135,668 matches
-
relevanță prezintă situația reală a veniturilor obținute de persoana îndreptățită pentru perioada de referință. În acest din urmă sens, Curtea are în vedere că art. 3 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 111/2010 arată în concret suma relevantă în calcul, iar determinarea acesteia se face prin aplicarea unei metode în cadrul căreia esențiale sunt mai multe creanțe fiscale ce se scad din venitul brut obținut de persoana îndreptățită, respectiv impozitul pe venit și diversele contribuții aferente. Or, toate acele creanțe
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
determinant nu este momentul la care debitorul își îndeplinește efectiv obligația de plată a venitului salarial datorat creditorului său, ci data la care/perioada pentru care venitul salarial s-a născut ca creanță în beneficiul persoanei îndreptățite. În consecință, relevanță pentru calculul indemnizației acordate potrivit O.U.G. nr. 111/2010 prezintă venitul obținut/realizat de persoana îndreptățită aferent perioadei relevante de 12 luni anterioare nașterii copilului, iar nu venitul ce i-a fost plătit efectiv, întrucât realizarea în concret a creanței salariale prin plata sa
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
în care documentele disponibile persoanei îndreptățite și depuse inițial de aceasta sunt rectificate ulterior de către angajator în contextul unor simple erori materiale în evidențierea veniturilor din salarii, câtă vreme premisa de aplicare a textului o constituie doar eroarea de calcul intervenită în baza documentelor depuse inițial, nu ca efect al vreunui înscris nou și neavut în vedere la efectuarea primului calcul. Față de cele arătate în precedent, în condițiile art. 1 alin. (1) raportat la art. 8 alin. (1) și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
erori materiale în evidențierea veniturilor din salarii, câtă vreme premisa de aplicare a textului o constituie doar eroarea de calcul intervenită în baza documentelor depuse inițial, nu ca efect al vreunui înscris nou și neavut în vedere la efectuarea primului calcul. Față de cele arătate în precedent, în condițiile art. 1 alin. (1) raportat la art. 8 alin. (1) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite cererea de chemare în judecată și va anula în parte
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
noiembrie 2020, a depus la casa teritorială de pensii o cerere pentru acordarea pensiei de urmaș din pensia de serviciu a soțului. Cererea a fost admisă, însă, deși se face mențiune că i se cuvine 50% din pensia soțului decedat, calculul efectuat de intimată este eronat, procentul fiind aplicat la pensia de drept comun, iar nu la pensia de serviciu pe care o primea susținătorul său. ... 12. A invocat dispozițiile art. 73^1 din Legea nr. 7/2006 și a arătat că, potrivit
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
prevăzute de art. 89 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 s-au stabilit cu referire la punctajul mediu anual realizat de soțul decedat al contestatoarei, și nu la cuantumul efectiv de 12.883 lei al pensiei decedatului, aceasta fiind modalitatea de calcul prevăzută de lege și aplicată corect de către intimată în decizia privind acordarea pensiei de urmaș. ... 15. Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoarea, susținând că sunt incidente și dispozițiile Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
263/2010 fiind integrală, și nu doar în raport cu o subdiviziune a textelor, ar impune concluzia complinirii art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 cu toate aceste prevederi legale ce reglementează atât condițiile de acordare, cât și modalitatea de calcul al pensiei de urmaș. ... 26. Referitor la cel din urmă aspect, modalitatea de calcul al pensiei de urmaș, sunt incidente dispozițiile art. 89 din Legea nr. 263/2010. ... 27. Articolul 73^1 alin. (2) din Legea nr. 7/2006 stabilește pentru funcționarii publici
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
impune concluzia complinirii art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 cu toate aceste prevederi legale ce reglementează atât condițiile de acordare, cât și modalitatea de calcul al pensiei de urmaș. ... 26. Referitor la cel din urmă aspect, modalitatea de calcul al pensiei de urmaș, sunt incidente dispozițiile art. 89 din Legea nr. 263/2010. ... 27. Articolul 73^1 alin. (2) din Legea nr. 7/2006 stabilește pentru funcționarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani dreptul la pensie pentru
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
valoarea matematică procentuală din pensia în plată a antecesorului. Această premisă nu se aplică în cazul pensiei de serviciu reglementate de art. 73^1 din Legea nr. 7/2006, al cărei cuantum se determină prin aplicarea procentului de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării a funcționarului parlamentar. Prin aplicarea procentului legal asupra punctajului mediu anual al susținătorului decedat [art. 89 alin. (2) din Legea nr. 263/2010], pensia de urmaș a
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
înainte de data pensionării a funcționarului parlamentar. Prin aplicarea procentului legal asupra punctajului mediu anual al susținătorului decedat [art. 89 alin. (2) din Legea nr. 263/2010], pensia de urmaș a funcționarului parlamentar nu se mai raportează la aceeași bază de calcul, valoarea acesteia calculată exclusiv cu referire la pensia de asigurări sociale fiind inferioară matematic procentului determinat prin trimitere la pensia aflată în plată sau la care ar fi fost îndreptățit funcționarul parlamentar decedat. ... 29. Având în vedere diferențele majore dintre
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
la pensia de asigurări sociale fiind inferioară matematic procentului determinat prin trimitere la pensia aflată în plată sau la care ar fi fost îndreptățit funcționarul parlamentar decedat. ... 29. Având în vedere diferențele majore dintre condițiile de acordare și modalitatea de calcul al cuantumului pensiei de serviciu reglementate de Legea nr. 7/2006, respectiv de Legea nr. 263/2010, este necesar a se stabili dacă dispoziția de trimitere din cuprinsul art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 la prevederile art. 83-92 din Legea
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
complinire cu norma de trimitere, pensia de urmaș a funcționarului parlamentar, în cuantumul determinat de prevederile art. 89 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, nu se mai raportează la pensia aflată în plată (pensia de serviciu - 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni), ci la pensia de asigurări sociale reprezentată de punctajul mediu anual realizat de susținător. ... 44. Or, o astfel de interpretare se îndepărtează de la însăși rațiunea instituirii pensiei de urmaș
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
pensia de urmaș să fie supusă în întregime dreptului comun, nu ar mai fi existat mențiunea de la art. II din Legea nr. 215/2015. Trimiterea la art. 83-92 din Legea nr. 263/2010 vizează condițiile de acordare, precum și modalitatea de calcul al pensiei de urmaș, respectiv cu respectarea procentelor stabilite de art. 89 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, fără însă ca aceasta să poată fi interpretată că, în cazul pensiilor stabilite prin legi speciale, pensia de urmaș ar urma să
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
S-a susținut că textul de lege în discuție nu face vreo referire la modalitatea de determinare a cuantumului pensiei de urmaș în raport cu pensia de serviciu. Or, atunci când legiuitorul a înțeles să facă trimitere la modalitatea de calcul al pensiei de urmaș prin raportare la pensia de serviciu, a prevăzut expres acest aspect, așa cum s-a procedat prin art. 51 alin. (16^1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
procentual doar din punctajul mediu anual realizat de susținător, fără raportare la drepturile corespunzătoare pensiei de serviciu. ... 73. Datorită modificărilor legislative intervenite în timp, care au vizat reglementarea pensiei de urmaș în cazul funcționarului public parlamentar, aspectul privind modalitatea de calcul al cuantumului pensiei de urmaș reprezintă o chestiune care presupune un grad de dificultate în măsură să necesite pronunțarea unei hotărâri prealabile, dată fiind posibilitatea interpretării diferite a textului de lege vizat. ... 74. Este îndeplinită și cerința noutății chestiunii de
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
La împlinirea vârstei prevăzute la alin. (2), funcționarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puțin 14 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Pensia acordată nu poate depăși nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum și indemnizația de conducere și salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
parlamentar decedat erau îndreptățiți să primească, de asemenea, cu respectarea cerințelor legii, o pensie egală cu 80% din salariul de bază avut de autorul lor la data decesului. ... 86. Prin Legea nr. 287/2007 s-a stabilit o altă modalitate de calcul al cuantumului pensiei de urmaș, și anume prin aplicarea unui procent expres menționat din pensia de serviciu aflată în plată sau din pensia de serviciu la care ar fi avut dreptul funcționarul public parlamentar la data decesului, în funcție de
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
la cerere, de drepturile de pensie stabilite în prezenta lege (... ) “. ... 89. Prin urmare, s-a prevăzut, prin art. 73^1 din Legea nr. 7/2006, ca funcționarii publici parlamentari să beneficieze de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării, cu mențiunea că pensia acordată nu poate depăși nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum și indemnizația de conducere și salariul de merit din ultimele
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
este integrală, și nu doar în raport cu o subdiviziune a textelor, ceea ce conduce la concluzia complinirii art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 cu toate dispozițiile legale ce reglementează atât condițiile de acordare, cât și modalitatea de calcul al pensiei de urmaș. ... 94. Prin această modificare adusă statutului funcționarului public parlamentar s-a stipulat implicit că modalitatea de calcul al cuantumului pensiei de urmaș se realizează în condițiile legii generale, Legea nr. 263/2010, în noua formă adoptată a
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
13) din Legea nr. 7/2006 cu toate dispozițiile legale ce reglementează atât condițiile de acordare, cât și modalitatea de calcul al pensiei de urmaș. ... 94. Prin această modificare adusă statutului funcționarului public parlamentar s-a stipulat implicit că modalitatea de calcul al cuantumului pensiei de urmaș se realizează în condițiile legii generale, Legea nr. 263/2010, în noua formă adoptată a actului normativ special nefiind indicat vreun algoritm propriu de determinare a acestui cuantum, astfel cum legiuitorul a făcut-o anterior, prin
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
până la data de 1 ianuarie 2011. ... 95. În concret, textul de lege în discuție nu prevede determinarea cuantumului pensiei de urmaș în raport cu pensia de serviciu. Or, atunci când legiuitorul a înțeles să facă trimitere la modalitatea de calcul al pensiei de urmaș din pensia de serviciu, a stipulat expres acest lucru, așa cum a procedat și în alte cazuri, de exemplu, prin art. 51 alin. (16^1) din Legea nr. 94/1992, art. 53 din Legea nr. 223/2015 sau art.
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
baza punctajului mediu anual, iar, prin aplicarea procentului legal asupra punctajului mediu anual al susținătorului decedat, conform art. 89 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, se determină valoarea pensiei de urmaș. ... 98. Așadar, aceasta este modalitatea generală de reglementare a calculului pensiei de urmaș, dispozițiile anterior menționate reprezentând o aplicație a regulii înscrise în art. 89 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, întrucât, în sistemul public de pensii, punctajul mediu anual realizat de susținător determină, prin înmulțirea cu valoarea punctului de
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
263/2010). ... 99. În situația funcționarului public parlamentar, pensia de urmaș nu poate fi raportată la pensia aflată în plată, în lipsa unei prevederi legale exprese în acest sens, pensia de serviciu fiind stabilită cu referire la o altă bază de calcul decât cea indicată de norma de trimitere. ... 100. A interpreta în sens contrar, prin stabilirea cuantumului procentual din valoarea pensiei de serviciu (aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat), în considerarea caracterului
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
în complinire cu norma de trimitere, ceea ce ar însemna o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești și o imixtiune în atribuțiile puterii legislative. ... 102. Or, existența unei eventuale lacune legislative, respectiv lipsa unei reglementări în ceea ce privește modul de calcul al pensiei de urmaș prin raportare la cuantumul pensiei de serviciu a susținătorului decedat, nu își poate găsi remediul în pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 103. Prevederile art. II din Legea nr. 215/2015 nu susțin concluzia intenției de complinire a dispozițiilor
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
competență propus este un punct de pornire, care urmează să fie adaptat contextului. Modelul de competență dezvoltat face referire la cinci componente: cunoștințe "știu", abilități "știu să fac" și comportamente "fac". În elaborarea modelului de competență au fost luate în calcul obiectivele de dezvoltare durabilă, Busola învățării 2030 a OECD pentru o viață trăită la deplinul potențial, care să contribuie la bună starea comunității și a planetei, cele 8 competențe-cheie dezirabile la nivelul Uniunii Europene și obiective în Educația pentru Dezvoltare
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]