7,201 matches
-
le vadă. Îl invocăm prea des, îl sîcîim pentru chestiuni minore, fleacuri, iritări de moment. Înainte de a ne livra mica nemulțumire, penibilul nostru litigiu instanței Sale, ar fi bine să lămurim lucrurile între noi, sau înainte de a-I cere ceva banal, să încercăm să facem singuri acel ceva. Un model pentru felul în care trebuie procedat, Tatăl nostru, rugăciunea zilnică, nu se referă la amănunte! O anecdotă pe care ar trebui s-o știe orice poet care participă la „întîlniri cu cititorii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
interesant. Sînt sătulă de inși care te înghesuie și-ți put în nas a vin de surcele. Deși tînăr, el știa enorm de multă carte, avea lecturi diverse și bune. Foarte rar întîlnești asemenea oameni, care să te scoată din banalul cotidian. Cei mai mulți ți-l subliniază prin însăși prezența lor. Iată, peste o oră mă duc la școală. Acolo trebuie să dau ochii cu persoane pe care nici nu doresc să le văd”. „Dar e inevitabil”, am încercat eu s-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
contestatul promotor al „revizionismului istoric” (negarea existenței camerelor de gazare naziste), s-a ocupat, recurgînd la „hipercritica textuală”, de Rimbaud și Lautréamont cu atitudinea sa provocatoare de azi? O asemenea întrebare lipsește din articolul lui Jacques Juillard („Un nazisme si banal”) dintr-un mai vechi „Le Nouvel Observateur”, despre „afacerea Thion-Faurisson” (Serge Thion s-a ridicat, în „Ésprit”, în contra exagerărilor” presei franceze în legătură cu masacrele lui Pol Pot). Cu gîndul la „operă”, unii uită să mai fie contemporanii noștri. Tu le ceri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a influențat-o. Nu e vorba de vreun interes material, aș vrea să știu numai cît și cum a trăit cel din cauza căruia mi s-au strepezit de cîteva ori dinții. Nu mă aștept la ceva excepțional, dimpotrivă, la ceva banal, dar din care aș putea totuși scoate puțină literatură. Uneori sînt gata să schițez oarecari demersuri, dar „vocea rațiunii” îmi spune că, momentan, ar fi „curată nebunie”! O trăsătură a acestor ani poate fi dedusă și din faptul că acum
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o sută de persoane ca să cumpere un pui vânăt căci pentru doi nu aveau bani, iar carne nici nu visau? Când au fost bolnavi, ce medicamente au primit? Acum nu este suficient că ați scumpit medicamentele în mod abuziv un banal antibiotic, 20 de tablete 110 lei , dar nici nu se găsesc. Doctorii au o frică de moarte, sunt bine instruiți, nu prescriu medicamente de import, Doamne ferește. Farmaciile sunt goale, spitalele pline cu bolnavi, în special de vârstă mijlocie. Mulți mor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
epidemie, a devenit la un moment dat problemă națională. În colectivitățile de copii, în școli, locuri de circulație publică, farmacii, cinematograf, teatre, frizerii, contaminarea a devenit posibilă datorită condițiilor de igienă sub orice critică. Lipsa de pe piață a săpunului, mijloc banal, dar foarte necesar pentru întreținerea unei stări corespunzătoare de igienă, este una din cauzele principale ale apariției scabiei și păduchilor. în școli, învățătorii și profesorii s-au contaminat de râie și de păduchi de la elevi, dar oricui i se poate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
evacuat depozitele de carte de pe latura de sud, indicând astfel următoarea victimă. Soarta bisericii Mavrocordaților, rămasă o navă fără catarge, ignorată de Patriarhie și predată de directorul Alexandru Cebuc, al Muzeului de artă, în mâinile demolatorilor, atârnă acum de o banală notă telefonică sau, poate, de o altă fluturare de mână. Decisă este și dărâmarea ansamblului de la Mihai Vodă, înregistrat în HCM 1860A/1955 în rândul monumentelor de arhitectură la poziția 112. Încă din luna septembrie 1984, Ministerul de Interne dispunea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Într-o Însemnare datată 19.01.1985, o foaie de calendar vecină, fără Îndoială, dacă nu cumva identică, acelei reuniri Îndoliate. „Numai moartea, care nu poate fi privită În față, dar și starea de boală, neputința și lâncezeala, chiar și banala depresiune, curenta indispoziție n-ar putea fi asociate imaginii lui Sorin, reprezentării noastre, de ieri, dar și de astăzi, inalterabile și În continuă consolidare (sfidând vestea), stârnite de omul tânăr și viu, prietenul fără vârstă, activ și avid de viață
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
excepțional. În ce mă privește, pentru mine ar fi o mare plăcere să fac un tablou al prozei noastre de astăzi, așa cum o Înțeleg eu, pentru că ea există, dar nu l-ar publica nimeni. Se petrece un lucru pe cât de banal, pe atât de bizar. Și totuși, nu ar fi imposibil ca tabloul pe care Îl gândesc eu să fi Început să se constituie pentru un public fie și restrâns, deocamdată. Sunt destule semne. Multe nevoi ale conjuncturii Încâlcesc harta, Însă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cariere, adică vieți. Tumultul de după ce s-au deschis conservele În care trăiam, sufocându-ne, cu toții a distrus, de asemenea, nu puține prietenii, iubiri și cariere. Brusca și inevitabila sete de răzbunare a multora, ca și, la fel de inevitabil, brusca și banala sete de parvenire a altora erau semne ale libertății, desigur. Ale bietei naturi omenești În libertate, adică. Nu erau puține nici cazurile când viguroși duplicitari din vremea dictaturii deveneau peste noapte, adică după 1989, Înțelepți convertiți la supra-Înțelepciune și la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și-a Încercat experimentul? * Textul Gabrielei Adameșteanu din nr. 750 se intitulează „Corespondență cu mâna stângă”. Nu este vorba de o metaforă vizând Îndeletnicirea jurnalistică a prozatoarei. Motivația este, deloc surprinzător pentru scrisul ei, legată strict de realitate: un accident banal fracturase mâna scrisului, fără să anuleze, Însă, scrisul Însuși. „Cu mâna dreaptă ruptă pe niște scări cu gresie foarte lucioasă m-am trezit unde doream: În viața noastră cea de toate zilele, din România pre-europeană.” Viața cea de toate zilele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se vrea, Însă, negarea atașamentului esențial față de cel iubit, ci, oricât de straniu ar părea, se pretinde o validare și Îmbogățire a legământului. Este una dintre „subtilitățile” nu totdeauna convingătoare ale eroinei lui Musil. Atât de diferită de „romantizanta” gândire banală a eroinei lui Flaubert, această viziune pare să aibă, totuși, tocmai prin exces de sofisticare, o nedorită (?) simetrie cu aceasta. În calma seară de iarnă când soțul confirmă că nu o poate Însoți În vizita la internatul unde Învăța fiica
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
față de concretețea ei umilitoare nu sunt decât superficial contrazise de stilul fluid, „ușor”, seducător, de spontana magie asociativă. În realitate, seducția grațioasă, melodioasă, ritmată de surprizele atâtor volute inedite, este rezultatul aceleiași Încleștări, de fond, cu materia, cu „imitațiile” ei banale și statice. Citim aspirația estetică spre conjunct - negociat În contrastele care complicitează și se Înfrățesc, până la urmă, contradictoriu, contrariant - conjunctul dintre acuitate și adâncime, dintre prospețime și durată, dintre originalitate și adevăr. Metamorfozele și conflictele literaturii lui Bruno Schulz sunt
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ar putea cere mai mult de la un zelos nihilist și eretic... În 1937, când antisemitismul românesc era În floare, iar iconoclastul rebel Cioran era deja un susținător al mișcării politice de extremă dreaptă, el s-a dovedit gata să adopte „banalul” punct de vedere că „spiritul antinațional” evreiesc era o amenințare pentru țară. Adăuga, Însă, că amenințarea venea din „superioritatea” evreiască. O declarație paradoxală, destul de Îndrăzneață Într-o perioadă În care legile antisemite se bazau pe prezumția inferiorității „rasei evreiești”, fără
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ceea ce trebuia să facă, În alte cuvinte, ceea ce Îi dicta, logic, foamea, instinctul supraviețuirii, demența și regulile dominante ale pactului sângeros dintre foame, instinctul supraviețuirii și demență.” În acea Întâmplare infernală și izbăvitoare, naratorul găsește nu doar argumentul suprem Împotriva banalelor aserțiuni despre bine și rău, cum apar ele În interpretarea de consum, post-factum, a Auschwitzului, ci și temeiul propriei sale „continuități” În supraviețuire: „m-am Încarcerat singur, de dragul libertății”. Solitudinea se reafirmă ca șansă de autenticitate și integritate, refuz lucid
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Cum să pleci Căpitane? Pe noi și Mișcarea cui ne lași? Și Căpitanul a renunțat pe loc: Nu plec, măi Niculae! Rămân, cu voi toți, aici în mijlocul furtunii. Ce a urmat știm: jertfă continuă de la arestarea abuzivă pentru un proces banal de calomnie, până la moarte. Dar după ce fusese condamnat când era încă la Râmnicul Sărat, când se aranjase, în amănunt evadarea și el n-a vrut să plece, ca să-si continue drumul jertfei. Era ceea ce trebuie și eu să fac „jertfa
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
circulau prin Iași manifeste ... scrise cu pixul: se adresau municitorilor, țăranilor și intelectualilor, să se unească împotriva dictaturii, unele semnate FPR , altele semnate FSN “ - abracadabra! N. n. - Mai pitoresc ar fi arătat afișele imprimate cu radiera. Cele scrise cu un pix banal nu faceau doi bani! Pixul aparținea, bănuiesc, FSN-eului, o specie mai pragmatică și omniprezentă, mai futuristă, indice - Triumf 6. Pag. 161 - Frații Stoica au acționat în direcția executării și difuzării manifestelor care în preajma zilei de 14 decembrie 1989 împânziseră tot
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
serviciu este ușor de recunoscut. De ce atâta mister ?) Continuăm : “L-am văzut după , ( pe colegul de la institut , incognito) . Ceea ce m-a surprins la încăpere, ERA ABSENȚA CLANȚELOR SPRE INTERIOR. N.n. - Iată un subiect ce interesează psihanaliza : similitudinea ilogică între amănuntul banal și spaima de a te găsi în pragul riscului exterminator . Pag. 181- “A treia și ultima oară când m-au ridicat - mă obișnuisem , lucram în două schimburi : ziua la serviciu , noaptea la ei. (Ce lucrați la ei domnule? Note informative
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
ținut fictiv, marea revoluție anticeaușistă , anticomunistă , antisocialistă din Piața Unirii Iași”, încununată de un eșec lamentabil și ridicol , mai precis nu s-a mișcat nimic , dar ABSOLUT NIMIC! Data de 14 decembrie, în municipiul Iași, a trecut ca orice zi, banală: cu barabule, takamury, bere Zimbru, vată termofilă ... N.n. Histrionii au imaginat prin anii ’90 - ’91 scenariul căuzașului de marmură trecut prin clinica unor fantasme . Dominați de patologia celebrității, obsesia glandulară le-a dat elanul să difuzeze mistificări leniniste,(tromboane”) și
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
și Qualis artifex pereo! „Sacerdoții somnolentului echilibru mental”, „apologeți ai liniei drepte”, sunt acuzați că n-au perceput „uraganarea dorului de primenire” și au trecut cu vederea „realitatea abisurilor, aureola melodiindă a fulgerelor”, mulțumindu-se să „architectonizeze” sărăcia, „în forma banalului același”. În ce privește „eternul scâncet pentru ceea ce a fost”, neputința autodepășirii, asimilată neronianului qualis artifex pereo!, soluțiile converg: „Simfoniști de-ai lui Barrès, țintuiți ceea ce-a fost în cavoul impasibilității; turnați mirodenia vieții peste veninul efemer al îngropării; așterneți pânza
FRONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287096_a_288425]
-
de mirare cum un călător ca F. nu a scris decât un inconsistent volum intitulat Priveliști și impresii din fuga trenului (1926). Publicate în toamna anului 1925, în ziarul „Lumea”, memoriile de călătorie nu trec de un prim nivel descriptiv, banal. Cunoscător de idiș, ebraică, germană, poetul încearcă să intre în spațiul dificil al traducerilor încă de pe băncile liceului, când se ostenea cu Uhland și Goethe. În atenția sa au stat, de asemenea, Heine, Adelbert von Chamisso, R.M. Rilke, Bialik, Uriel
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
restricțiile de diverse tipuri, presiunea cenzurii, absurdul și burlescul anumitor situații, privite cu ironie și adesea cu umor negru - toate sugerate, evident, cu discreție, dar mai ales sesizabile în subtext. Deși în prim-plan autorul plasează o tristă și aparent banală poveste de dragoste, aceasta va deveni în fapt metafora vie a destinului tânărului intelectual al epocii, sacrificat de sistemul social. Critica socială se deghizează abil într-un psihologism de bună calitate. Ultimele două romane ale lui G. sunt Martiriu parțial
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
de debut, Non possumus, apărut în 1972, în condiții grafice de excepție, vădește un poet cu o sensibilitate delicată, având pasiunea metaforei șlefuite, îndelung căutate, și ale cărui trăiri tind să confere evenimentului, indiferent dacă acesta este unul important sau banal, o aură de ceremonie, de sărbătoare a spiritului. Astfel, prezența iubitei transformă camera într-un „sipet purpuriu”, poetul devenind adoratorul mut al misterelor sacre ale iubirii: „Eram utrenia ta, tu mi-erai umbra/ și-mi arătai statornic dincotro ară și
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
din interiorul familiei, rolul lui este neînsemnat. Trece și el prin tulburări erotice ale vârstei (sugestia este că el practică viciul solitudinii juvenile), dar suferințele sale nu interesează pe nimeni și nu complică în nici un fel viața familiei. Este ipostaza banală a fiului cuminte și înțelept, respectuos față de părinți, solidar cu frații săi. El își asumă rolul de a fi cronicarul onest al familiei provinciale și de a nota, în niște memorii lipsite de ambiții literare, evenimentele prin care trec în timpul
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Maximillian” din München. Din 1996 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cartea de debut cuprinde piese de teatru și povestiri plasate sub semnul absurdului și scrise într-un stil de o frapantă naturalețe. Subiectele, luate aproape fără excepție din banalul cotidian, aduc în prim-plan personaje simbolice dintre cele mai inedite. Minunata viață de câine a lui Adam (2002) relevă o rafinare a mijloacelor expresive, distribuite în proze scurte, care denotă imaginație epică și virtuozitate verbală. Iarna îngerilor (2002) este
DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286695_a_288024]