8,826 matches
-
și anume voluptăți tactile sunt indiciul unei cenestezii sporite. Olguța se suie pe divan și face tumbe, mișcă degetele de la picior făcând mare haz de ele și se bate la tălpi. Totdeodată, neajunși la determinarea universului obiectiv, copiii sunt animiști, confundă realul cu irealul, au spaime surde, teroare de strigoi și de balauri, vise cu apariții de îngeri și metamorfoze. Dănuț se teme ca tras de zmeu să nu se înece în văzduh. În volumul întîi metaforele sunt dozate cu sobrietate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de-a le căuta cornițele sub năstureii moi de lână. E pestetot o beție de vegetal, de fructe, de animalitate rece. Vegetalele au ceva cărnos animalic (flori cu "sîni de lapte", struguri enormi hrăniți din stârvuri de om), animalele se confundă cu vegetalele, fiind preferate acelea inerte, mimetice: șopârle, lăcuste, melci. Bacantele sunt verzi și sar ca lăcustele: Nouă preotese verzi Sar prin codri și livezi. Zamolxe însuși caută contactul rece cu șopîrlele: Altădată nopțile-mi erau un leagăn de odihnă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în care a luptat dl Maiorescu mult mai mult decât vechea critică, în vremea căreia nu erau încă destule motive de luptă. E vorba de lupta împotriva falsificării adevărului în știință, deși, cum arată dl Philippide 1, dl Maiorescu a confundat știința cu perfecțiunea formei științei. În procesul de adaptare a culturii străine, desigur că slăbiciunea trebuia să se manifeste mai ales în domeniul științific; chiar azi, în această privință, suntem încă în perioada de tranziție. Am arătat aiurea că Convorbirile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se observă aceeași neconsecvență, sau una și mai bătătoare la ochi: întrebuințarea, de către aceeași persoană, și a procedării latiniștilor și a celei a analogiștilor - dovedește că scriitorii beletriști nu prea aveau o idee clară de diferitele sisteme lingvistice, ci le confundau pe toate în o singură și mare babilonie ridicolă, pe care o azvârleau în spinarea acelora care trebuiau să zugrăvească tagma stricătorilor de limbă și a croitorilor de limbi noi românești. Pe lângă multele cauze, pentru care tipurile lui Alecsandri nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ultimii cincizeci de ani de la introducerea formelor noi, un progres, "mai cu seamă pe terenul politic", datorit "contactului cu civilizația, cu ideile apusului" 4 - aceasta este una din neconsecvențele lui.) Dar întotdeauna la Eminescu, cum am văzut, chestia socială se confundă ori, mai bine, ia aspectul de chestie națională. Clasa cea nouă, dacă este rea și dacă a adus forme străine, trebuie să fie și de neam străin. De aici teoria păturii grecești suprapuse. Și dacă acești străini, adică roșii, au
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
inspirația sa cerească, puternică, sănătoasă, animată de spirit moral. Omul de valoare, creatorul, este „măsura cerului” (37, p. 106). De asemenea, (37, p. 107). Observăm, deci, că preocupările pentru înțelegerea creativității, asociate cu admirația și prețuirea sa, fără rezerve, se confundă cu cele mai profunde tentative de cunoaștere a sinelui. în contemporaneitate, considerarea noțiunii de „creativitate” și de „persoană creativă” se raportează la „performanță” în general, ceea ce corespunde, în domeniul pedagogiei, dezideratului cultivării atente a elevilor cu înalte abilități în diverse
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
urmărind răsucirea firului de lână pe axul furcii. Cercul sau ochiul apare ca un ornament decupat sau incizat, întâlnindu-se foarte des și în decorul ceramicei precucuteniene, precum și în ceramica epocii La Tène. Cu timpul, însă, motivul cercului s-a confundat cu cel al soarelui, mai bogat în semnificații. Pătratul și cercul se înscriu în același orizont, combinându se, adesea, cu motivele de mai sus. Se adaugă la motivele geometrice funia sau torsada (spirala deșirată), care se întâlnește pe porți, portițe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
producție, cu două pagini înainte de a-1 cita cu justețe pe Marx ! Nesiguranța aceasta, ca și o anumită suspiciune latentă, derivă, cred, atât dintr-o lipsă de informare despre critica marxistă în întregul ei cât și din eroarea de a confunda adesea critica pseudomarxistă cu cea autentică. Așa cum spuneam și la începutul acestor pagini, in legătură cu clasificările din Concepts of Criticism, Wellek și Warren nu par a cunoaște critica marxistă în toată diversitatea ei. Ei se cantonează, pentru exemplificări, numai
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
erau nu-miți pioși, deschizînd îndată porțile cetății și ieșind în întîmpinarea dușmanilor cu chitare și îmbrăcați în alb, au început să se roage cu cîntări și imnuri către zei să-i alunge pe macedoneni din patria lor.” Aici Iordanes îi ,,confundă” prea devreme pe geți cu goți cum face de multe ori în cartea sa! Scrierea lui Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică în Cartea LX, 2 ne arată că Dobrogea era controlată de geți pe care grecul îi numește sciți iar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la „ieșirea universului din haos, realizarea actului creațiunii (acel fiat lux al genezei), țâșnirea luminii din întunericul primordial”. Pe plan microcosmic, această transformare alchimică „simbolizează trecerea de la neființă la ființă a anthroposului, trecerea dintr-o stare sumbră, în care e confundat cu Physis, la starea luminoasă a conștientizării sale”. * Xanthosis sau Citrinitas. Acum, „masa alb-argintie (lunară) este transformată într-o masă galben-aurie”. La nivel macrocosmic, fenomenul reprezintă organizarea, o anume „solarizare a cosmosului”. La nivel microcosmic, are loc „trecerea de la naIVitatea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
abil construite și profesionist mediatizate au dus la convingerea multor occidentali că avem de-a face cu un jihad American, finanțat de saudiți și controlat de extremiști islamici care conduc 85% dintre moscheile de pe teritoriul SUA. De asemenea, s-a confundat antiamericanismul real al multor musulmani cu simpatia și susținerea manifestate față de teroriști și, în mod special, față de Osama Bin Laden, după cum arată Margaret Nydell. în general, fundamentalismul este o reacție la secularizare, modernizare și occidentalizare în lumea islamică. Exemplu: Egiptul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
strige: Bravo! Bravo! Toată sala a rămas înmărmurită.” Acest pariu cu Simțion există între manuscrisele lui Eminescu, dar este datat 25 iunie 1883 și se referă, deci, la ultimele zile de dinaintea căderii poetului din 28 iunie acel an: D. Teleor confundă. Este ușor de confundat, pentrui că fazele bolii lui Eminescu sunt ca trase la indigou: de fiecare dată poliția este aceea care se sesizează, prietenii vin pe urmă și rămân, pe urmă, cu amintirile... În linii generale, însă, nu mult
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sala a rămas înmărmurită.” Acest pariu cu Simțion există între manuscrisele lui Eminescu, dar este datat 25 iunie 1883 și se referă, deci, la ultimele zile de dinaintea căderii poetului din 28 iunie acel an: D. Teleor confundă. Este ușor de confundat, pentrui că fazele bolii lui Eminescu sunt ca trase la indigou: de fiecare dată poliția este aceea care se sesizează, prietenii vin pe urmă și rămân, pe urmă, cu amintirile... În linii generale, însă, nu mult diferit înțelegeau sau lăsau
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
descoperea în lumea științifică din occident lucruri necunoscute în apropiere de hotarele Asiei, și ne ținea la curent cu toată mișcarea. Pe el îl interesau, în special, studiile psihologice; îl interesa hipnotismul și celelalte chestiuni, pe care mahalaua noastră le confunda, și poate încă le confundă, cu mesele ce se învârtesc prin casă, purtate de spiritele care vin în contact cu lumea pământească, prin acest mijloc ciudat. Cititor pasionat, Gruber nu se despărțea de „Revue scientifique”, de „Le Livre”, și mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
occident lucruri necunoscute în apropiere de hotarele Asiei, și ne ținea la curent cu toată mișcarea. Pe el îl interesau, în special, studiile psihologice; îl interesa hipnotismul și celelalte chestiuni, pe care mahalaua noastră le confunda, și poate încă le confundă, cu mesele ce se învârtesc prin casă, purtate de spiritele care vin în contact cu lumea pământească, prin acest mijloc ciudat. Cititor pasionat, Gruber nu se despărțea de „Revue scientifique”, de „Le Livre”, și mai cu deosebire de Analele de la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
destul de vagă însă, ca acest act să fi fost preluat și comentat, topit în comentariul de față, de către Cornelia din Moldova sau cine va fi autorul documentului descoperit de George Potra în arhiva ei. Niciunul dintre medicii lui Eminescu nu confundă 28 iunie 1883 cu 8 iulie 1883. Numai Nicolae Pătrașcu îl aduce în discuție pe Chibici-Râmneanu. Ca să fie credibil, N. Pătrașcu se reazemă într-un model similar, scriind peste câteva rânduri: „Amicii poetului crezură să-l trimită la Viena, în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ca poetul nostru să-l fi atacat cu revolverul pe cel mai vechi dintre ei, cu care se cunoaștea din studenție, care apoi îl va duce la Viena și, după însănătoșire, îl va aduce acasă după un ocol italian. Când confundă data de 28 iunie, atât de importantă în istoria pe care însuși o trăiește, cu un 8 iulie problematic N. Pătrașcu nu poate să convingă. Când propune relația Leopardi Ranieri ca gen proxim al aceleia dintre Eminescu și Chibici, nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
acest act din 16 iunie 1889 să fi fost preluat și comentat, topit în comentariul de față, de către Cornelia din Moldova sau cine va fi autorul documentului descoperit de George Potra în arhiva ei. Niciunul dintre medicii lui Eminescu nu confundă 28 iunie 1883 cu 8 iulie 1883. Nu mai complic lucrurile cu revolverul lui Eminescu și afacerea Chibici-Râmneanu (am dezvoltat separat subiectul; dacă e cazul, revin). A presupune, ca dl. Călin L. Cernăianu, că N. Pătrașcu a folosit acest „act
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o manifestațiune sifilitică, tot așa de înșelată ca aceea care susține că toate sclerosele cerebrospinale sunt de origină sifilitică. Alții au zis că el se alcoolisa...” Aici textul are imperfectul cu accent grav pe finală: professà accentul fiind imposibil de confundat, pentru că imediat mai jos cu un rând avem trei ă-uri: „...germană că paralisià generală...” între care iarăși se pune un a accentuat grav. Căciula pe ă este foarte clar conturată, ca un cerc larg, aproape închis, de la stânga la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Teleor de a-i da o replică lui Nicolae Pătrașcu este evidentă de vreme ce insistă că poetul n-a rănit pe nimeni, doar se amuza trăgând focuri de pistol în aer; dar la D.Teleor amintirile se încurcă, se suprapun, se confundă. Crede că poetul locuia la Chibici, că pe acesta l-a chemat poliția, etc. În fond, el face literatură, propune un personaj cu numele „Eminescu” nu relatează fapte exacte. Repet întrebarea din numărul trecut al revistei: ce poți face cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
au știința de carte, spirit critic și profunzime” Ce l-o fi impresionat pe acest internaut care semnează „Claudiu Târziu” dar scrie cu „î”? Desigur, tonul curajos al discursului împănat cu note care în subsol răspund la anii 1930 ori confundă Bucovina cu Moldova. Sintagma „naționalist creștin rezonabil” plutește ca o floare de nufăr peste aceste subsoluri... insalubre. O tânără care semnează „Vera” este de-a dreptul entusiasmată: „Dle Codrescu, vă mulțumesc mult pentru acest articol, mi-am limpezit anumite nedumeriri
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
deveni niciodată un substitut al filozofiei. La sfârșitul acestei dări de seamă despre educație constituită de teza sa, Aron se oprește în acest punct fix al perplexitătii sale de filozof, frământat de drama umană: Posibilitatea unei filozofii a istoriei se confundă în final cu posibilitatea unei filozofii în ciuda istoriei"4. Doar în anul următor Aron devine Aron. Pe 17 iunie 1939, "între pace și război, în regimul intermediar pe care îl cunoaștem", Aron prezintă o comunicare în fața Societății franceze de filozofie
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
ne gândim la fel ca filozofii secolului al XVII-lea sau ai secolului al XVIII-lea, dacă ne raportăm la starea naturală, problema se pune altfel. Putem spune că, în starea naturală, atunci când încă nu există starea socială, libertatea se confunda cu capacitatea sau puterea individului. Unii filozofi, într-adevăr, au analizat starea naturală drept cea în care libertatea fiecăruia se confundă cu puterea sa. Individul se luptă cu natura, este liber să facă tot ceea ce este capabil să facă prin
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
naturală, problema se pune altfel. Putem spune că, în starea naturală, atunci când încă nu există starea socială, libertatea se confunda cu capacitatea sau puterea individului. Unii filozofi, într-adevăr, au analizat starea naturală drept cea în care libertatea fiecăruia se confundă cu puterea sa. Individul se luptă cu natura, este liber să facă tot ceea ce este capabil să facă prin puterea lui, dar fiindcă există și ceilalți și fiindcă el nu are încă legături sociale cu ceilalți, poate să fie față de
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
este după revoluție exersată de o minoritate, de partid, și că nu a fost niciodată exersată de proletariat; și, pe de altă parte, că această minoritate dominantă în stat exercită în același timp puteri dominatoare în societatea civilă, care se confundă în mare măsură cu Statul însuși. Prin aceasta sunt reduse, violate sau eliminate libertățile personale care erau esențiale în democrația numită burgheză, ca parte integrantă a moștenirii burgheze. Or, această moștenire burgheză, Marx sau Engels nu au vrut niciodată să
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]