7,234 matches
-
hatmanului vor fi moștenite de una din fete, Marica Călugărița. Prima atestare documentară este datată 3 iulie 1575, când domnul Moldovei, Petru Șchiopul hotărăște împărțirea moșiilor fostului portar al Sucevei, prilej cu care Cajvana și satul vecin Hrincești (astăzi cătunul Codru) revenea uneia din cele 6 fete ale sale, Marica Călugărița, la bătrânețe. În anul 1615 satul și teritoriile sale sunt cumpărate de Ștefan Tomșa care le va face danie Mănăstirii Solca, în a cărei proprietate vor rămâne până la 1785, când
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
din care vatra actuală a orașului Cajvana măsoară 752 hectare. Vatra orașului de astăzi are o formă compactă cu ieșiri tentaculare de-a lungul drumului județean DJ 178D spre Soloneț și Arbore, și drumuri comunale către Iaslovăț, Comănești, Botoșana și Codru. Rețeaua de drumuri comunale este legată de drumul județean DJ 178D, care parcurge ruta Suceava, Todirești, Cajvana, Arbore și apoi spre Solca sau Rădăuți, astfel încât este o bună legătură rutieră cu principalele orașe ale județului, drumul județean asfaltat în ultimii
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
17% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,01%). Pentru 5,31% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. În oraș există două școli de nivel liceal: "Liceul Teoretic „Ion Codru Drăgușanu”" și "Colegiul Tehnic „Dr. Alexandru Bărbat”," precum și două grădinițe, cu orar prelungit. "Liceul Teoretic „Ion Codru Drăgușanu”" a fost înființat în anul 1954, (ca urmare a unei adrese, din 28 iulie 1954, a "Secției de Învățământ a Sfatului Popular
Victoria, România () [Corola-website/Science/299325_a_300654]
-
91,01%). Pentru 5,31% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. În oraș există două școli de nivel liceal: "Liceul Teoretic „Ion Codru Drăgușanu”" și "Colegiul Tehnic „Dr. Alexandru Bărbat”," precum și două grădinițe, cu orar prelungit. "Liceul Teoretic „Ion Codru Drăgușanu”" a fost înființat în anul 1954, (ca urmare a unei adrese, din 28 iulie 1954, a "Secției de Învățământ a Sfatului Popular Raional Făgăraș", regiunea Stalin), pe lângă "Școala Elementară de 7 ani Ucea-Colonie", cu denumirea de "Școala Medie Mixtă
Victoria, România () [Corola-website/Science/299325_a_300654]
-
fost desființat, elevii și personalul didactic trecând la "Centrul Școlar Industrial de Chimie Victoria". După căderea regimului comunist a fost reînființat "Liceul Teoretic Victoria", începând cu 1 septembrie 1990. În anul 1994 liceul a primit numele actual: "Liceul Teoretic „Ion Codru Drăgușanu”." Din anul 2002 "Școala Generală" din oraș s-a integrat, prin absorbție, în "Liceul Teoretic „Ion Codru Drăgușanu”." Liceul are 4 clădiri, cu peste 55 de săli de clasă, laboratoare de fizică, chimie, biologie, 2 laboratoare de informatică, 5
Victoria, România () [Corola-website/Science/299325_a_300654]
-
a fost reînființat "Liceul Teoretic Victoria", începând cu 1 septembrie 1990. În anul 1994 liceul a primit numele actual: "Liceul Teoretic „Ion Codru Drăgușanu”." Din anul 2002 "Școala Generală" din oraș s-a integrat, prin absorbție, în "Liceul Teoretic „Ion Codru Drăgușanu”." Liceul are 4 clădiri, cu peste 55 de săli de clasă, laboratoare de fizică, chimie, biologie, 2 laboratoare de informatică, 5 cabinete (de consiliere, de limbi străine), un Centru de Documentare și Informare (bibliotecă etc.), 9 birouri, 3 săli
Victoria, România () [Corola-website/Science/299325_a_300654]
-
vreo 35 au fost, altădată, elevi ai liceului. După reînființarea din 1990, elevii și absolvenții "liceului" (secțiile matematică-informatică și umanistă) s-au evidențiat prin rezultate foarte bune, cele mai multe promoții având o promovabilitate de 100%, la Bacalaureat. Elevii "Liceului Teoretic „Ion Codru Drăgușanu”" s-au evidențiat, de-a lungul anilor la concursurile școlare interne și europene [olimpiade (limba română, filosofie, limba franceză, limba engleză, geografie, matematică, biologie...), competiții sportive (orientare turistică, karate, handbal, fotbal...), artă plastică (icoane pe sticlă...), concursurile Kangourou ș.
Victoria, România () [Corola-website/Science/299325_a_300654]
-
Nocturn 91/2” “Oedip” 1977, la teatrul “Țăndărica” din București, în cadrul spectacolelor “Nocturn 91/2” “Țară lumii”, 1980 , la Teatrul Mic din București. “Chemarea copiilor minune”, 1982 la Sala mică a Palatului și pe scena Conservatorului din București. „În țară codrilor de iarbă”, 1983, pe muzica de Laurențiu Profeta la Teatrul liric din Craiova. Din 1993 devine director artistic al Companiei Orion Balet a Centrului de cultură “Tinerimea Română” din București. În această calitate montează spectacolele: “Anotimpuri”, pe muzica de A
Sergiu Anghel () [Corola-website/Science/299316_a_300645]
-
Åm." „- Ai tras (cu pușca)? - Am tras.” Indicativ viitor: După unele cuvinte se folosesc forme scurte ale auxiliarului, legate de cuvântul precedent: "ț-oi̭ fåče" „ți-oi face”, " i̭o-i̭ spure" „eu voi spune”, "če-r âŋ codru fåče?" „ce vei face în pădure?”, "tu n-er nicat fi påmetân" „tu nu vei fi niciodată deștept”. Condițional prezent: Condițional trecut: Condițional viitor: Imperativ: Gerunziu: O serie de prepoziții sunt romanice: "ân" „în”, "(â)ntru" „în”, "de" „de, despre”, "din
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
satul a rămas nucleul existenței mele.” („Satul transilvan, cu toată austeritatea lui, este o permanență a scrisului meu“ - Dialog, Ioan Alexandru). „Am copilărit într-o perioadă mai zbuciumată din istoria noastră, dar trăiam în natură. Călăream caii de mic și codrul era la doi pași de sat, turmele și izvoarele și cerul uriaș revărsat peste noi. Dormeam în fân vara și înainte de ivirea zorilor eram pe câmp cu caii și bivolii la păscut. Iarna cu oile. Știu de mic toată rânduiala
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
Sfântul Niceta Remesianu, autorul imnului întregii Creștinătăți, "Te Deum laudamus"..., din orizontul anul 370 d. H.; și o capodoperă a imnologiei Creștinismului, din secunda etapă a creației lui Ioan Alexandru este și «Lumină lină»: "Lumină lină lini lumini / Răsar din codri mari de crini / Lumină lină cuib de ceară / Scorburi cu mi¬ere milenară / De dincolo de lumi venind / Și niciodată poposind / Un răsărit ce nu se mai termină / Lumină lină din lumină lină // Cine te așteaptă te iubește / Iubindu-te nădăjduiește
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
din lumină lină // Cine te așteaptă te iubește / Iubindu-te nădăjduiește / Că într-o zi lumină lină / Vei răsări la noi deplină / Cine primește să te creadă / Trei oameni vor veni să-l vadă // Lumină lină lini lumini / Răsari din codri mari de crini... Deasupra stinsului pământ / Lumină lină Logos sfânt" (cf. TGrp, 426 - 429). Referințe critice se găsesc de asemenea și în Petre Anghel, "Ioan Alexandru, Comunicare transculturală", București, Editura Cartea Românească, 2003 Video
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
regula celor trei unități: de loc, de timp, de acțiune, resping tipologia umană, alegerea personajelor din înalta pătură a societății. Romanticii sunt pasionați de mister, de exotic, au gust pentru macabru, creează personaje și situații excepționale. Motive romantice, precum: lacul, codrul, izvoarele, stânca, teiul, salcia, luna, stelele, floarea, noaptea, visul, reveria. Eul romantic evadează din realitate în vis, în fantezie sau în reverie, este evident interesul pentru mituri, simboluri. Fundalul istoric este dat de dezamăgirea izvorâtă din [[Revoluția franceză]], apoi [[războaiele
Romantism () [Corola-website/Science/297855_a_299184]
-
de la Maiorescu și de la Mite Kremnitz. Venirea lui Rossi în București îi ocupă serile. În data de 28 ianuarie, sub titlul "Reprezentațiile Rossi" publică în "Timpul" o scurtă cronică teatrală. Pe 1 martie va publica în "Convorbiri literare" poeziile "Povestea codrului", "Povestea teiului", "Singurătate" și "Departe sunt de tine", trimise la numeroase insistențe din partea lui Iacob Negruzzi. Pe 16 aprilie publică în "Timpul" un foileton, "Paștele", care îl impresionează pe Caragiale atât încât peste cincisprezece ani avea să-l reproducă în
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
ulicioară..." Pe 1 septembrie apar alte trei poezii "De câte ori, iubito...", "Rugăciunea unui dac" și "Atât de fragedă..." Pe 1 octombrie în aceeași revistă vor apărea alte poeme, sonetul "Afară-i toamnă", "Sunt ani la mijloc", " Când însuși glasul", "Freamăt de codru", "Revedere", "Despărțire" și "Foaia veștedă". Pe1 aprilie 1880 - Apare în "Convorbiri literare" poezia "O, mamă..." Pe parcusul anului 1881 deși era complet absorbit de activitatea ziaristică, găsește totuși timp și revizuiește nuvela "Cezara", a cărei ultimă formă o încredințează lui
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
Dunării în 271 d.Hr., o mulțime de popoare migratoare au trecut prin această regiune : hunii, goții, slavii, avarii, bulgarii, iașii, hazarii, maghiarii, pecinegii, cumanii și tătarii. Dar populația romanizată, refugiată în ținuturile muntoase sau păduroase cum ar fi Carpații, Codrul sau Măcinul, a revenit treptat spre șesuri, pe măsură ce invaziile se răreau, în timp ce statele sedentare creștinești se consolidau. Astfel, s-a amestecat cu migratorii Slavi (dintre care cei mai cunoscuți sunt "Anții", "Tiverții" și "Ulicii" ) și Iranici (dintre care cei mai
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
alerge după plutonu-i de execuție, Să-l împușcărim! La oase debile să-i punem ghiulea Să voteze, de vrea, prin vot secret cu bile. Mai știu și eu la ce gîndeam? Ce-i pasă păsării de ram? De rupi din Codru-o rămurea, ce-i pasă codrului de ea? Ave moriturus. Imperatores te salutant. Măcar muream singurul. Astăzi sau mîine Dar singurul, prostul. Nu ca un cîine. Prostește, făceam. Urechea, ca firul de microfon Urca din amvon în amvon. Și munceam
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache () [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
-l împușcărim! La oase debile să-i punem ghiulea Să voteze, de vrea, prin vot secret cu bile. Mai știu și eu la ce gîndeam? Ce-i pasă păsării de ram? De rupi din Codru-o rămurea, ce-i pasă codrului de ea? Ave moriturus. Imperatores te salutant. Măcar muream singurul. Astăzi sau mîine Dar singurul, prostul. Nu ca un cîine. Prostește, făceam. Urechea, ca firul de microfon Urca din amvon în amvon. Și munceam. Mușchii creșteau din prea plinul Îndatoririi
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache () [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
a fi cea mai veche construcție bisericească de zid din Moldova , fiind ctitorită de voievodul Bogdan I, întemeietorul statului feudal moldovean. datează din perioada de constituire a statului feudal moldovean. Inițial, locul unde a fost construită biserica era în mijlocul unor codri seculari. Biserica "Sf. Nicolae" a fost zidită de voievodul Bogdan I (1359-1365) în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbânzile obținute în luptele purtate pentru a pune bazele unui stat liber și
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
care a fost construit parcul a fost donat statului român de juristul profesor universitar Nicolae Bazilescu. În 2004 Primăria sectorului 1 a investit peste 1 milion de euro pentru amenajarea parcului. În parc există și câțiva arbori bătrâni, rămășițe ale Codrilor Vlăsiei. În interiorul parcului se află Teatrul de Vară, construit în 1953 și inaugurat cu ocazia "Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților", care avea o capacitate de 2000 de locuri. În prezent teatrul, aflat în administrarea Ministerului Culturii, este într-o
Parcul Bazilescu () [Corola-website/Science/307304_a_308633]
-
este străbătut de cursurile mai multor ape, cele mai importante dintre acestea fiind Siret (33,6 km), Derelui (14,3 km) și Siretul Mic (13,8 km). Pe teritoriul actual al acestui raion, în 1497 a avut loc Bătălia de la Codrii Cosminului, în care Ștefan cel Mare a atras în capcană și nimicit armata nobililor polonezi, condusă de regele Poloniei Ioan Albert, ceea ce a rămas cunoscută în cultura populară poloneză ca "bătălia unde au pierit cavalerii". Tot pe teritoriul raionului, în
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
n. 5 mai 1836, Iași - d. 14 septembrie 1887, Iași) a fost un pianist și compozitor român, profesor de pian la Conservatorul de muzică din Iași. Cea mai cunoscută piesă de muzică vocală compusă de este romanța „Ce te legeni codrule” pe versurile lui Eminescu. Gheorghe Scheletti s-a născut la Iași, în 1836. Tatăl său, Petru Scheletti (1808 - 1878), a fost un militar de carieră, colonel și aghiotant domnesc, și, din 1852, director al Departamentului Lucrărilor Publice din Principatul Moldovei
Gheorghe Scheletti () [Corola-website/Science/308712_a_310041]
-
numeroase piese de muzică vocală dintre care: „Vânătorii”, „Cinel-Cinel” și „De la mine pân’ la tine” (pe versuri de Vasile Alecsandri), „Baladă” (versuri de Grigore Alexandrescu), „Dorul” (versuri de Goethe), „Bate vântul” (versuri de Theodor Șerbănescu), „Noaptea când eu trec prin codru” și „De-ar cunoaște” (pe versuri de Heinrich Heine), „Până când, frate ardelene” (versuri de V.A. Urechia). Cea mai cunoscută lucrarea a sa rămâne însă romanța „Ce te legeni codrule” pe versuri de Eminescu.
Gheorghe Scheletti () [Corola-website/Science/308712_a_310041]
-
vântul” (versuri de Theodor Șerbănescu), „Noaptea când eu trec prin codru” și „De-ar cunoaște” (pe versuri de Heinrich Heine), „Până când, frate ardelene” (versuri de V.A. Urechia). Cea mai cunoscută lucrarea a sa rămâne însă romanța „Ce te legeni codrule” pe versuri de Eminescu.
Gheorghe Scheletti () [Corola-website/Science/308712_a_310041]
-
denumirea de Schitul Tărâță) este o mănăstire de călugări amplasată în preajma municipiului Iași, în pădurile din satul Pietrăria (comuna Bârnova). La mănăstire se poate ajunge de pe drumul spre Vaslui. este situată într-un pitoresc cadru natural, aflat odată în plin codru, pe piscurile din apropiere de rezervația naturală Dealul Repedea. Drumul de acces este Drumul Național Iași-Vaslui, pe dealul Bucium, iar apoi după ce se trece de Motelul Bucium există o bifurcație, drumul spre Mănăstirea Piatra Sfântă fiind cel care face la
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]