16,963 matches
-
determine să devin ateu, a fost și el o neprețuită sursă de informație despre Rousseau și Iluminism, subiecte pentru care deține autoritatea supremă. Și câțiva colegi francezi merită un cuvânt de mulțumire pentru stimularea prieteniei oferite și pentru acuitatea perceperii academice a acestui domeniu: Bernard Jouve, Daniel-Louis Seiler, Emmanuel Négrier, Jacques Palard, Pierre Muller, Pierre Sadran, Patrik Le Galès, Richard Balme și Vincent Hoffmann-Martinot. Chiar dacă toți aceștia au contribuit în diferite moduri la propria înțelegere a acestui domeniu de studiu, eu
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
al Senatului Francez, mi-a făcut cunoștință atât cu viziunea senatorială a guvernului local cât și cu societatea Comitetului Experților Independenți ai Autorităților Locale și Regionale ale Europei. În cele din urmă, aș dori să mulțumesc unui număr de instituții academice care, de-a lungul anului, mi-a acordat dreptul de a vizita aceste instituții ce mi-au oferit timpul și spațiul necesar lucrului la acestă carte: Instituts d'Etude Politique din Paris, Bordeaux și Aix-en-Provence, Merton College și St. Antony
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
politică sau administrativă, și urma să cauzeze multe probleme cercetării descentralizării franceze în anii care vor urma.5 Prima etapă a descentralizării: un imbold ireversibil pentru schimbarea prin legislație O analiză mai exactă, care probabil este perspectiva dominantă a literaturii academice de specialitate din Franța, este că descentralizarea a fost foarte sugestivă și a introdus schimbări importante în sistemul relațiilor central-locale din Franța, chiar dacă, de fapt, schimbările care au avut loc nu au fost întotdeauna acelea care la începuturi fuseseră luate
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
s-au îndreptat către o integrare europeană mai măreață, iar proiectul ,,democrația socială într-o singură țară" treptat, a fost dat uitării. Mai mult, a existat o nouă deschidere către lumea înconjurătoare din partea numărului mereu în creștere al elitelor franceze academice și administrative care și-au ,,înghițit" mândria galică și chiar au început să comunice în limba engleză (!) și să participe la politica internațională și la rețelele academice. Un exemplu bun referitor la această deschidere este Sciences Po, din Paris, care
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
nouă deschidere către lumea înconjurătoare din partea numărului mereu în creștere al elitelor franceze academice și administrative care și-au ,,înghițit" mândria galică și chiar au început să comunice în limba engleză (!) și să participe la politica internațională și la rețelele academice. Un exemplu bun referitor la această deschidere este Sciences Po, din Paris, care în prezent deține centre non-franceze care se ocupă de probleme europene și nord-americane. Toate acestea sunt destul de noi în comparație cu trecutul nu prea îndepărtat. Una dintre consecințele acestei
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
adoptarea acestei abordări am putut să adâncim într-o măsură mai mare teoriile, problemele și discuțiile din diferite zone ale sociologiei în relațiile lor reciproce. Pentru a facilita cititorilor dezvoltarea capacității de gândire critică urmând modalitatea de abordare specifică lucrărilor academice din sociologia americană lucrarea este centrată pe cele trei perspective sociologice majore: funcționalistă, teoria conflictului și interacționist-simbolică. În acest scop, am tratat într-un capitol distinct aceste perspective și apoi ne-am referit la ele în toate celelalte probleme majore
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
că comportamentul uman are pattern-uri și regularități și, pe această bază, credința că acest comportament poate fi studiat și înțeles prin observație sistematică, generalizare și interpretare. Este cazul psihologiei, antropologiei, economiei și politologiei. Cu toate că aceste discipline sunt considerate discipline academice distincte, într-un anumit fel ele se suprapun considerabil. Multe domenii ale comportamentului uman sunt studiate de una sau mai multe discipline de științe sociale, uneori cu metode similare de cercetare. Însă sociologia diferă în anumite aspecte de aceste științe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pot fi conceptele "tehnice" din literatura de specialitate pe care am studiat-o în legătura cu tema cercetării. De pildă, plecând de la întrebarea generală a cercetării "Care este capitalul social disponibil în Depresiunea Trascău pentru dezvoltarea turismului rural?" din literatura academică consultată (D. Sandu, 1999), s-a folosit următoarele concepte cheie: atașament, cooperare și ajutor reciproc, percepția alte-rității, relațiile cu structurile instituționale și organizatorice, participare. Acestea reprezintă conceptualizarea capitalului social cu ajutorul cărora s-au formulat întrebările din ghidul de interviu. Alt
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
moduri și utile grupului dominant în altele. Al doilea, societatea trebuie să conțină forțe atât pentru consens cât și pentru conflict; în condiții diferite unul sau altul poate predomina. 3.4. Microsociologia: perspectiva interacționist-simbolică Aproape odată cu apariția sociologiei ca disciplină academică, unii oameni din domeniu au realizat că pentru a înțelege pattern-urile comportării umane nu este suficient să cercetezi numai caracteristicile societății la dimensiuni mari. Acești teoreticieni au argumentat că trebuie să se studieze procesele prin care se produc interacțiunile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
că familia este una din cele mai violente instituții, depășită numai de poliție și armată, aceasta din urmă numai în caz de război. Violența în familie. Deși violența în familie nu a fost recunoscută ca o problemă socială în literatura academică până în anii '70, totuși violența între membrii familiei a fost totdeauna o trăsătură a vieții de familie. Apropierea și dependența creată în familie poate duce la apariția ostilității, mâniei și abuzului fizic. Violența din familie se întinde de la pedepsirea fizică
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și valorile specifice societății lor. În plus, dacă cineva vrea să fie mecanic, doctor, sociolog, asistent social sau avocat, cea mai mare parte a instruirii necesare ca să îndeplinească bine cerințele acestor profesiuni vor fi învățate în școală și în mediul academic. Prin transmiterea culturii, școlile asigură stabilitatea existenței aranjamentelor sociale. În acest sens, este exemplar ce spune sociologul francez P. Bourdieu: Funcția cognitivă pe care o îndeplinește instituția școlară, care știe să cunoască și să recunoască drept dotați din punct de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
decât cei ai oamenilor săraci. Acesta este adevărul deoarece tinerii cu părinți bogați și influenți de obicei urmează școli mai bune, în care profesorii și resursele sunt de calitate ridicată și unde mediul este mult mai favorabil realizărilor școlare sau academice. În plus, aceste familii au posibilitatea să plătească profesori meditatori buni sau să-și trimită copiii la școli private. Fără astfel de avantaje, copiii ai căror părinți sunt mai puțin înstăriți și cu mai puțină influență, mult mai probabil pot
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
profeția realizării sinelui (tabelul 10.2). Tabelul 10.2. PROFEȚIA REALIZĂRII SINELUI: DOUĂ EXEMPLE 10.3. Educația în învățământul superior Una dintre cele mai mari schimbări în educația superioară o reprezintă creșterea proporției tinerilor care urmează și absolvă o instituție academică. Studiile efectuate asupra acestor tineri au arătat creșterea semnificativă a capacităților intelectuale și a abilităților practice a acestora. De asemenea, au pus în evidență sporirea interesului pentru învățătură, stimularea unei imagini pozitive proprii, dezvoltarea abilităților în relațiile interumane, creșterea spiritului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
bine argumentate ale învățământului superior este să asigure căile inovatoare de rezolvare a problemelor cu care se confruntă ansamblul societății și, în acest sens, să promoveze critica socială. Pentru aceasta din urmă, universitățile și colegiile au tradiționala protecție a libertății academice dreptul profesorilor și studenților să examineze și să promoveze idei și teorii care pot fi nepopulare pentru marea masă a oamenilor deoarece ele reprezintă o provocare față de modalitățile convenționale de soluționare a problemelor. Sintagma "libertate academică" face universitatea o piață
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
tradiționala protecție a libertății academice dreptul profesorilor și studenților să examineze și să promoveze idei și teorii care pot fi nepopulare pentru marea masă a oamenilor deoarece ele reprezintă o provocare față de modalitățile convenționale de soluționare a problemelor. Sintagma "libertate academică" face universitatea o piață a ideilor în care cunoaștem noi modalități de gândire și de înțelegere, care se găsesc în competiție una cu alta. În acest mod, frontierele cunoașterii și înțelegerilor noastre sunt împinse înainte. Fiecare cadru didactic universitar se
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
trebuie să pună argumente care susțin punctele lor de vedere. Profesorul va prezenta contraargumentele sale și, în cele din urmă, fiecare trebuie să cântărească evidențele și să tragă concluzii despre validitatea argumentelor și a pozițiilor luate. În prelungirea spiritului libertății academice, uneori universitățile și colegiile au contribuit la generarea unor mișcări sociale care au produs schimbări sociale semnificative. Tineretul universitar din fostele țări comuniste a jucat un rol important în căderea regimurilor totalitare, după cum și în continuare reprezintă un factor social
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Raymond Boudon), București, Humanitas Chombart de Lauwe, P. H. (1987) Cultura și puterea, București, Editura politică Coffey, A, & Atkinson, P. (1996), Making Sense of Qualitative Data. Thousand Oaks, CA: Sage. Collins, R. (1974) Conflict Sociology: Toward an Explanatory Science, New York: Academic Press Comte, A. (1913) Discurs asupra spiritului pozitiv. Ordine și progres, Iași Cooley, Ch. H. (1964) Human Nature and the Social Order, New York: Schocken Cooley, Ch. H. (1929) Social Organization, New York: Scribner Cusson, M. (1997) Devianța, în Tratat de sociologie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
procesele culturale care au loc în societate, descifrând cauzele și legitățile care determină dinamica acestor procese, tendința lor de dezvoltare, interdependența și condiționarea reciprocă dintre procesele culturale și alte procese supuse dezvoltării continue. * Donald Treiman, Occupational Prestige in Comparativ Perspective, Academic Press, 1977 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 7 1 12 SOCIOLOGIE GENERALĂ 14 OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI SOCIOLOGIE GENERALĂ OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI CUM SE FACE SOCIOLOGIA SOCIOLOGIE GENERALĂ PERSPECTIVE TEORETICE ASUPRA SOCIETĂȚII ȘI INTERACȚIUNII UMANE CULTURA ȘI STRUCTURA SOCIALĂ SOCIALIZAREA GRUPURI ȘI ORGANIZAȚII
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
suportat un coeficient de adversitate mai ridicat din partea celorlalți decât o persoană căreia nu i se asociază astfel de determinări. Prejudecățile 1 sunt prezente pretutindeni, de la aspectele cele mai banale de viață cotidiană la modul cum sunt prezentate la nivel academic diverse teorii privind ordinea socială. Ele au rolul de a simplifica o realitate socială, de a face abordabilă o situație prin încadrarea ei într-o categorie 2. Acest lucru este posibil într-o supoziție deterministă, în care se presupune că
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Jodelet, Denise, „Représentations sociales : phénomènes, concepts et théorie”, în Moscovici, Serge, Psychologie sociale, PUF, Paris, 1984. Kite, Mary, „Gender stereotypes”, în Worell, Judith (coord.), Encyclopedia of Women and Gender, Sex Similarities and Differences and the Impact of Society on Gender, Academic Press, San Diego, Londra, 2001. Lerner, Gerda, The Creation of Patriarchy, Oxford University Press, Oxford, 1986. Loghin, Dina, Egalitatea de șanse între femei și bărbați în implementarea politicilor publice în România, PNUD România, 2005. Miroiu, Mihaela, Introducere în feminismul politic
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Universitatea „Babeș-Bolyai”), Timișoara (Universitatea de Vest), dar cu toate acestea instituțiile guvernamentale nu beneficiază de expertiza lor. Nici chiar proaspăt înființata Agenție Națională pentru Egalitatea de șanse între Femei și Bărbați nu a angajat personal specializat. Slabele legături între zona academică și instituțiile abilitate cu aplicarea și monitorizarea reglementărilor legislative, lipsa în fapt a transferului de know-how, accesul redus la studiile realizate (indiferent dacă de institutele de cercetare, de universități sau de către organizații neguvernamentale) nu fac decât să adâncească problemele cu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
să cerem respondenților atât cotarea importanței problematicii, folosind sintagma consacrată „egalitate de șanse” ă termen încărcat de diverse stereotipuri ă, cât și cotarea importanței unor probleme specifice, „tangibile”. Aceasta a permis observarea diferențelor generate de trecerea de la un termen juridic/academic la situații concrete de viață. Deși majoritatea respondenților incluși în eșantion sunt femei (55%), ponderea lor după poziția în instituție (management de vârf1, mediu 2 sau fără poziție de conducere, în speță experții numiți de conducerea instituțiilor ca deținători de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
frivolitate. Marea majoritate a cetățenilor și cetățenelor sunt preocupați/preocupate de problemele cu care trebuie să se confrunte zilnic și nu au conștiința unei schimbări necesare de mentalitate. Mass-media preferă subiectele de scandal, cele care cresc tirajul și audiența. Mediul academic este într-o oarecare măsură preocupat de evoluția relațiilor de gen din România, dar aceste zbuciumuri nu ajung la nivelul cetățeanului sau al cetățenei muncitoare în fabrică. În acest peisaj cenușiu al postcomunismului, politicul are șansa să fie un deschizător
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ultimilor ani arată că partidele românești se dezvoltă încet-încet și doar pentru unele dintre ele contează principiile și valorile doctrinare. Cauzele actualei stări de fapt referitoare la participarea și reprezentarea femeilor în politica românească au fost deja discutate în mediul academic românesc 1. Merită să amintim doar că se resimt atât influențele celor 45 de ani de comunism, cât și ale celor 15 ani de tranziție. Important este să identificăm care ar fi soluțiile pentru o mai bună reprezentare a intereselor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
egalității de șanse nu ne oferă nici o certitudine că societatea patriarhală va fi eliminată, ci doar că a fost făcut un pas în această direcție. Însă prin conjugarea eforturilor la nivel legislativ cu cele din interiorul partidelor și cu mediul academic și societatea civilă poate fi creată o masă critică împotriva unor mentalități și atitudini conservatoare cu privire la statutul femeilor, al rolului politic al acestora, care se perpetuează și nu fac altceva decât să stopeze procesul de modernizare al României. Bibliografietc "Bibliografie
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]