12,966 matches
-
plan cultural a luat forma tracomaniei. Această dublă mișcare presupusă de tracism, de indigenizare și de antichizare a trecutului românesc prin ancorarea sa și mai adâncă în istorie, este vizibilă și în discursul didactic al manualelor de istorie. În Istoria antică și medie a României (sic!), originea românilor este înrădăcinată în traci: în traci "trebuie să-i vedem pe cei mai îndepărtați strămoși direcți ai poporului nostru" (Daicoviciu et al., 1984, p. 22). Nici sugestia măreției civilizației traco-dace nu a rămas
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
22). Nici sugestia măreției civilizației traco-dace nu a rămas nefructificată didactic. Programul... a evidențiat "procesul de înrîurire reciprocă" dintre civilizația traco-dacică și "civilizațiile cele mai avansate ale antichității greacă, romană, persană și altele" (1975, p. 27). Manualul care tratează "istoria antică a României" prelucrează teza programatică a influenței mutuale, arătând că "daco- geții au intrat de timpuriu în contact cu civilizațiile străine (persană, scitică, greacă, mai tîrziu celtică și romană), preluând de la ele o serie de elemente avansate, dar exercitînd, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al românității era practic încheiată înainte de contactul cu slavii, astfel că influența acestora a fost cu totul marginală. După ce arată că "elementele principale din care s-a constituit poporul român au fost autohtonii daci și coloniștii Romei", manualul de istorie antică a României explică și influența minimală a slavilor asupra limbii române: Faptul că influențele slave, care se manifestă începând cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească este extrem de important. El dovedește
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
român, stîncă neclintită de peste două mii de ani. [...] În vremurile cele mai grele și mai tulburi, poporul român a stat neclintit pe acest pămînt al patriei, cum neclintită stă stînca în mijlocul furtunilor" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 18). Manualul de Istorie antică și medie a României alocă spații considerabile pentru desfășurarea unei demonstrații xenopoliene a continuității: după modelul marelui istoric care a condus contra- ofensiva românească în bătălia asupra permanenței românești pe teritoriul Daciei Traiane, manualul administrează metodic probele arheologice, numismatice, epigrafice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
despre "Răscoala țăranilor sub conducerea lui Horia, Cloșca și Crișan" (Roller, 1952, p. 274). Sub același titlu și aceeași interpretare este prezentată răscoala țărănească în manualul din 1966 (Almaș și Petric, 1966, p. 81). În anul bicentenarului, manualul de Istoria antică și medie a României încorporează parțial noua viziune națională, vorbind despre "caracterul social și aspectul național" al "răscoalei populare" (Daicoviciu et al., 1984, pp. 216, 213). Momentul protocronist este și el vizibil, manualul subliniind "răsunetul european al răscoalei", diplomația europeană
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
modificări minimale. În pofida faptului că periodizarea marxist-leninistă, pe bază de orânduiri sociale, este eliminată complet, manualul lui H. Daicoviciu et al. (1991) este o simplă reeditare a textului din 1987, cu cosmetizările de rigoare. Deși manualul este intitulat "Istoria românilor antică și medievală", autorii oferă "periodizarea istoriei antice și medii a României" (1987, p. 4, subl. n.): • Epoca străveche de la apariția omului pe aceste teritorii și până la formarea statului dac, sub conducerea lui Burebista; • Epoca veche (antică) circa 80 î.e.n.aprox
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe bază de orânduiri sociale, este eliminată complet, manualul lui H. Daicoviciu et al. (1991) este o simplă reeditare a textului din 1987, cu cosmetizările de rigoare. Deși manualul este intitulat "Istoria românilor antică și medievală", autorii oferă "periodizarea istoriei antice și medii a României" (1987, p. 4, subl. n.): • Epoca străveche de la apariția omului pe aceste teritorii și până la formarea statului dac, sub conducerea lui Burebista; • Epoca veche (antică) circa 80 î.e.n.aprox sec VIII e.n.; • Epoca medie sec. VIII
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este intitulat "Istoria românilor antică și medievală", autorii oferă "periodizarea istoriei antice și medii a României" (1987, p. 4, subl. n.): • Epoca străveche de la apariția omului pe aceste teritorii și până la formarea statului dac, sub conducerea lui Burebista; • Epoca veche (antică) circa 80 î.e.n.aprox sec VIII e.n.; • Epoca medie sec. VIII e.n.-1821, Revoluția lui Tudor Vladimirescu fiind considerată uvertura epocii moderne în istoria patriei. Dincolo de distanțările de vechea conceptualizare a trecutului, manualul lui Daicoviciu et al. (1991) rămâne, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care au punctat istoria gândirii Occidentale au reușit să încingă spiritele la temperaturi atât de incandescente precum "disputa istoricilor". Antecedente notabile sunt "problema medievală a universaliilor", care a divizat comunitatea medievală a filosofilor între realism și nominalism, și "cearta dintre antici și moderni", o dispută care, la rândul ei, a scizionat L'Académie française la sfârșitul secolului al XVII-lea. Disputa istoricilor germani se înscrie în prelungirea acestei lungi și fertile tradiții conflictuale a gândirii occidentale. Odată cu declanșarea disputei și pe măsură ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Pascu, Ștefan. Istoria României: manual pentru anul IV licee de cultură generală și de specialitate. București: Editura de Stat Didactică și Pedagogică. Am consultat ediția aceluiași manual din anul 1979. 1977. Daicoviciu, Hadrian, Teodor, Pompiliu și Cîmpeanu, Ioan. Istoria antică și medie a României: manual pentru clasa a VIII-a. București: Editura de Stat Didactică și Pedagogică. Am consultat edițiile aceluiași manual din anii 1984, 1991 și 1992. 1983. Petric, Aron și Ioniță, Gh. I. Istoria contemporană a României: manual
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în direcția cea mai favorabilă scopurilor lui". Distincția de mai sus a fost pusă în evidență, pentru prima dată, de filosoful politic Benjamin Constant, într-un celebru discurs din 1819, a fost apoi redată într-o carte (Despre libertate la antici și la moderni, fiind preluată și teoretizată în secolul al XX-lea de către Isaiah Berlin, în eseul său intitulat " Două tipuri de libertate", din cartea Four Essays on Liberty (1969). Desigur, promovând principiul limitării sferei de intervenție a puterii de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
politic? Optez aici, pe urmele lui Sartori, pentru cea de a doua variantă, considerând că ideologia și regimul politic totalitar constituie o sumă a răului politic ce a caracterizat secolul al XX-lea. Din acest punct de vedere, nici tirania anticilor și nici despotismul oriental nu dețin aceleași caracteristici cu totalitarismul. Altfel spus, "totalitarismul este o denumire nouă pentru ceea ce a rămas nenumit până acum"17. Încercând să circumscrie totalitarismul, teoreticienii politici au apelat la analiza empirică a trăsăturilor sale. Astfel
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
compun activitatea creatoare"61. "Mai tarziu" înseamnă aici secolul al XVIII-lea (ori epoca ce se inaugurează cu el), când, pe deasupra, datorită prezenței nesemnificative sau a dispariției totale, în planul practicii artistice, a unor vechi specii de creație (de origine antică și medievală și cu forma fixă mai cu seamă în cazul literaturii -, ca epopeea, egloga, imnul, gesta, satiră), fiecare cu regulile ei formale specifice date treptat uitării, chiar parte din materia care nutrea perspectiva anterioară de analiză începe să lipsească
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
de sursa homerica, reluată în concepția "nebuniei divine" platonice 108, s-a menținut de-a lungul Evului Mediu prin influență literaturii române clasice și tardive (Horațiu, Ovidiu, Pliniu, Nemesian, Claudian, Fulgențiu), pana cand Renașterea a recuperat-o împreună cu moștenirea culturală antică și i-a dat curs în platonismul florentin de la sfârșitul secolului al XV-lea109. Dar, spre deosebire de semnificațiile anterioare ale conceptului de geniu cunoscute printre români și greci, aceasta epoca va consolida, pe urmele lui Francesco Petrarca și de acord cu viziunea
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
de pedagogie le echivalează culturii valoarea socială a omului, în ultimă instanță 149 și le prezintă că pe o condiție de abilitate 150) în diviziunea dedicată artei frumoase: pentru artă frumoasă, desăvârșită, e nevoie de multă știință: noțiuni de limbi antice, lecturi din autorii considerați clasici, de istorie, antichități etc. Din acele discipline tradiționale care asigură pregătirea necesară și suportul creației ei și, de asemenea, pentru că acestea includ cunoașterea produselor acestui domeniu (retorica, poezia)...151. Înzestrarea înnăscuta a poetului geniu, spirit
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
217. Baumgarten se referise, în meditațiile sale asupra poemului, la caracterul "nelămurit" al modului intuitiv de cunoaștere, al cărui obiect comunicabil pe calea termenilor "improprii" (a metaforelor ce expun "reprezentări complexe nedeslușite")218 nu îl constituie lucrurile incluse de grecii antici și de Părinții Bisericii în categoria νοητά, corespunzătoare gnoseologiei superioare, ci cele percepute, αίσθητά, corespunzătoare esteticii și necircumscrise exclusiv sferei sensibilului. Moses Mendelssohn de asemenea afirmase modul intuitiv de cunoaștere specific artei poetice, în termeni pe care Kant nu a
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Istoria NATO, Jiři Fidler, Petr Mareš • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetică simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Mării filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizica
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizica și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Muncă și tehnică, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Politică de securitate în mediul internațional contemporan, Constantin Hlihor • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Soluționarea crizelor internaționale. Mijloace militare și nemilitare, Teodor Frunzeti LIBRARII
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
în gimnaziile noastre, la studiul istoriei, nu ni se reprezintă scăparea țării de tirani ca o faptă lăudabilă? Nu suntem profesori și n-avem influență asupra învățămîntului, dar ministrul instrucției ar fi putut să corijeze în această privire studiul istoriei antice. Cât de seducătoare în adevăr par asemenea argumentațiuni! Sofisma n-a infirmat-o în mod concludent decât sentința dată în Londra contra lui Most. Nu e vorba aici, zice Sir W. Harcourt în Camera Comunelor, de o crimă în contra unei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
precepte teoretice de morală, prin știință, oarecum, omul se poate face mai bun. Omul trebuie să aibă înaintea lui un om ca tip de perfecțiune după care să-și modeleze caracterul și faptele. Precum arta modernă își datorește renașterea modelelor antice, astfel creșterea lumii nouă se datorește prototipului omului moral, Isus Hristos. După el încearcă creștinul a-și modela viața sa proprie, încearcă combătând instinctele și pornirile pământești din sine. Chiar daca dezvoltarea cunoștințelor naturale se îndreaptă adeseori sub forma filozofemelor materialiste în contra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
între cetățenii lui. Noi credem, din contra, că el e un product al naturii, că, asemenea unui copac din pădure, [î ]și are fazele sale de dezvoltare, asemenea oricărui organism își are evoluțiunea sa. Făcând paralele între istoria deosebitelor state antice și moderne ne-am convins că popoarele acelea au avut privilegiul de-a imprima universului întreg caracterul lor, armele și inteligența lor, signatura lor, cari s-au dezvoltat în mod firesc ferite și de demagogie și de despotism și că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu se adresează numai persoanei răposatului cel mai [cu] seamă ideilor lui. Judecați după concluzia articolului în cestiune, pe care iat-o; "Privit în întregul vieții sale de lupte și de suferințe Blanqui ne apare, de departe, cu caracterul său antic, ca personificarea dorului arzător ce există în sufletul tuturor acelora cari suferă de inichitățile societății de astăzi și cari se sacrifică pentru mântuirea ei, luptând în de lungul vieței lor pentru ideile în care au o credință nestrămutată. El a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
suspiciune de perforație intestinală, diateze hemoragice, hemoragie masivă. Din punct de vedere etic și În gastroenterologia pediatrică trebuie respectate cele patru principii de bază care guvernează relația medic-pacient. Astfel: autonomia În sensul respectului opțiunii pacientului; non vătămarea - care corespunde principiului antic „primum non nocere”; principiul beneficiului pentru pacient, În sensul că procedura trebuie să contribuie la ameliorarea și vindecarea bolii și, În sfârșit, spiritul de dreptate și echitate, În sensul utilizării nediscriminatorii a resurselor care nu rareori sunt limitate și constituie
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ocuparea resurselor umane, să fie implicate În producția, prelucrarea și distribuția produselor destinate alimentației, problema alimentației a rămas o prioritate pentru orice individ, colectivitate sau structură socială.. Dă-i vulgului pâine și circ și vei putea guverna În pace spuneau anticii (Panem et circensesJuvenal, 130 Î.e.n.) pentru că pâinea satisface instinctul foamei iar distracția abate atenția de la neajunsurile sociale. Alimentația și metabolismul La Început omul, ca orice ființă viețuitoare, și-a luat din mediul Înconjurător exact ceea ce-i era necesar pentru supraviețuire
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
deturnarea nevoilor metabolice reglate instinctual conform teoriei lui Richter, către satisfacerea plăcerii de a mânca, fără a ține cont de nevoile reale ale organismului, cu alte cuvinte a acelui echilibru Între aport și consum cunoscut Încă din antichitate. În lumea antică exista termenul latin dioita care includea toate elementele ce contribuie la menținerea stării de sănătate: aer, apă, hrană, temperatură, exercițiu fizic, odihnă, iar Hipocrate scrie Încă din sec IV Î.e.n. despre regimul alimentar la omul sănătos și bolnav. Herodot amintește
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]