17,588 matches
-
generale, deoarece nu există diferențe semnificative între gradul de autonomie al elevilor din clasa a XIIa și cei din clasele a X-a și a XI-a. Dacă autonomia ar fi început să se construiască exclusiv în această perioadă, atunci adolescenții ajunși la sfârșitul ei (în clasa a XIIa) ar trebui să dovedească un grad mai mare de autonomie decât colegii lor mai mici. Cu alte cuvinte, cadrele didactice de la orice nivel de învățământ contribuie la contribuie la construirea autonomiei elevilor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de vedere (mergând de la criteriul cronologic până la cel tematic). S-ar putea deosebi astfel între: romanele impregnate de un suflu exotic, în care se simte influența experienței indice (Maitreyi, Isabel și apele diavolului etc.), romanele de factură realist existențială (Romanul adolescentului miop, Întoarcerea din rai, Huliganii, Nuntă în cer, Noaptea de Sânziene) și nuvelele, care stau, în majoritatea lor, sub semnul fantasticului (La Țigănci, Pe strada Mântuleasa etc.). Fără a avea intenția de a minimaliza celelalte categorii (cea a romanelor ,,exotice
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Millea) / 25 Secțiunea a II-a. Abordarea calitativă a cercetării / 33 Capitolul 3. Parteneriate școală-familie-comunitate: o comparație între perspectiva părinților și cea a profesorilor (Mircea Agabrian) / 35 Relațiile școală-familie / 35 Parteneriate școală-familie-comunitate / 41 Concluzii / 46 Capitolul 4. Parteneriatul școală-familie: perspectiva adolescenților (Mircea Agabrian) / 47 Implicarea părinților în activitățile de învățare acasă / 47 Participarea părinților la activitățile școlii / 59 Concluzie / 70 Capitolul 5. Parteneriatele școală-familie-comunitate între deziderat și realitate (Mircea Agabrian) / 71 Secțiunea a III-a. Abordarea cantitativă a cercetării / 75 Capitolul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
responsabilitatea locală pentru calitatea educației și succesul școlar, care reclamă căi diferite de stabilire a relațiilor de colaborare între școli, familii și comunități. Avem în vedere că școlile de toate gradele sînt organizații responsabile pentru educația formală a copiilor și adolescenților. Școlile care duc la bun sfîrșit mult mai eficient această responsabilitate se consideră pe ele însele și elevii lor ca parte a sistemului social ce include familiile și comunitățile. Cercetările desfășurate în Statele Unite și în unele țări din Europa arată
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
starea actuală a relațiilor școală-familie-comunitate, raporturile dintre actorii sociali în cadrul acestor relații, modul în care părinții se implică în educarea copiilor, rezultatele educației în primul rînd din perspectiva reușitei școlare, a raportărilor axiologice, a abilităților de integrare socială proprii copilului/adolescentului și, pe această bază, să proiectăm și să dezvoltăm programe de parteneriat viabile în cîteva unități de învățămînt preuniversitar din județ, adaptate la contextul politic și socio-economic al perioadei de tranziție pe care o străbate România. Mircea Agabrian Secțiunea I
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Rezultatele au sugerat că tipurile diferite ale activităților școlii produc comportamente de implicare diferite ce au fost relatate de părinți astfel: • implicarea acasă este influențată în mod pozitiv și semnificativ de activitățile școlii care ajută părinții și facilitează interacțiunea cu adolescenții pentru studiul de acasă; • implicarea la școală este mult mai puternic influențată de activitățile care încurajează voluntariatul și participarea la luarea deciziilor în școală. Autorii au concluzionat că "liceele care dezvoltă programe puternice de parteneriat ce includ activități pentru tipuri
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de gimnaziu și liceu. • Parteneriatele tind să dispară treptat spre clasele mari dacă profesorii și personalul școlii nu depun eforturi pentru a implementa programe parteneriale potrivite fiecărui nivel de școlaritate și fiecărei clase. În acest sens, studiile relevă că puțini adolescenți au părinți care mențin un interes activ în educația lor (Dauber și Epstein, 1993; Lee, 1994). • Alte instituții comunitare vor obține o mai mare implicare din partea familiilor în domenii variate, dacă profesorii și personalul școlii din zonele dezavantajate economic nu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Tipuri diferite de activități de parteneriat familie-școală produc comportamente diferite de implicare a părinților. • Implicarea părinților în activitatea de învățare a elevilor acasă este pozitivă și influențată în mod semnificativ de activitățile școlii, care îndrumă și facilitează interacțiunile familiei cu adolescenții. • Participarea părinților la școală este puternic influențată de activitățile care încurajează implicarea lor. • Comunicarea deschisă a școlii este corelată pozitiv și semnificativ cu toate celelalte activități care implică familiile. Capitolul 2 DESIGNUL CERCETĂRII Tema cercetării. Studiul de caz reprezintă unul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
al elevilor. În acest sens, au fost făcute progrese importante în teoria implicării părinților în educația copiilor. Cercetarea întreprinsă se înscrie în această tendință, dar nota ei particulară rezidă în încercarea de conceptualizare a implicării părinților în educație din perspectiva adolescenților. În această idee, E. Stănciulescu (2002) observă că: Puține anchete au în vedere modul în care copilul însuși evaluează climatul educativ familial și influențele pe care aceste evaluări le au asupra comportamentului său. (p. 98) Ansamblul cercetării se bazează pe
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
normele la care se raportează cînd decid și acționează într-un anumit fel. Pornind de la aceste considerente am desfășurat 16 interviuri calitative cu profesorii, membrii staff-ului și ai Consiliului Reprezentativ al Părinților și alte 20 cu părinții copiilor și adolescenților. Desfășurarea interviurilor a fost oprită în momentul în care a intervenit saturarea teoretică a conceptelor și a relațiilor dintre ele, adică atunci cînd aproape nici o informație nouă nu a mai apărut. În practica cercetării socialului, tehnica focus grup s-a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
atractive și eficiente metode de investigație, devenind cea mai utilizată metodă calitativă de abordare a unor domenii variate ale socialului, așa cum este și educația. Focus grupul este una din puținele tehnici disponibile pentru a obține date consistente de la copii și adolescenți. Conform cerințelor acestei tehnici, participanții au fost selectați astfel încît să ne permită să obținem un număr cît mai mare de păreri diverse. Am avut în vedere ca ei să fie sociabili, să vorbească deschis și onest unul cu celălalt
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în mod evident, nu ne așteptăm să obținem informații apropiate cu cele din Elveția în cazul itemilor preluați. Secțiunea a II-a ABORDAREA CALITATIVĂ A CERCETĂRII • Parteneriatele școală-familie-comunitate: o comparație între perspectiva părinților și cea a profesorilor • Parteneriatul școală-familie: perspectiva adolescenților • Parteneriatele școală-familie-comunitate între deziderat și realitate Cercetările în domeniul parteneriatelor școală-familie-comunitate au luat amploare pe plan internațional în ultimii 30 de ani, astfel s-au acumulat deja cunoștințe și experiență practică consistente. Acest lucru este demonstrat de literatura bogată, de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și probabil încă mai funcționează, în afara prevederilor legale, fără autorizare sau acreditare. Rețeaua semantică arată că așteptările părinților reprezintă condiția cauzală ce generează strategiile de sprijin și ajutor al elevilor. Așa cum vom vedea, ele sînt asemănătoare cu cele despre care adolescenții, în sesiunile focus grup, au vorbit la întrebarea: Cum se implică părinții în educația voastră? Strategii versus activități Am considerat că, pe de o parte, trebuie să aflăm de la părinți cum conlucrează cu școala, iar pe de altă parte, să
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
manifestări care nu țin pasul cu schimbările sociale produse și, mai ales, cu orizontul de așteptare al liceenilor format sub impactul difuziunii culturale ce se propagă mai ales prin canalele media. Discuțiile consistente desfășurate în sesiunile de focus grup cu adolescenții vor argumenta mai bine această idee. Orice încercare de a explica dificultățile elevilor la învățătură trebuie să se raporteze la o serie de categorii interrelate. Analiza a pus în evidență patru condiții cauzale responsabile de generarea dificultăților la învățătură a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în ultimul rînd, de acumularea de către părinți a unui bagaj de cunoștințe și abilități practice necesare implicării corespunzătoare în educația copiilor. De toate acestea este responsabilă fiecare școală sau liceu împreună cu instituțiile comunitare de profil. Capitolul 4 PARTENERIATUL ȘCOALĂ-FAMILIE PERSPECTIVA ADOLESCENȚILOR IMPLICAREA PĂRINȚILOR ÎN ACTIVITĂȚILE DE ÎNVĂȚARE ACASĂ În cadrul grupului primar al familiei relațiile interindividuale sînt directe, la fel și relațiile de comunicare, ceea ce înlesnește cunoașterea reciprocă, apariția raporturilor afective, a normelor, atitudinilor și comportamentelor specifice. Prin acțiunile ei, familia funcționează
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sale educaționale de transmitere a modelelor culturale și a statutelor sociale. Din această perspectivă în cercetare ne-am propus să aflăm cum, în ce condiții și contexte se implică părinții și alți membri ai familiei în activitățile de învățare ale adolescenților, care sînt strategiile sau tacticile de rutină prin care cei implicați rezolvă problemele și dau formă fenomenului studiat. Totodată, întrebările au urmărit să provoace răspunsuri care să evidențieze efectele acțiunilor/interacțiunilor actorilor implicați, diversitatea consecințelor generate. Formele implicării Analiza a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cît mai apropiate de spusele lor. FAMILIA COD 4.1. Formele implicării părinților în activitatea de învățare Tipuri de comunicare părinți-adolescenți. Din paleta variată a formelor identificate, comunicarea reprezintă o prezență permanentă și specifică în sfera interacțiunilor dintre părinți și adolescenți. Tipurile comunicării produc acțiuni/interacțiuni între actorii sociali ai familiei, adică strategii sau tactici de rutină ce contribuie la definirea unui stil sau altul al implicării părinților în educația elevilor de liceu. Trei tipuri ale comunicării: funcțională, negociere și de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
datelor, ele fiind denumite cu cuvinte apropiate de cele spuse de participanți. Tipurile sînt prezentate în rețeaua semantică 4.1 și ilustrate cu citate din relatările participanților la focus grup. REȚEAUA SEMANTICĂ 4.1. Tipuri de comunicare între părinți și adolescenți Gruparea formelor de implicare din familia cod 4.1, după criteriul prezenței și intensității manifestării lor, generează patru categorii relativ distincte ale implicării părinților: activă și constantă, limitată, excesivă (autoritară), redusă sau respingere parentală*). Avînd în vedere natura și caracteristicile
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
stiluri de implicare". Stilurile implicării Stilul implicării parentale active și constante. Acest stil este caracterizat printr-o combinație echilibrată și flexibilă între oferirea suportului material și financiar confortabil, afecțiune și susținere (îndrumări, încurajări, sfaturi și recompense) a activității școlare a adolescentului, pe de o parte, verificare, atenționare și exigență în evaluarea ei, pe de altă parte. Rețeaua semantică 4.2 vizualizează setul de proprietăți ce definesc stilul implicării active și constante a părinților în educația copiilor. Suportul afectiv, suportul material și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
REȚEAUA SEMANTICĂ 4.2. Stilul implicării active și constante Stilul implicării parentale limitate. Din analiza datelor colectate a reieșit că acest stil de implicare "limitat", "sporadic", "parțial" (categorii în "vivo"), pare a fi cel mai comun. Iată vocile semnificative ale adolescenților: "Din punctul meu de vedere este o implicare parțială", " Se implică sporadic părinții mei" sau "La mine se implică pînă la o anumită limită". Ca să explicăm în detaliu acest stil de implicare folosim ca instrument de lucru matricea 4.1
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
detaliu acest stil de implicare folosim ca instrument de lucru matricea 4.1. MATRICEA 4.1. Paradigma stilului implicării limitate Condiții cauzale Fenomen Context Strategii de acțiune/interacțiune Consecințe Concentrarea interesului pe rezultate Stilul implicării limitate a părinților în educația adolescenților Situația socio-economică generală și particularitățile ei locale; Trăsături specifice vieții comunitare; Structura și relații organizaționale din școală; Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Comunicare: limitată; Prezență rară la școală; Încredere în adolescent. Afective, atitudinale și comportamentale; Adolescentul dobîndește libertate de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
rezultate Stilul implicării limitate a părinților în educația adolescenților Situația socio-economică generală și particularitățile ei locale; Trăsături specifice vieții comunitare; Structura și relații organizaționale din școală; Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Comunicare: limitată; Prezență rară la școală; Încredere în adolescent. Afective, atitudinale și comportamentale; Adolescentul dobîndește libertate de decizie; Adolescentul își asumă responsabilitatea. Situații limită Lipsa timpului Evaluarea pozitivă a situației Status ridicat Vocea unui subiect aproximează strîns esența stilului implicării limitate astfel: Din punctul meu de vedere este o
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
părinților în educația adolescenților Situația socio-economică generală și particularitățile ei locale; Trăsături specifice vieții comunitare; Structura și relații organizaționale din școală; Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Comunicare: limitată; Prezență rară la școală; Încredere în adolescent. Afective, atitudinale și comportamentale; Adolescentul dobîndește libertate de decizie; Adolescentul își asumă responsabilitatea. Situații limită Lipsa timpului Evaluarea pozitivă a situației Status ridicat Vocea unui subiect aproximează strîns esența stilului implicării limitate astfel: Din punctul meu de vedere este o implicare parțială. O participare serioasă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
socio-economică generală și particularitățile ei locale; Trăsături specifice vieții comunitare; Structura și relații organizaționale din școală; Variabile socio-economice și educaționale ale familiei. Comunicare: limitată; Prezență rară la școală; Încredere în adolescent. Afective, atitudinale și comportamentale; Adolescentul dobîndește libertate de decizie; Adolescentul își asumă responsabilitatea. Situații limită Lipsa timpului Evaluarea pozitivă a situației Status ridicat Vocea unui subiect aproximează strîns esența stilului implicării limitate astfel: Din punctul meu de vedere este o implicare parțială. O participare serioasă din partea lor am întîlnit numai
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
rămîn corigentă. S3: Mă întreabă dacă am trecut clasa. Rar vin la școală, doar atunci cînd sună diriga sau directoarea. Pattern-ul acestui stil de implicare al părinților își are rădăcinile uneori în situațiile limită în care se pot găsi adolescenții. Un participant vorbește despre acest lucru în felul următor: Părinții mei se implică și îi implic numai cînd mă găsesc în situații limită, iar ei pot stopa agravarea lor. Credem că lipsa timpului, considerată "resursă limitată" de elevi, și evaluarea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]