8,186 matches
-
în mod invers și e un învățămînt clasic, de care tocmai cată să țină seamă Chirițopolii și Simuleștii în înțelesul lui ironic. Numai de asemenea oameni să se servească, de vreme ce mucenicul e director al ministerului și rabinul ministru. Ceea ce e ciudat în acest proiect e că se admite ca cei recomandați să aibă titluri academice, bacalaureat sau... și patru clase primare chiar. Dar în caz de-a avea, ca celebrul Costinescu, numai patru clase primare, le trebuie stagiu pentru a înainta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
meserie mult mai lucrativă, politica. Azi e agent electoral al guvernului în Iași și ocupă câteva funcții bine salariate. E de prisos a adăoga că nici d. Verussi, nici d. Ghiorghian {EminescuOpXII 221} nu sunt ieșeni și că e foarte ciudat a vedea improvizîndu-se acolo un partid compus din oameni pripășiți în capitala Moldovei pentru a-și face treburile. Astfel în județe în cari firma Brătianu warszawsky nu are deloc aderenți aceștia se inventează, se improvizează din oameni pripășiți, se scot
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cititorul român [î]l va fi dat fără îndoială cuvintelor noastre, de vreme ce el știe după numele proprii citate cu cine are a face. [14 august 1881] ["TEORIA NOASTRĂ... "] Teoria noastră despre antagonismul de rase din România află multe întîmpinări, însă, ciudat lucru, nu din partea ziarelor românești. Gazete germane, izraelite, "Independance roumaine", care cel pu? in e scrisă pentru străini, c-un cuvânt cine se simte cu {EminescuOpXII 294} musca pe căciulă răspunde. Dintre organele străine scrise în limba română ne răspunde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țării de cătră Domnia Sa cu pizme și năpaști, ca darea în judecată? Ei. Cine arată mare vrăjmășie cătră toți oamenii țării? Ei și iar ei. Dar nu spune Alexandri despre .................. hidoasa pocitură Ce-au semănat în țară invidie și ură? Ciudat lucru. Dar azi, de-ar trăi Radu Vodă, 60 de ani după nu 30 de ani înainte de fanarioți, el n-ar face alt portret guvernanților decât cel pe care l-a făcut în veacul al Xvii-lea. După mărturisirea "Romînului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
locul obiceielor juridice a fiecării clase e neapărat să-i judece omul de știință, omul care și-a făcut din legile codificate și din aplicarea lor un studiu special, o misiune specială a vieții. [9 - 10 septembrie 1881] ["UN CAZ CIUDAT... Un caz ciudat, care ne aduce aminte de fatala teorie a contractului sinalagmatic stabilită de "Romînul" la 1866, s-a întîmplat în Austro-Ungaria. Un sublocotenent ungur, anume Goeczel, întrebat fiind de superiorul său daca, în caz de a se suspenda
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
credem însă, și ne declarăm în apostazie împreună cu Carey, că negoțul e întru atât folositor întru cât sporește puterea de muncă și aptitudinile unui popor. Întru cât el o împuținează și simplifică ori reduce aptitudinile unui popor e stricăcios. E ciudat că tocmai meritul negoțului de-a căuta piața cea mai ieftină pentru a cumpăra și cea mai scumpă pentru a vinde constituie și demeritul lui și se ascute într-o antinomie. Da, zice umanul Carey, el opune piedeci oricării comunicații
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Monitorului", dovedește că acest drept este direct și nici ne e permis a-l pune în discuție. Nu supraveghearea diplomatică o vrea d-sa, ci supraveghearea directă prin organe anume a străinătății. Nu prejudecăm cestiunea. Dar în orice caz e ciudat a vedea pe un ministru al României punîndu-se din capul locului pe terenul celor mai largi concesiuni în materia supravegherii și nedîndu-și seama că ar putea să existe moduri de supravegheare în care să se strecoare elemente de suprematizare cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
opinii cu d. N. Fleva ni se pare. Fără a insista mult asupra concluziilor la cari îndreptățește întrucîtva consecuțiunea evenimentelor, credem totuși că depeșa ziarelor oficioase austro-ungare ascunde cel puțin intenția unui ballon d'essai și trecem mai departe. E ciudat că pretextul retragerii rămâne acelaș care l-a invocat d. Ion Brătianu la rândul său și d. Dumitru Brătianu în două rînduri: corupțiunea partidului. D. C. A. Rosetti nu-l mai află pe d. Fleva îndestul de onest. La aceasta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
benzedrină, stimulent ce îl va ajuta mai târziu să scrie aproape non-stop On the Road, și periculoasa prietenie cu William Burroughs, viitorul autor al romanului Naked Lunch. Rodul colaborării literare a celor doi este un roman cu un titlu la fel de ciudat precum substanța lumii pe care o evocă, în care episodul central este crima comisă de un prieten Beat, Kerouac și Burroughs fiind condamnați pentru complicitate: And the Hippos Were Boiled in Their Tanks. Prietenia cu Neal Cassady va însemna însă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
al tatălui duce la situații mai mult decât triste. Atunci când eșecul lui Biff se adaugă umilirii lui Willy Loman în fața șefului, toate imaginile din trecut care îi trec prin minte lui Loman par să îl trimită pe un drum foarte ciudat în căutarea visului american. Inițial, protagonistul crezuse că deține cheia succesului în percepția pe care o avea în legătură cu sine: un om energic și carismatic ce are succes pentru că toată lumea îl place. Piesa reușește, prin elementele formale amintite mai sus, să
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
când contribuția sa la dezvoltarea noului gen, bebop, i-a adus contracte cu Riverside și apoi, la începutul anilor șaizeci, cu Columbia. La fel ca și Parker, Monk se îmbrăca excentric (costum, bască, ochelari de soare) și deseori se purta ciudat, ducând la tot felul de interpretări asupra motivelor, o ciudățenie ce completa "fericit" unele din excentricitățile sale interpretative și compoziționale. În documentarul făcut despre Monk în urma descoperirii unor înregistrări substanțiale din concertele date în New York, artistul apare ca fiind atât
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
jurnalistice ale celuilalt. Benedikt Feldges atrage atenția asupra unui detaliu care pare să pună în umbră obiectivitatea jurnalistului, pionier al limbajului vizual în mass-media. Selectarea și editarea unei secvențe ce insistă asupra unei expresii faciale și a unui râs oarecum ciudat, ne-american precum activitățile urmărite de McCarthy în HUAC (vezi), ce ar sugera latura sadică a senatorului, ar trăda caracterul părtinitor, subiectivismul comentariului jurnalistului (Feldges: 149). Deși scrisă recent, cartea lui Feldges, de altfel remarcabilă (vezi bibliografia), pare să susțină
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
al culturii americane asupra unor anumiți cetățeni de origine română. Un lucru pare aproape la fel de probabil: atunci când, după aproximativ zece ani, britanicul Craig Raine scria poezia "A Martian Sends a Postcard Home", manifestul așa-numitei Școli marțiene de poezie, felul ciudat cum un extraterestru vede lucruri pe care noi pământenii le considerăm normale se datorează viziunii tralfamadorienilor lui Vonnegut mai mult decât teoriei lui Șklovsky privind defamiliarizarea (ostranenie) propusă de limbajul artistic. Vonnegut a folosit perspectiva extraterestra, defamiliarizantă, critică la adresa societății
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ne Închinăm Sfintei Treimi. Tot ce fac eu să faci și tu. Dar când Încă se mai afla pe hol, a Început să facă meta‑ nii, Însă nu spre biserică, ci spre chilia mea. La Început mi s‑a părut ciudat, dar după aceea mi‑am amintit că aveam deasupra ușii chiliei mele o iconiță de hârtie cu Sfânta Treime. Apoi am intrat În biserică și am făcut o metanie spunând : «În numele Tatăluiă. A repetat și ea după mine, făcând o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
îți reproșeze. Din țînțar, armăsar Unii șefi au tendința de a exagera și creează impresia că toate proiectele la care lucrezi reprezintă o situație-criză. Face pe toată lumea să se agite, pînă ce nervii încep să cedeze. Adesea, acest comportament pare ciudat pentru o persoană cu funcția de manager. De ce se comportă așa? Cum a fost avansat în această funcție, dacă nu știe să rezolve situațiile dificile? Pentru început, recunoaște că șeful tău nu e Superman. Ca toată lumea, are și el nevoie
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
iar mărturia revine: "Eu am fost un romantic rătăcit prin târziul altor magii care au crezut în mântuirea sufletelor celor ce nu s-au născut"381. Mai mult decât un romantic, unul "întârziat", cum a fost considerat și Eminescu. E ciudat, dar această categorie a târziului îl leagă de Bacovia, cu fire ale unei tristeți mai vechi. Vine, însă, paradoxul, semn al unei logici transmoderne: târziul lui Teleucă nu coincide cu târziul-prezent bacovian: "Nu tot târziul e târziu. Este târziu timpuriu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
altereaz] mult mai mult decat folosește. Se îndep]rteaz] mult de stiință contemporan] mai ales sub dou] aspecte: în primul rând, sub aspectul noțiunii sale de competiție extrem de dramatizat] și de fantezist], iar în al doilea rând, sub aspectul locului ciudat de predominant pe care il confer] propriei noastre specii în procesul evoluției. I. Este esențial s] distingem între simplul fapt care este „competiția” și complexul de motive umane pe care ideologia contemporan] le valideaz] drept caracteristice compețitorilor. Se poate spune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și cea a agentului. Așa cum am v]zut, aceast] concepție asupra imparțialit]ții a fost preluat] în multe teorii etice necontractualiste, f]r] a fi nevoie de instrumente speciale pentru a o exprimă. Într-adev]r, exist] un soi de perversitate ciudat] în folosirea contractualismului kantian pentru a exprima ideea egalit]ții morale. Conceptul v]lului ignorantei încearc] s] evidențieze ideea c] ceilalți conteaz] pentru ei înșiși, nu numai ca parte a propriului nostru bine. Acest lucru este f]cut ins] impunând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
idealul egalit]ții morale și de obligația natural] care îl determin]. Pentru hobbesieni, aceste idealuri nu au nici un fundament. Contractualismul kantian pretinde c] exprim] Adev]rurile Morale în timp ce hobbesianismul le neag] existența. A vorbi despre obligații morale naturale este destul de ciudat din moment ce aceste presupuse valori morale nu sunt vizibile și nici testabile. Nu exist] nici un fel de egalitate moral] natural] care s] fundamenteze (în)egalitatea fizic] natural]; în consecinț], nici kantianismul nu are nici un fundament. Aceast] obiecție explic] în mare parte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o viat] satisf]c]toare). Este argumentul sprijinit de accentul pus pe aceste drepturi? Cu excepția cazului în care se consider] c] singurele drepturi pe care oamenii le au sunt aceste drepturi de bâz] la subzistent] - și ar p]rea foarte ciudat] aceast] restrângere - problema reapare în termenii preeminentei unor drepturi în fața altora, precum cele care țin de libertate. Este nevoie deci și de un principiu normativ pentru a stabili care drepturi au prioritate sau o inc]rc]tur] moral] special]. Dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociale au permis introducerea unui tip de analiz] mai formal în etică afacerilor. Și mai important, interacțiunea și amestecul practicienilor cu directori de firme, cu lideri de sindicat și cu proprietari ai unor mici afaceri au consolidat amalgamul, alt]dat] ciudat, într-un subiect de analiz] solid, au atras interesul și atenția oamenilor de afaceri și au conferit practicienilor „academici” statutul de participanți activi în lumea afacerilor. Uneori, ar putea ad]uga cineva, sfaturile lor chiar sunt ascultate. îi. O scurt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o cumulare a unui num]r mare de acte individuale, care s] satisfac] toate cerințele moralei personale.” L]sând deoparte orice urm] de îndoial] legat] de imposibilitatea de a justifica actul de furt al unui individ în extremis, ceea ce este ciudat în abordarea lui Nagel sunt determinanții esențiali care diferențiaz] cazurile de furt și impozitare fac referire la considerații morale perfect normale. Poziția general] a lui Nagel este c] morală politic] difer] de morală personal] deoarece acord] mai mult] important] consecințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
leg]tură dintre a avea o opinie moral] și a fi motivat, el nu indic] obiectul discuției morale. Prin urmare, ideea unei judec]ți morale pare a fi incoerent], deoarece ceea ce trebuie înțeles dintr-o asemenea judecat] este un soi ciudat de fapte despre univers: un fapt a c]rui recunoaștere are în mod necesar un impact asupra dorințelor noastre. Dar imaginea standard sugereaz] inexistentă unor astfel de fapte. O judecat] moral] nu poate avea un caracter exhaustiv - sau așa pare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adesea redus la sloganul „nici un trebuie - nu deriv] din - este” și e venerat că „Legea lui Hume”. Se consider] c] face minuni - indic] distincția fundamental] dintre fapte și valori, demonstreaz] noncognitivismul și (mai ales) respinge naturalismul. (Ultima presupunere este una ciudat], deoarece Hume era naturalist.) De fapt, aceast] Lege nu face nimic din cele de mai sus, deoarece Hume insist] asupra unei chestiuni logice simple. O concluzie care conține un trebuie s] nu poate (logic) s] derive din premise care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și propriet]ților sui-generis. (Am denumit-o autonomie ontologic] pentru c] are leg]tur] cu tipurile de lucruri care trebuie s] existe.) Autonomia ontologic] este deci opusul naturalismului care insist] asupra faptului c] nu e nevoie de ceva atat de ciudat precum propriet]țile propuse de Moore pentru a susține adev]rurile moralei. Autonomia logic] este corect], dar ea nu reprezint] o amenințare la adresa naturalismului dac] nu necesit] autonomie ontologic]. Exemplul paralel cu aricii dovedește c] nu e nevoie de aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]