9,371 matches
-
din urmă actele vizînd succesele sînt raportate la întreprinderi comune și cer un program, o confruntare a intențiilor, a compromisurilor și, într-un cuvînt, a actelor politice care trec prin rațional, actele îndreptate către înțelegere sînt ceva mai greu de conturat, căci majoritatea scapă analizei raționale. Ele se instalează într-adevăr pe niște elemente a priori, necunoscute chiar de cei care le pun în practică. Acest a priori pe care îl putem considera orizont cultural, formă de viață cu înalt conținut
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
parte, jurnalismul și cariera politică sunt compatibile la nivel local. Din acest punct de vedere este foarte semnificativă diferența dintre Franța și Anglia pentru că majoritatea parlamentarilor britanici și-au pornit ascensiunea în politică în interiorul partidelor politice. Filiera locală s-a conturat încă din primele momente ale parlamentarismului, așa cum transpare din presa veche. Iată cum trei mari parlamentari 11 au descris această filieră locală, pe care, evident, aceștia au considerat-o ca fiind prea acaparantă: "Electorul își imaginează că votul său va
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
textelor, urmând, pe cât s-a putut, criteriul valorii comentatorilor, s-a axat asupra principalelor cărți publicate de Theodor Codreanu, rămânând nevalorificate capitole, pasaje din diverse istorii literare, din dicționare românești și străine, referințe pasagere la volume etc. În ansamblu, cartea conturează o exegeză a operei scriitorului, oferind, totodată, un spectacol al imaginarului criticii, fiecare comentator prezentându-se cu personalitatea lui, cu puterea de înțelegere, cu orientarea filosofică (în cazul când aceasta există), estetică, istorică. Astfel, Theodor Codreanu în imaginarul criticii oferă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
respins de cenzură. În locul acestuia, va apărea în anul următor Marele zid, carte scrisă în studenție. Din pricina acestor "hărțuieli", sunt publicați cu întârziere și ceilalți debutanți. 1981. Apare romanul Marele zid. Participă la festivitățile Centenarului Bacovia, la Bacău. Acum, se conturează primele pagini din viitoarea monografie dedicată poetului. 1982, 9 aprilie. Se naște la Huși, Dragoș, ultimul fiu al scriitorului. 1983. Susține gradul didactic I cu teza Eminescu Dialectica stilului. 1984. Apare la Ed. "Cartea Românească" din București Eminescu Dialectica stilului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
școlii se constituie ca personaj colectiv al cărui glas, de cele mai multe ori în off, o instituie ca barometru al evenimentelor, dar și al stărilor de conștiință pe care acestea le declanșează. Figuri de profesori care ies în prim-plan, episodic, conturează un univers uman deloc dominat de platitudini sau de complexul provincialului, al ruralului, (în conformitate cu o convingere a lui Theodor Codreanu, afirmată deseori: "Pariul meu existențial și cultural a fost că poți face cultură mare oriunde te-ai afla, că provincia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
atât în Argument, cât și, în câteva rânduri, pe parcursul lucrării. D-sa începe prin a susține cu argumente serioase că "Eminescu trebuie plasat spre disperarea criticii conservatoare, pe culmile gândirii filosofice moderne". Este vorba de degajarea sensurilor teoriei arheității, care conturează, la o analiză atentă, o ontologie a ontologiilor, de tipul meditației heideggeriene asupra ființei. De altfel, apropierile de Heidegger sunt numeroase și Dl Codreanu le pune în evidență convins fiind, ca și d-na Svetlana Paleologu-Matta, la a cărei lucrare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
p. 117). Transmodernismul pornește, pentru Cezar Ivănescu, "tocmai de la recuperarea Tradiției, prezență vie în toate modernismele" (p. 118). În Doina eminesciană, Cezar Ivănescu a descoperit arheul ființei românești. În termeni eminescieni, Cezar Ivănescu este "un arheu jignit". El și-a conturat un idiom poetic inconfundabil, greu de imitat. Intrarea sub "teroarea istoriei" (Mircea Eliade) e primul semn al eminescianismului său abisal care "l-a apropiat și de cel ce a dimensionat ontologia arheilor în arhetipuri, autor al excepționalului eseu Insula lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Ateneu", nr. 1/1978) că e "un exercițiu ingenios", spectacular. Mai multe lucruri mă îndeamnă să spun la fel și despre Complexul Bacovia, adăugând că e și un exercițiu savant, cu un plan mai ferm și cu aparat istorico-literar. Cartea conturează un imperialism bacovian, cu priorități și superiorități certe. Nu puține dintre afirmații îmi par exagerări. Mărturisesc însă că entuziasmul meu față de autorul Plumbului nu s-a ridicat niciodată până la a vorbi, cum face Theodor Codreanu, despre "unicitatea lui Bacovia în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu adevărat o carte de referință, iar despre autor se poate spune că are toate calitățile și meritele unui mare critic; mai puțin, seninătatea. "Pro Saeculum" (Focșani), nr. 7, ianuarie 2004 Carletta Elena BREBU Matricea alchimiei negative Despre cum se conturează eternitatea și despre cum se cristalizează în timp (ca reflectare în conștiința vie a posterității) imaginea unui poet de talia lui George Bacovia ne "vorbește" în cca. 600 de pagini domnul Theodor Codreanu. Volumul care poartă titlul Complexul bacovian (apărut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prin 1982 și din care nu au lipsit dezinteresul și, poate, și cinismul unor editori. Partea bună a întâmplării este că de acele împrejurări se leagă cuvintele de apreciere ale lui Edgar Papu, așezate acum în deschiderea cărții. Distinsul protocronist conturează cu generozitate meritele lui Th. Codreanu (în ipostaza de tânăr cărturar de atunci), valențele sale de "gânditor aforistic", pentru a conclude că acesta reușea/ reușește "să ne deschidă apetitul de a gândi" ajutându-ne, în felul acesta, să evităm și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
periplu exegetic destul de lung, urmărind în oglinzi paralele ce au scris alți critici spre a determina propriile obiective ale analizei spre a-și găsi astfel "declicul" hermeneutic, cheia deschizătoare a căilor de acces, spre a polemiza din mers și a contura în consens sau în disensiune cu alții portretul paradigmatic al poetului. După ce ne inventariază cele două cărți cu multă atenție la nuanțe și alte repere critice, basarabene (Druță, Damian, Vasilache, Dolgan, Țurcanu, Palladi, Burlacu, Bantoș, Ciocanu, Strâmbeanu, Galaicu-Păun, Lungu) și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
familiei sale prin confiscarea pământului, batjocorirea bisericii prin transformarea lăcașului în magazie militară, precum și batjocorirea școlilor prin înlocuirea abecedarelor și a învățătorilor, starea constantă de război, toate construiesc drama poetului, drama întregii Basarabiei, pe care, cu măiestrie, Gr. Vieru a conturat-o cu lacrimi în vers: " Întreaga ființă basarabeană, batjocorită și umilită timp de două veacuri de către stăpânele purtătoare de cnut, s-a aciuat răbdătoare în firea acestui bărbat și, deodată, s-a produs acea ieșire-din-ascundere pe care grecii de felul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
desprinde, la un moment dat, de modelele sale și de a investiga în manieră personală, eseistică-artistică și polemică, anumite motive întâlnite în poezia lui Vieru, punându-le în comparație cu motivele altor poeți contemporani. În fine, linia directoare care traversează lirica viereană, conturată de criticul Th. Codreanu, este structurată tematic pe mai multe paliere, semn că hermeneutul român operează în zona criticii după principiile călinesciene, unind în discursul său atât funcția majoră a motivelor poetice, stilul, cât și funcția estetică a limbajului. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pozitiv, dl. Mihail Diaconescu nu este un festivist exaltat, iar în tonalitatea scripturală nu poate fi obturat și un sunet mai grav, mai întunecat, mai sceptic uneori. Mai mult decât atât și rog să fiu corectat dacă greșesc destinul general conturat de istorie pare atenuat de umbra deșertăciunii invocate de Eclesiast și aici, în deplină concordanță cu "ideologia" eminesciană, pe care d-l Theodor Codreanu o evocă, pe cât de competent pe atât de nuanțat. Nu e o distincție dominantă a scriiturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
inițiative legate de lumea literară și universitară, de viața revistelor de cultură, bogată în călătorii și în evenimente culturale, în legături intelectuale și cărți, cu permanentă raportare la viața de familie. Prima parte a cărții în sine, "Fundamentele fenomenologiei epice", conturează singularitatea prozatorului în peisajul literar, ca scriitor cu program și având "curajul de a fi tradiționalist" ca autor de romane istorice, aspirând la complementaritate exemplară și la construcția unei "fenomenologii epice naționale" cu o analiză a stilisticii acesteia. Partea a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
crea referința, se folosește de transmodernism. L-am mai bănuit pe scriitorul moldovean de rigiditate "metrologică" (cu riscul de a cădea în incapacitatea heisenbergiană de determinare). "Se cuvine să fim reticenți, notează autorul, în fața profețiilor iluministe. Dar încercările de a contura o nouă scară de valori transmoderniste poate fi salutată. Mai tânărul meu coleg Ion Popescu-Brădiceni s-a gândit la sintetizarea unei table de "legi ale transmodernismului", între care el a găsit 25. Și transmoderniștii vestici ne oferă o tablă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
i s-ar putea găsi asemănare, care, pe ici-pe colo, amintește de Jurnalul lui T. Maiorescu. A fost începută nu la 15 ani, ci la 19, dar din același impuls de arhivare a culturii personale. Cu aceasta nu i-am conturat încă specificul. E o carte de idei, impresii, reflecții. Scriindu-le, d-l Codreanu le-a numerotat. Numerotarea i-a stimulat ambiția de a avea cât mai multe. După 43 de ani, a ajuns la peste 15 000, unele de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Djuvara, ce apărea la Paris, 1975, Civilisation et les lois historique. Essai d'étude comparée de civilization, (încununată și cu Premiul Academiei Franceze), "îndeosebi pentru teza centrală, considerată deosebit de profundă și de originală, a dialecticii autohtoni-periferici în evoluția civilizațiilor. Se contura o nouă filosofie a istoriei, comparabilă cu cele câteva contribuții majore aparținând unui A.D. Xenopol, în secolul al XlX-lea, sau unor Raymond Aron și Arnold Toynbee, în al XX-lea. În esența ei, teoria lui Neagu Djuvara era una
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că "românii sunt "un popor fără istorie""), O nouă stafie a corectitudinii politice, Salvatorii nației sau criza morală a criticii. Lista rămâne impresionantă și nu trebuie uitat că aceasta nu include toate titlurile avute în vedere. Oricum, nu dorim să conturăm o distincție nereușită și nici să ne hazardăm în a defini selecția noastră. Și aceasta pentru că postura de față nu se vrea a fi ceea ce nu trebuie să fie: parodiere a intențiilor propuse. O primă sugestie ar constitui-o aceea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care autorul îl consideră "cazul cel mai enigmatic din ultimele patru decenii în spațiul culturii și politicii românești". Pentru a-l defini și a-i oferi celui interesat eventualele repere, autorul revine asupra comparației acestuia cu fostul disident rus (Soljenițân), conturând sau precizând diferența dintre cei doi: în vreme ce Soljenițân s-a reîntors în Rusia "ca erou național", cu Goma faptele s-au consumat de-a dreptul invers, "ca și cum România ar fi continuat să rămână ceea ce a fost anterior", adică înainte de 1990
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
născută de altfel, din bine cunoscuta afirmație a poetului conform căreia există "un punct luminos unde poezia se întâlnește cu geometria"), între apartenența poetului la modernism sau la antimodernism -, se stabilizează în partea a doua a volumului, unde autorul își conturează propria opinie într-o manieră obiectivă, lipsită de încrâncenare și justificată cu simț de răspundere, sprijinindu-se, nu de puține ori, pe greșelile de interpretare ale predecesorilor. Astfel, în a doua parte a studiului, intitulată Ermetismul canonic, autorul volumului aduce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Teleucă se poate afirma că am ajuns la un triptic despre care nu știu dacă va mai avea urmare. Ne aflăm în fața a trei ipostaze arhetipale ale spiritului românesc din Basarabia. Drama istorică a provinciei din marginea marginii (Alexandru Zub), conturată în prima carte, se răsfrânge în două destine poetice din aceeași generație, dar profund diferite. Grigore Vieru este sinteza poeziei românești basarabene tradiționale, dar cu deschideri profund originale spre actualitate/ modernitate. Victor Teleucă a încercat "să rupă zăgazurile paradigmei clasice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
uităm acei ani, copii ai timpului, cum ar spune un poet învățat să vorbească și să gândească în metafore, care se înscrie pe răbojul vârstelor trecătoare și care se uită ușor. M-am repetat în fraza anterioară, tocmai pentru a contura și stilistic acest sentiment. Ca să revenim la oile noastre, mă gândesc că data revederii noastre, 5 septembrie, coincide cu perioada de examene. Nu s-ar putea, oare, să o fixăm între 25 iulie și 20 august? Să nu uităm că
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la conducerea structurii colonel Simion Florescu (1929-1931), colonel Alexandru Glatz (1932-1935) și colonel Aurel Moldoveanu (1936-1938). C. Serviciul Secret de Informații C.1. Evoluția structurală Creșterea rolului și importanței Serviciului Secret în comunitatea informativă a României a început să se contureze după descoperirea unor cazuri de spionaj dar, mai ales, după întronarea regelui Carol al II-lea. Pe parcursul domniei acestuia Serviciul Secret a reușit să devină principalul instrument informativ/ contrainformativ al statului, detronând Direcția Generală a Poliției din această postură, însă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Maramureșul și Crișana: un scut tăiat de un brîu roșu îngust; în partea superioară, pe albastru, o acvila neagră cu ciocul de aur, ieșind din brîul despărțitor, însoțită de un soare de aur la dreapta, de o luna de argint conturată la stînga; în partea inferioară, pe aur, șapte turnuri roșii, crenelate, dispuse pe doua rînduri, patru și trei; e) în insitiune sînt reprezentate ținuturile Marii Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontați, cu cozile ridicate. Articolul 2 Stema României poate
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108433_a_109762]