13,186 matches
-
spaimei de vid. Dacă vrei să ai o frumoasă alee de promenadă, trebuie mai întâi s-o trasezi, apoi să sădești puieții, în fine să aștepți preschimbarea lor în arbori. Până la vremea când aceștia din urmă vor dobândi statura cuvenită, aleea va fi o „formă fără fond“... Uneori, mai ales primăvara, când teii de la Șosea își primenesc veșmântul, iar cântăreții din ramuri își dreg glasul pe-ntrecute, gândul mi l scoate în cale pe contele Anatol Demidov. Îl salut cu amiciție și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
marmură), cu multe alte lucruri prețioase. Grădina foarte întinsă este orânduită în gust englizesc și se prerâurează de multe canaluri, peste carile punți maiestroase de granat (un feliu de piatră stâncoasă roșie ori vânătă) sau de fier vărsat leagă comunicația aleilor (drumuri între copaci).“ În cabinetul de istorie naturală din Petersburg „se păstrează scheletul (adică oasele cu tel prinse între ele) a unei fiare numite mamut, neam de elefant (fildiși) urieș, stâns la vreo revoluție a pământului, despre care numai pe
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de la Teatrul "Bulandra" odată cu echipa Liviu Ciulei-Lucian Pintilie - Paul Cornea are conștiința că a salvat sufletul și demnitatea românească. Ultimele considerații merită redate și comentate: evocând momentul 24 august 1944, atunci când uteciștii urmau să se prezinte cu toții la sediul din Aleea Alexandru, memorialistul își amintește că "eram puțini, foarte puțini, în jur de 80-100 de persoane. Cifra mai arată însă și altceva: curajul ori inconștiența celor câtorva zeci de tineri ce aleseseră să-și salveze sufletul și demnitatea de români (subl
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pietre ridicate, aranjate astfel încât să formeze un fel de îngrăditură sau cameră. La început dolmenul era acoperit de o movilă. Dolmenele constituie la drept vorbind monumente funerare. (Mai târziu, în anumite regiuni - Europa Occidentală, Suedia. - Dolmenul a fost transformat în "alee acoperită", adă-ugându-i-se, ca un fel de vestibul, un lung culoar acoperit de dale.) Există dolmene gigantice cum e acela de la Soto (lângă Sevilla), de 21 m lungime, având ca fronton un bloc de granit de 3,40 m înălțime, 3
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
m lungime, având ca fronton un bloc de granit de 3,40 m înălțime, 3,10 m lărgime și 0,72 m grosime, care cântărește 21 de tone. La Los Millares, s-a dezgropat o necropolă cu vreo sută de "alei acoperite". Majoritatea mormintelor sunt situate sub movile enorme. Unele morminte conțin până la 100 de morți, reprezentând mai multe generații ale aceleiași gens. Câteodată camerele mortuare au un stâlp central și pe pereți se disting încă urme de pictură. Dolmenele se
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
800 megaliți într-un paralelogram cu laturile de 250 și 500 de metri), constituiau cu siguranță centre ceremoniale importante. Sărbătorile comportau sacrificii și, e de presupus, dansuri și procesiuni, într-adevăr, mii de oameni puteau merge în procesiune pe larga alee de la Carnac. Probabil că majoritatea sărbătorilor erau în relație cu cultul morților. Ca și alte monumente engleze analoage 9, cromlehul de la Stonehenge este situat în mijlocul unui câmp de tumuli funerari. Acest faimos centru ceremonial constituia, cel puțin în forma sa
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
nu o face echivala cu o frustrare. Populația orașului fiind din ce în ce mai numeroasă, iar grădina dintre cele mici (50 de prăjini, spune un autor), în timpul promenadelor se produceau, inevitabil, înghesuieli, rumoare, cîteodată certuri și îmbrînceli. Scurte și nu îndeajuns de largi, aleile (acoperite cu prundiș, ulterior și cu „nisip de sub ciur”, mai „ușor de pietonat”) se întîlneau la mijloc, unde înconjurau un strat cu un pîlc de copaci plantați pe vremea unuia din vechii primari, Gheorghe Negel. Stratul acela, cît și straturile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ornamentală” se îngrijea „grădinarul comunal”, funcție îndeplinită multă vreme de cîte un străin. Acesta era horticultor și, în același timp, administrator. Comanda specii de plante de la firmele reputate în branșă (cel mai adesea din Olanda și Germania), reînnoia prundișul pe alei cînd se subția (căci, din această cauză, după ploi, apăreau bălți), repara picioarele (de fontă) și lemnul băncilor (lung de 1,9 m și vopsit cu „ulei de culoare verde”), al căror număr va ajunge, spre sfîrșitul anilor ’20, după
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Cine reflectează la receptarea unei opere nu trebuie să ignore acest gen de situații. „Poeții triști” Pînă la Primul Război Mondial, mai ales, dar și între cele două războaie, cei mai defavorizați de public au fost poeții triști: „Pe galbene alei, poeții triști declamă lungi poeme -” („Note de toamnă”).1) în București, „orașul bucuriei”, dar și în alte orașe, tristețea era sentimentul cel mai puțin agreat. Locuitorii, chiar și în împrejurări nepotrivite, dureroase (și au fost destule), se sileau să rămînă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ciripind,/ Norocul său blestemînd”2) etc. Cuvîntul „plop” reapare abia la contemporanul lor, Dinicu Golescu. Acesta i-a remarcat departe de țară, mergînd de la „Minhen” (München) la Nimfenburg, o localitate satelit a celui dintîi: „tot acest drum este lucrat cu alee de tei și plopi”3). Apoi plopii se întîlnesc, ici-colo, în scrierile unora dintre patruzecioptiști: la Alecsandri („Ca fantasme albe plopii înșirați se perd în zare”), la Constantin Negruzzi („După prînz, ne-am dus în grădină, și ne-am tologit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
orașelor odată cu unele elemente de civilizație. Ce se întîmplase, mai exact? Sub influență occidentală, el începuse să fie utilizat (inversul a ceea ce se întîmplă azi) în tot mai multe locuri, împreună cu teii și castanii, ca marcă a sistematizării drumurilor, șoselelor, aleilor de la intrarea în conacele boierești ori din cazărmi și din grădinile publice 6). Cu o excepție (cea din relatarea de călătorie a lui A. Russo), plopii din textele celor citați mai sus fac parte, nu încape îndoială, fie din specia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
deodată să intrăm și să stăm puțin pe o bancă. Era poate obosit. Eu mă grăbeam, dar mi-a adresat o privire atît de rugătoare, încît n-am putut să refuz și ne-am așezat pe o bancă de pe prima alee, chiar în fața lacului. Atunci într-o clipă rară, de inspirație, a recitat ca pentru sine poezia «Amurg antic». [...] Cadrul din parc era în perfectă consonanță cu poezia. Amurgul, într adevăr, iriza toate aceste culori peste lebede, peste statuile dimprejurul lacului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
își riscă subiectivitatea pentru a învăța despre condiția datornicului încarcerat. Ward se implică mai mult în acel apel la bun-simț asociat cu jurnalismul literar narativ în reportajul său despre înmormântarea poetului John Dryden în 1700. Trăsurile celor "de seamă" blochează aleea Chancery în fața unor case de toleranță și a tavernei King's Head, unde Ward obișnuia să bea (și, au sugerat unii, să-și scrie reportajele): Un corector nerușinat al lui Jades Flesh și-a trecut bățul pe lângă pielea din spate
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
starea jalnică În care se află, ar putea fi amenajată Într-un muzeu, dată fiind prezența În imediata apropiere a hotelului Roman, ocupat În mare parte din an și cu turiști străini: - În primul rînd avem În vedere turnarea unei alei de beton sau din piatră de rîu care să ofere posibilitatea turiștilor de a intra În toate galeriile fără peripeții sau riscuri de alunecare (datorită scurgerilor din tavan pămîntul este umed tot timpul); - În al doilea rînd e necesară amplasarea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Amenajarea intimă a stațiunii. Suprafața pe care este răsfirată stațiunea, configurația terenului, locul de amplasare al obiectivelor de atracție turistică, impune luarea unor măsuri pentru intimizarea acesteia, sens În care ne gîndim și la amplasarea unor bănci, asfaltarea unor noi alei și trotuare, extinderea zonei floricole specifică zonei, Îmbunătățirea finisajului la unele hoteluri, vile și pensiuni. 2) Extinderea formelor de prezentare a informațiilor la turiști eventual prin implementarea „modelului de prezentare a informațiilor la turiști În stațiuni climaterice” (anexa 2) cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
3101731 3101732 3159412 3101731 Poștă Act nr. 12517/12.08.2010 16. Sector 6 București, Șos. Orhideelor, nr. 2 D, sector 6 021/3176312 021/3176314 7457237 Poștă Act nr. C/7402/10.08.2010 17. Caraș-Severin Loc. Reșița, str. Aleea Trei Ape, nr. 4 0255/217048 0255/224302 0255/224302 Info. Direct 18. Călărași Loc. Călărași, str. Bărăganului, nr. 1 0242/311060 317985 0242/306917 Poștă Act nr. 20558/10.08.2010 19. Cluj Loc. Cluj Napoca, str. G-ral Eremia Grigorescu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
găzduit patru colecții ale unor autori din domeniul ex librisului, dar și ale Asociației de Ex Libris Aboensis din Naantali, Finlanda. "O adiere romantică vine dinspre finlandezi"482 prin echilibrul degajat de imaginea Ingei Look "în perspectiva subtilă a unei alei ocrotitoare"483. Ovidiu Petca ne propune un articol dedicat ex librisului în articolul Congres FISAE la Istanbul. Acesta notează că în 2012 Congresul se ține în Finlanda și "va aduce în Europa și o lume orientală multicoloră, superficială pentru unii
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
existenței. 167 Autoarea are o sensibilitatea particulară, aș zice „cosmică”. Scufundarea în peisaj, identificarea cu sufletul pietrei sau al norului sunt stări speciale ce îi permit să asculte „chemarea de-nceput de lume” (Lacrima din Paradis, 18), sau liniștea „pe-alei de viață milenară” (ibid., 5). Așadar, teama de „pierdere” și „rătăcire” se rezolvă prin „restructurarea” ființei în cuvânt, în cadențele versului. Poezia este un fel de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric (lacrima) la celest (Paradisul). Tăcerea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
existenței. 167 Autoarea are o sensibilitatea particulară, aș zice „cosmică”. Scufundarea în peisaj, identificarea cu sufletul pietrei sau al norului sunt stări speciale ce îi permit să asculte „chemarea de-nceput de lume” (Lacrima din Paradis, 18), sau liniștea „pe-alei de viață milenară” (ibid., 5). Așadar, teama de „pierdere” și „rătăcire” se rezolvă prin „restructurarea” ființei în cuvânt, în cadențele versului. Poezia este un fel de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric (lacrima) la celest (Paradisul). Tăcerea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
perfecțiune, regres, taină; * funcționar, geamantan, realitate, dezechilibru, respectabil, astral; * imbold, frumos, inamic, aclimatizare, literalmente, concomitent; * calendar, tablă, întrebare, hidratare, sandviș, inflamabil, ingenios; * mobilitate, perfect, răzgândi, contraatac, aparat, îmbinare, maleabil; * minune, funcționar, constructiv, superb, demers, ochelari, inegal; * ceașcă, instrument, echilibru, epilog, alee, înspre, asuprire, perfect; * inflamabil, condiment, posibilitate, trasee, spaimă, ireversibil; * dezarmant, șarmant, imprevizibil, ingenios, practică, dezechilibrare; * punctual, perfecțiune, interesant, inadaptabil, miliardar, grandoare; * instrumental, ficțiune, inadaptabil, mască, remediu, autodidact; * încălzire, tablă, arctic, servietă, privește, realitate, impediment; * localitate, coliziune, hidratare, transliterație, compătimire, dezbinat
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
viața universitară. Campusul e situat pe un deal care domină orașul de jos. Cartierul de lângă campus e destinat în primul rând studenților. Campusul are o lungime de circa doi kilometri, cu vegetație variată si bogată, bine întreținut, cu șosele și alei pentru pietoni, cu terenuri de sport, bazin de înot și cascadă încântătoare. La intrarea dinspre Catherine Street, stau scrise cu litere mari cuvintele: „Tinere care intri în această universitate, când o vei părăsi, să te întrebi dacă ai devenit mai
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
din nou traversând Berlinul, care are un ciudat aer de sărbătoare, însorit, zgomotos și vesel, cu totul diferit de cum fusese ieri. Acum am să-ți arăt grădina zoologică îmi spune el promenada elegantelor din Berlin. Automobilul roșu aleargă pe o alee umbrită de copaci. Întâlnim trăsuri, câteva faetoane vechi conduse de stăpânii lor, și câțiva cavaleri. El îmi spune: Aș da orice să întâlnim acum persoane din lumea bună. M-ar bucura să văd cât de surprinși ar fi văzându-te
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
adevăr, acești copaci sunt mai mari decât cei din Bois, cu excepția câtorva arbori de pe bulevard, înainte de a ajunge la Porte Dauphine, pe care îi găsesc admirabili. Dar, ceea ce uimește puțin în Tiergarten este tramvaiul care circulă aici de-a lungul aleii principale. Iată ceva foarte democratic: nici englezii în Hyde Park, nici francezii în Bois nu ar accepta aceste trolee și aceste șine. Iată dovada unei lipse de eleganță, dar, în niciun caz, nu trebuie schimbat nimic. Asta e, să acceptăm
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
recunosc drumul. Știu că am mai fost și că revin. Amintirile mele se conturează mai clar. Iată lacul care trebuie traversat. Dar podul e nou! Iată și casa paznicului, și ușița secretă care se deschide deasupra șanțului de apărare. O alee misterioasă pe care am intrat cotește la stânga. Ieșim din pădure pentru a intra pe un bulevard străjuit de copaci, iar apoi, pe nesimțite, se profilează un parc umbros. Nisipul fin derapează ușor sub roțile mașinii. O alee dreaptă mărginită de
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
de apărare. O alee misterioasă pe care am intrat cotește la stânga. Ieșim din pădure pentru a intra pe un bulevard străjuit de copaci, iar apoi, pe nesimțite, se profilează un parc umbros. Nisipul fin derapează ușor sub roțile mașinii. O alee dreaptă mărginită de mici stejari piramidali duce spre o curte în fundul căreia se ridică, în semilună, printre corpurile principale de apartamente, un palat mic cu colonade, Palatul de Marmură, roșu, alb și verde, din cărămidă, marmură și lemn vopsit. O
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]