarea ce este un subiect. Cel de-al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unitatea om-lume, care tocmai ne-a apărut și, date fiind sensurile judicative scoase la iveală de reducție până acum, se arată ca fiind logos-ul întreg (nu doar cel formal, propriu dictaturii judicativului). Pericolul de a miza pe un sens abstract al unității ontologice nu poate fi eliminat, acum; intenția abstract-generalizantă pe care o punem, de obicei, pe seama conceptelor filosofice nu poate fi nici ea suprimată; dar acestea, deocamdată, nu sunt decât fapte de la marginea judicativului constitutiv, așa încât pericolele semnalate nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unui om determinat într-un mod particular, sau, mai bine zis, închis, cu o însușire a sa care îl concentrează într-o temporalitate străină, într-o "lume" în care el are de-a face numai cu sinele său particular, așadar abstract. Fiind formă "finală" a dictaturii judicativului, ideologia poate fi luată și ca formă originară a acesteia, dar în sens hegelian, ca deschidere a unei deveniri prin care ceea ce a fost la început se îndreaptă către împlinirea sa. Calea reducției judicative
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
scoate Divinul de sub autoritatea în-ființătoare a timpului, adică îl scoate din orizontul ființării, care nu convine acestuia. Prin urmare, ideologia religioasă nu are nici o atingere cu Dumnezeu cel viu ("non des philosophes et des savants"230); ea produce un Dumnezeu abstract, de exemplu, Dumnezeu care a murit, despre care vorbește Nietzsche sau, mai aproape de noi, J.L. Marion. Ideologiei religioase dar, în fapt, oricărei ideologii îi lipsește orice fapt care adeverește prezența logos-ului, de exemplu: recunoașterea prezenței Celuilalt în propria ființă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Time-Consciousness and Pre-reflective Self-awareness", în Donn Welton (Ed.), The new Husserl. A critical Reader, Indiana University Press, Bloomington, 2003. Zizioulas, Yannis, (1) L'Être ecclésial, Labor et Fides, Paris, 1981. (2) Ființa eclesială, trad. Aurel Nae, Editura Bizantină, București, 1996. Abstract The discourse in this book is related to the problem of the judgment. In the first part of the book, some logical and philosophical aspects of the judgment are presented and three applications through which are revealed their judicative and
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
viața. Cele dintâi funcționează normativ, aproape orb, celelalte sunt orientative, mustesc de plasticitate, de vervă organică. E foarte riscant să aluneci dintr-un registru într-altul, să te miști în freamătul difuz al viului cu inflexibilitatea minerală a unor reguli abstracte. În exercițiul judecății cotidiene, principiile sunt, întotdeauna, reperul prim, demarajul optim. Dar cine rămâne la ele ia linia startului drept capăt al cursei. Abia după ce principiile sunt fixate, începe efortul laborios al nuanțelor, al studiului de caz, al analizei contextuale
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
preponderent, un scop terapeutic: trebuie să te simți prost când critici, iar pacientul trebuie să se simtă bine. N-ai voie să-ți exhibi identitatea și convingerile, după cum n-ai voie să faci aluzie la identitatea preopinentului. Ești o instanță abstractă, fără afecte, idiosincrazii, opți uni, sau experiențe de viață proprii. Candidatul, la rândul lui, e îndreptățit în tot ce face, fundamental bun, dar extrem de sensibil. Nevrotic. Depresiv. Susceptibil. În pragul colapsului psihic. Vei avea deci grijă să nu-l enervezi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
agresorului și fundamental nevinovată. Criminalul de azi nu ucide oameni vii, ci categorii stigmatizate global: europeni, creștini, americani „liberali“ etc. Moartea nu e rezultatul unei confruntări explicite; nu are profil individual și nici justificări circum stanțiale. E produsul unei isterii abstracte, al unei „idei“ născute nu prin raționament, ci prin intoxicație doctrinară și îndârjire fanatică. „Dușmanul“ nu știe, sau află prea târziu, că are un statut de dușman. Căsăpire colectivă exista și în Evul Mediu. Dar ea avea, potrivit documentelor, fie
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Nu vreau să intru, acum, în complicata și delicata problemă a raporturilor dintre religie și Biserică. Mă mulțumesc să consemnez, rapid, inevitabila lor interdependență. Problematica religioasă nu este una de tip speculativ, nu circumscrie o disciplină intelectuală dedicată unui adevăr abstract. În joc sunt întrebări ultime, cu importante consecințe existențiale. Și peste tot în lume reflecția religioasă implică participarea la un cult, asumarea directă a unui parcurs ritual. Religiozitatea vagă, singuratică, „neînregimentată“ e, de regulă, divagatorie, dacă nu smintitoare. Ea se
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
umărul, când intri în joc. Ești pacientul unui câștig prin absență: ieși în avantaj, fără să ieși mai bogat. Telespectatorul de acest tip seamă nă cu cel care transmite știrile, citindu-le pe prompter: el reproduce mecanic, cu un surâs abstract, un text care nu-i aparține, pe care îl înțelege numai pe jumătate și pe care îl uită de îndată ce l-a citit. O singură „mișcare“ e încurajată de statul la televizor: cea mijlocită de telecomandă. O invenție genială pentru a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
evocă instabilitatea sau asociind duritatea lor cu fragilitatea noastră, fiecare realizează în miniatură alegoria unei lumi ideale unde aceste contradicții nu ar avea de ce să existe. Portrete de artiști în triburile din Cîmpiile Americii de Nord, bărbații pictau scene figurative sau decoruri abstracte pe piei de bizon și pe alte obiecte. Femeilor, broderia cu țepi de porc-spinos le oferea principalul mod de exprimare artistică. Era o tehnică dificilă, pentru care aveai nevoie de ani de zile ca să o stăpînești. Țepii, de lungime și
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
pe opt sute de pagini, zeci de mii de rînduri și sute de mii de cuvinte, procedeul își pierde toată savoarea. Nu se mai percepe nici o legătură între conținut și formă. Mai precis, în conținutul unei lucrări filozofice constînd în idei abstracte, totul se reduce la forme. Comte conștientizează vag acest lucru atunci cînd rezervă unei elite de inițiați bucuria estetică oferită de construcția sa : . În acest sens, se poate spune că Auguste Comte, de multe ori profet, dar de astă dată
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
un exces de comunicare cu tine însuți : suferi deoarece îți aduci aminte niște lucruri pe care mai bine le-ai fi uitat. Invers, neînțelegerea se poate defini ca un defect de comunicare, de astă dată cu aproapele. Acest raționament pare abstract și teoretic, de un gen în legătură cu care Baudelaire s-a temut cîndva să nu-i fie reproșat „pentru că are poate defectul de a aminti de metodele matematice”. Totuși, el reflectă fidel ceea ce spun, atît în Lumea Veche, cît și în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
un edict imperial, bașca capetele retezate de rigoare. De alaltăieri, prin ieri, către azi, ba chiar și către mâine, mărșăluim În aceeași direcție: o tot mai avansată falsificare, poate chiar a propriei vieți, iar asta numai pentru a umfla ceva abstract, o cifră În calculator, profitul adică, căci până și banul a ajuns un fals: nu mai e o măsură a valorii, ci un scop În sine. Dar pun o Întrebare: ne ascundem capul În nisip sau ripostăm? „Sâmbătă cu prieteni
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ghilimele. Am În vedere „protecția consumatorului“. De ce ghilimele? Păi taman această protecție, care nu Îngăduie abaterea de la parametrii mărfii, e o cale prin care promovați uniformitatea. Dar și pentru că astfel deplasați grija directă - naturală - pentru fiecare pas, În seama unei abstracte legislații a calității, a protecției cui vreți, dar care nu poate fi totală, căci nu poate fi și a compatibilității, atât de diversă. Și stressați deja prin uzul unor produse cel mai adesea anapoda față de așteptările voastre, chiar dacă sunt de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
măsură a schimbării. Nici spațiul nici timpul nu au vreo existență în afara sistemului de relații în evoluție care cuprinde universul 4. Partea a doua a volumului (Ipostaze ale sublimării) urmărește să reconstituie procesul prin care s-a ajuns la seninătatea abstractă 5 despre care vorbea Maiorescu, căci poetul se refugia, cu melancolie impersonală, într-o lume mai potrivită cu el, în lumea cugetării și a poeziei 6; este tocmai lumea de sensuri ale operei, rezultatul procesului de sublimare ce a încorporat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]