6,817 matches
-
luate în calcul în ceea ce privește determinarea preferinței sociale, rămâne doar o pereche de alternative, anume aceea în care acționează condiția Pareto (i.e. amândoi indivizii preferă strict o alternativă alteia). În acest mod se obține „o versiune a pretenției libertariene care este consistentă cu principiul Pareto, permițând, așadar, cel puțin acele negocieri cu care toată lumea este de acord.” [Gibbard, 1974, p. 397] 4.3. Soluția Blau O abordare asemănătoare cu acea a lui Gibbard are Blau în (1975). Pentru început, Blau ia în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de fiecare, însă modul în care alegem care decisivități trebuie anulate este arbitrar. Demonstrație [t.4.2.3*]. Se face arătând că preferințele din paradoxul lui Sen nu sunt condiționale. Dacă arătăm acest lucru, înseamnă că, folosind o condiție libertariană consistentă cu domeniul universal, nu vom rezolva și problema descoperită de Sen. Demonstrația se face la fel ca aceea pentru [t.3.5.3*] din secțiunea alocată rezultatelor lui Breyer (1977) deoarece preferințele separabile și preferințele necondiționale sunt același lucru. Deoarece
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Voi enunța, acum, restricția lui Sen după câteva definiții. În primul rând, în termenii lui Sen: „O persoană respectă drepturile altora dacă și numai dacă dorește ca numai o parte a preferințelor sale să conteze, astfel încât această parte să fie consistentă, combinată cu preferințele celorlalți pe sferele personale ale acestora” [Sen, 1976, p. 236]. Altfel spus, se poate defini o subrelație iR a lui iR , aceasta reprezentând partea în privința căreia individul își exprimă dorința de a conta în determinarea preferinței sociale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferința ei pentru x împotriva lui z, prin amuțirea vocii condiției Pareto, i.e. deși ∀i, xPiz, această preferință nu va fi transformată în preferință socială. Nu vom avea, așadar, o preferință socială între x și z. footnote>. Cum acestea sunt consistente din premise (vezi Suzumura (1978), (1979) și Sen (1976)), relația de preferință socială este și ea consistentă. Paradoxul este rezolvat<footnote O restricție care generează același rezultat pe baza altui argument este cea propusă de Hammond (1982). Argumentul se bazează
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferință nu va fi transformată în preferință socială. Nu vom avea, așadar, o preferință socială între x și z. footnote>. Cum acestea sunt consistente din premise (vezi Suzumura (1978), (1979) și Sen (1976)), relația de preferință socială este și ea consistentă. Paradoxul este rezolvat<footnote O restricție care generează același rezultat pe baza altui argument este cea propusă de Hammond (1982). Argumentul se bazează pe consistența dintre preferința pe x-varianta din sfera personală cu i-varianta din decisivitatea paretiană. Dacă fiecare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
unui individ i se acordă drepturi decisive asupra unei perechi {a,b}, atunci condiția Pareto (P) nu se aplică niciunei perechi care îl include pe a sau pe b” [Saari, 1997, p. 92]. Aceasta formă relaxată a condiției Pareto este consistentă cu domeniul universal și condiția libertariană. 5.4. Restricția List Pentru paradoxul lui Sen, în (2003), List propune o soluție lexicografică, adică o soluție care acționează în câțiva pași notați alfabetic și care sunt ordonați după prioritatea acestora. Înainte de a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
simetrică a lui iR . O persoană care are o astfel de relație de preferință este o persoană care respectă drepturile celorlalți. [d.5.1.3*]: Condiția PC: (criteriul Pareto slab condițional). [d.5.1.4*]: Condiția +L : pentru orice alocare consistentă de drepturi, dacă (x,y) este în. [t.5.1.1*]: Există o funcție de decizie socială care satisface condițiile U, L+, și PC, dacă cel puțin o persoană respectă drepturile celorlalți. Demonstrație [t.5.1.1*]. Voi propune un mod
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
îl are prin condiția Pareto. Altfel spus, dacă liberalul se opune preferinței exprimate de toți ceilalți, condiția Pareto nu se aplică pe acea pereche de alternative. În acest caz rămânem doar cu perechile pe care indivizii sunt decisivi. Acestea sunt consistente din premise. Pentru o aplicație în cazul prude vs. lewd, vezi Suzumura (1978). 5.2.* Restricția Austeen-Smith [d.5.2.1*]: Condiția Pareto slabă constrânsă prin drepturi ( scP ) acordă decisivitate grupului doar pe acele elemente ale mulțimii alternativelor cărora nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
enunțarea condiției Pareto se va ține cont de existența preferințelor libertariene minimal-raționale. Astfel amendată, și folosind o condiție libertariană coerentă și care acordă decisivitățile pe toate x variantele , condiția Pareto amendată prin preferințe libertariene minimal raționale (condiția Pmr) va fi consistentă cu domeniul universal, i.e. putem formula o teoremă de posibilitate: există o FDS care satisface U, P, și Lmr (pentru demonstrație, vezi 6.1.4*). 6.1.5. Amendarea condiției Pareto prin preferințe disjunct-monotone Fundamentul acestei alterări a condiției Pareto
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
impunem criteriului Pareto să transforme în preferință socială doar acele profiluri care sunt disjunct-monotone și a) să le ignore pe celelalte, transformând în preferințe sociale doar decisivitățile libertariene; b) să le transforme pe celelalte în așa fel încât să fie consistente cu cele din decisivitățile libertariene. Această soluție rezolvă paradoxul pentru toate cazurile discutate în secțiunea anterioară și recurge la ierarhizarea etică pe care am considerat-o specifică libert arianismului: vocea puternică, dar locală, a drepturilor individuale este mai puternică decât
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a o face acceptabilă. Nu avem de rezolvat o problemă de matematică și, de aceea, orice soluție am oferi paradoxului libertarian aceasta trebuie să fie justificată prin apel la anumite valori. În cazul de față, dacă am hotărât că este consistent cu gândirea libertariană să acordăm decisivitate indivizilor asupra acelor alternative care variază doar în privința comportamentului lor, nu putem găsi niciun motiv pentru care ne-am opri doar la o pereche de astfel de alternative. Dacă x-variantele justifică acordarea drepturilor pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mult de doi indivizi și mai mult de două strategii, c) doi indivizi, două strategii și pentru regula număr decisivități = număr x variante (rgl), d) mai mult de doi indivizi, două strategii, când folosim regula (rgl). Deși propune un sistem consistent de drepturi (elimină preferințele condiționale), soluția lui Blau nu îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. Deoarece alienează drepturile pe baza preferințelor intruzive, soluția Blau nu îndeplinește nici criteriul fidelității ideologice. În ceea ce privește soluția Gaertner-Kruger, aceasta funcționează pentru societăți reale, însă nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de-al treilea grup de soluții, prin alterarea condiției Pareto slabe, îndeplinesc condiția de fidelitate ideologică deoarece toate ierarhizează etic condiția libertariană deasupra celei Pareto. În ceea ce privește condiția de eficacitate pentru societăți reale, soluțiile Sen-Suzumura și Austeen-Smith folosesc o condiție libertariană consistentă și funcționează pentru orice număr de indivizi, strategii, alternative, așadar condiția este îndeplinită. Soluția Saari funcționează pentru orice număr finit de indivizi, strategii, alternative, însă nu este clar dacă este folosit un sistem consistent de drepturi. Altfel spus, nu este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și Austeen-Smith folosesc o condiție libertariană consistentă și funcționează pentru orice număr de indivizi, strategii, alternative, așadar condiția este îndeplinită. Soluția Saari funcționează pentru orice număr finit de indivizi, strategii, alternative, însă nu este clar dacă este folosit un sistem consistent de drepturi. Altfel spus, nu este clar dacă Saari folosește o condiție libertariană care să nu genereze paradoxul lui Gibbard. Cum însă condiția libertariană folosită pare a fi cea din Sen (1970a), voi considera că soluția Saari nu îndeplinește condiția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ideologică (fid) după cum urmează: 6.1.4 și 6.1.5 îndeplinesc esr. Celelalte, 6.1.1, 6.1.2 și 6.1.3, funcționează pentru orice număr de indivizi, alternative, strategii, dar nu sunt formulate cu o condiție libertariană consistentă (altfel spus, nu rezolvă paradoxul Gibbard), așadar nu îndeplinesc esr. În ceea ce privește fid, soluțiile prin alterarea domeniului universal o încalcă deoarece elimină posibilitatea exprimării preferințelor așa cum sunt ele. O altă soluție care încalcă proprietatea fidelității ideologice este cea prin preferințe minmax
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și List (2003) îndeplinesc și condiția de fidelitate ideologică. Important în ceea ce privește aceste soluții este faptul că ele funcționează și dacă le formulăm cu o condiție libertariană care nu suferă de problema identificată de Gibbard. Altfel spus, dacă folosim un sistem consistent de drepturi, aceste soluții funcționează în continuare pentru orice număr de indivizi, strategii, alternative. Așadar, rămânem cu două soluții acceptabile, anume Saari (1997) și List (2003). Concluzii. În acest capitol am prezentat câteva soluții noi pentru teoremele de imposibilitate Sen
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui 1920, s-au intensificat prin 1921, și au devenit ulterior tot mai virulente. Ele păreau să fie axate pe o schemă oarecum monotonă și se încheiau cu "Iorga este finanțat de Blank!"141 Cuza intenționa să realizeze cea mai consistentă ascensiune politică pe baza intensificării mișcării antisemite în rîndul studenților. În cadrul controverselor cu Iorga, Cuza nu a ezitat să lovească sub centură. El l-a numit pe Iorga iepuraș, în sensul unui fel de "traficant de iepuri". Se referea la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În armata sovietică nu existau permisii. Infanteriștii și tanchiștii au Întors soarta luptei În trei ani teribili, printr-o serie neîntreruptă de marșuri și bătălii În vestul Uniunii Sovietice, prin Rusia și Ucraina. Pe parcurs, au avut parte de dovezi consistente ale atrocităților comise de nemți. Tratamentul aplicat de Wehrmacht prizonierilor de război, civililor, partizanilor și, În general, oricui le ieșea În cale (când au avansat spre Volga, până la porțile Moscovei și Leningradului, precum și Înapoi, În retragerea lor cruntă și sângeroasă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o jumătate din voturi, iar restul s-a Împărțit Între comuniști și democrații creștini. În Slovacia, tabloul era mult mai complex: partidul afiliat Forumului Cetățenesc, Opinia Publică Împotriva Violenței, s-a remarcat drept cel mai mare grup, dar un procent consistent din voturi s-a Împărțit Între creștin-democrați, comuniști, creștin-democrații unguri și ecologiști 21. Dar noul Partid Național Slovac a obținut doar 13,9% În alegerile pentru Consiliul Național Slovac și 11% din voturi pentru delegați la Adunarea Federală (parlament). Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
proza scurtă. Pot fi citite, între altele, narațiunile de atmosferă ale lui Marcel Olinescu (Gripă, O noapte unică, Tăcerea, Călătorul etc.), povestirea fantastică Cercetașul a lui Horia Petra-Petrescu, frumoasele „legende originale” cu subiect religios ale Augustei C. Rubenescu. Îndeajuns de consistente sunt și paginile rezervate criticii literare. Pe lângă cronicile și recenziile care, în rubrica intitulată „Cărți-reviste”, oglindesc prompt și cu perseverență fenomenul literar curent, se publică evocări, articole de sinteză, comentarii tematice despre scriitori clasici sau contemporani. O mențiune aparte merită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
de culoare sangvinolentă, iar uneori clare. Vacile cu parturiții distocice au uterul mărit în volum, slab involuat, coarnele uterine au o delimitare redusă, de consistență moale, iar cervixul este întredeschis. Loșiile sunt abundente, sangvinolent-ciocolatii, maronii, cu flocoane albe sau gălbuiverzui, consistente sau fluide, uneori urît mirositoare, de putrefacție, ihoroase. La 21 zile postpartum involuția uterină la femelele cu parturiție eutocică este terminată la 50 % din vacile multipare și la 60 % din primipare. Coarnele uterine sunt de consistență fermă, ușor contractile, de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de la taurine, etc. Necroza de coagulare propriu-zisă se caracterizează prin focare de mărimea unei gămălii de ac - focare miliare - sau mai mari, de 6-8 cm diametru, de culoare cenușie gălbuie, la același nivel cu suprafața organului sau ușor excavate, având consistentă scăzută, adesea sfărâmicioasa, delimitate la început de un inel roșiatic și pe masura evoluției, cenușiu-gălbui. Este reacția delimitantă a țesutului gazdă, reprezentată prin aflux de hematii - congestie- și apoi de leucocite, respectiv granulocite neutrofile, macrofage și limfocite, primele fiind predominanțe
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
asupra propriilor componenți celulari. Autoliza este influențată de temperatură, activitatea ei optimă desfășurându-se la 37-400C cât și de pH-ul organelor, optimul fiind pH 4,0-6,7 (Mihăilescu M., 1942Ă. Ca urmare a autolizei, organele se decolorează, își reduc consistentă devenind mai friabile și iau aspectul organelor fierte. Procesul apare la început sub forma unor zone lenticulare cenușii, vizibile mai ușor în ficat (petele autoliticeă și apoi cuprinde organul în totalitate. La suprafață mucoaselor, autoliza se exteriorizează inițial prin creșterea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
INFLAMATORII 67 pledează mai mult pentru ultima poziție. Exsudatul etichetat de obicei ca fiind hemoragic este un exsudat mixt invadat cu hematii/ eritrocite. Tabel 2.4 Diferențierea transsudatului de exsudat Prelucrare după Runnels (1964Ă și Coles (1967Ă Caractere Transsudat Exsudat Consistentă subțire și apos; lipsit sau cuelemente celulare foarte puține gros, adesea cremos; conține diverse celule Culoarea galben-pal, în raport cu speciași rasă cenușiu- albicios, roșiatic sau gălbui Densitatea 1,006— 1,0l7 ; obișnuit 1,015 peste 1,018; obișnuit 1,022-1,040
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
procesului inflamator, determinată și ea de reactivitatea generală a animalului. La cabaline și la carnasiere puroiul este în general fluid, la IOAN PAUL68 taurine și la suine este semifluid, la iepuri adesea este smântânos iar la păsări este cazeos, brânzos. Consistentă cazeoasă a. puroiului la păsări este rezultatul enzimei antitriptice descrise de către Runnells, particularitate de specie, legată de evoluția filogenetica. În raport cu agentul etiologic determinant, puroiul este gros cremos, gălbui, în infecțiile cu Staphylococcus spp., este vâscos, galbenverzui, în infecțiile cu Streptococcus
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]