8,430 matches
-
Adie un vânticel călduț, care a reușit să topească și ultimele pete de zăpadă. Pe bolta senină a cerului se alintă câțiva norișori pufoși. Ioana se ridică de la masa de scris.Deschide fereastra. Razele soarelui îi mângâie chipul. Își sprijină coatele de pervazul ferestrei. Închide ochii. Vântul călduț i se joacă în plete. - Vino să hoinărim împreună! îi spune un GÎND ștrengar. Fetița nu se împotrivește. Se lasă purtată pe aripi de vânt și de închipuire. - Vrei să poposim aici? o
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
lapte?... N-avem noi nevoie di domn muntean, munteanul îi om viclean; nu-i ca moldoveanul, ortoman, și dănos la mână și la suflet fălos... Hai! voinici, drăguții mei, dați năvală de mi-i prindeți și mi-i legați colea cot la cot să-i ducem poclon lui Ioniță-vodă, ca doi berbecei di Armindean! . - Câni nerușinați, liftă rea!... strigă Chiajna, spumegând deturbare; dar Dumbravă nu-i dete vreme să urmeze zadarnicele sudălmi, ci, desprinzând ghioaca de la brâu, o-nvîrti de câteva ori
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
avem noi nevoie di domn muntean, munteanul îi om viclean; nu-i ca moldoveanul, ortoman, și dănos la mână și la suflet fălos... Hai! voinici, drăguții mei, dați năvală de mi-i prindeți și mi-i legați colea cot la cot să-i ducem poclon lui Ioniță-vodă, ca doi berbecei di Armindean! . - Câni nerușinați, liftă rea!... strigă Chiajna, spumegând deturbare; dar Dumbravă nu-i dete vreme să urmeze zadarnicele sudălmi, ci, desprinzând ghioaca de la brâu, o-nvîrti de câteva ori cu brațu-i
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tu, întreg, pari un tramcar, O jucărie de păpuși. Când dai semnal că pleci, zâmbim cu toții! Când intri-n gară, pufăind, zâmbim... Ades mă mir cum nu te fură hoții, Atât ești de infim! Te poate măsura un om cu cotul! Ba, mi se pare, Cât ești de tren, ai încăpea cu totul Într-un vagon mai mare... Ftizicul D. Iacobescu (1893-1913) colectează din simbolismul francez imaginile potrivite propriei nostalgii, vapoare, porturi, mări polare, goelanzi, parcuri, havuzuri, într-o poezie vaporoasă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
insule, de care apa s-a îndepărtat de jur împrejur a lăsat „insule” înconjurate de pământ, numite „pochine”. Peninsulele, sunt înconjurate de pământ numai pe trei părți, iar pe o parte sunt udate de apele râului. Aceste „peninsule” sunt numite „coturi”. Pe un astfel de „cot”, pe partea stângă a râului, se află satul în care m-am născut la 18 iunie 1922, dar nașterea mea a fost înregistrată pe 22 iunie. Denumirea de „pochină” pare inexplicabilă ca referire la relief
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a îndepărtat de jur împrejur a lăsat „insule” înconjurate de pământ, numite „pochine”. Peninsulele, sunt înconjurate de pământ numai pe trei părți, iar pe o parte sunt udate de apele râului. Aceste „peninsule” sunt numite „coturi”. Pe un astfel de „cot”, pe partea stângă a râului, se află satul în care m-am născut la 18 iunie 1922, dar nașterea mea a fost înregistrată pe 22 iunie. Denumirea de „pochină” pare inexplicabilă ca referire la relief, dar are totuși o noimă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Când ploua, noroiul de pe drumuri ajungea până la genunchi, iar când se întindea seceta, praful se întindea ca pecinginea peste oameni, peste copaci, peste case, ca o pulbere cenușie. Deși satul Boarca, în care m-am născut, este așezat pe un cot de câmpie înconjurat de lunca Buzăului, în plină câmpie, unde nu cresc decât salcâmul, plopul, răchita și cătina, în fața casei noastre erau doi pini, iar în grădina din spatele casei mai era unul. Pinii din fața casei făceau o umbră și un
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de rezervă din Ploie ști și apoi s-a înscris la „Școala Politehnică” din Iași. După obținerea titlului de inginer, în 1942 a fost concentrat și trimis pe front. A trăit toată drama armatei române care s-a retras de la Cotul Donului până în Carpații Orientali. în intervalul de la 23 august până la 14 septembrie 1944, când a fost semnat armistițiul, a scăpat cu greu de ducerea în robie ca prizonier. Se afla ca sublocotenent în Ardeal, și într-un sat un român
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la tors, împletit, sau cusut la mașină. în lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic, pe care-l
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
trăgeau afară, luau oule și aruncau cuibul pe apă. într-o astfel, de acțiune piraterească, lui tata i s-a rupt nuelușa pe când o rotea în cuib, și pentru ca să o scoată afară cu cuib cu tot, a băgat mâna până la cot în cuib. Când a strâns pumnul n-a mai putut să scoată mâna din cuib. Mâna se înțepenise de pereții de lut ai cuibului. în timp ce trăgea de mînă, a intrat la grijă și i s-a părut că de deasupra
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
dacă o cunosc”. Căpitanul Drăguș a explicat rostul întrebării: Moisei, această melodie te-a scăpat de Curtea Marțială. Căpitanul fluierase în fața mea melodia pe care eu am fluierat-o când, lovit cu piciorul în coaste, m-am ridicat într-un cot și am fluierat-o și apoi am căzut iarăși în nesimțire.. Deodată căpitanul Drăguș și-a schimbat tonul adresându-mi-se: Vezi ce-a mai rămas pe locul de amplasare al companiei, că plecăm imediat. După ce am ieșit din încercuire
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Neghiniță o casă cu zece caturi, cât o nucă de mare, toată din aur-lamur și împodobită cu pietre scumpe.” (Barbu Ștefănescu Delavrancea - Neghiniță) molimă - boală, epidemie cat, caturi - etaj, nivel a da ghes - a da cuiva o lovitură ușoară cu cotul, a îndemna etc. lamură - partea cea mai curată a unui lucru a ticlui - a aranja, a compune, a crea etc. Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Povestește conținutul fragmetului în 6-8 rânduri. 2. Explică semnificația enunțului: „cei
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
ajustarea contracțiilor musculare pentru mișcare și menținerea În posturile de echilibru. Exemple de exerciții Câteva exemple de exerciții (Fig. 5.1., 2,3,4,5) au fost ilustrate În ceea ce urmează. Exercițiul 1: Subiectul in decubit dorsal; kinetoterapeutul, sprijinindu-și coatele pe masă, exercită o presiune crescândă la baza craniului, cu extremitățile degetelor, realizând o acțiune de Întindere a coloanei cervicale , care este dată de respirația subiectului. Exercițiul 2: Aceeași poziție a pacientului și kinetoterapeutului. Kinetoterapeutul execută tracțiuni ritmice ale coloanei
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
în seama grupului, fără implicări semnificative din partea profesorului. * folosirea în procesul didactic de jocuri de grup pentru stimularea creativității. Trebuie știut că, în general, echipele profesionale au succes și prosperă atunci când membrii echipei, cât și liderii, muncesc din greu și cot la cot. Lipsa de cooperare în echipele românești apare datorită lipsei încrederii și existenței suspiciunilor reciproce. Se dau, în continuare, nouă principii directoare, care vor ajuta managerii în alcătuirea și consolidarea echipelor profesionale [7]: 1. Alegem echipa după criteriile: varietate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
grupului, fără implicări semnificative din partea profesorului. * folosirea în procesul didactic de jocuri de grup pentru stimularea creativității. Trebuie știut că, în general, echipele profesionale au succes și prosperă atunci când membrii echipei, cât și liderii, muncesc din greu și cot la cot. Lipsa de cooperare în echipele românești apare datorită lipsei încrederii și existenței suspiciunilor reciproce. Se dau, în continuare, nouă principii directoare, care vor ajuta managerii în alcătuirea și consolidarea echipelor profesionale [7]: 1. Alegem echipa după criteriile: varietate profesională și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Trahanache: Să n-am parte de Joițica, dacă știu. Farfuridi: Iar te faci chinez... Trahanache: Zău nu... Farfuridi: Din partea amicului... Fănică... Trahanache: (surprins) Ce? Brânzovenescu: Din partea prefectului. Trahanache: (încruntat) Cum? Farfuridi: (scurt) Nouă ni-e frică... de! Că și dă coatele cu Cațavencu... Trahanache: (urmează jocul crescendo) Cu Cațavencu? Farfuridi: Cu moftologul... Brânzovenescu: Cu nifilistul... Trahanache: (de abia stăpânindu-și indignarea) Cu Cațavencu? Trădare? Fănică trădător! Ei bravos! Ei! Asta mi-a plăcut! Ei! Nu m așteptam! Ei! Ne-am procopsit
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
trage clopoțelul: "Stimabililor, aveți puțintică răbdare: Candidatul Comitetului nostru este onor. d. Nae Cațavencu..." Brânzovenescu: Moftologul! Farfuridi: Nifilistul! Și bravo-n sus, și bravo-n jos, și mâine și poimâine, nenea Ghiță polițaiul aleargă până-i iese limba de un cot și ți-l toarnă pe d. Cațavencu, care ne-a înjurat și ne-a batjocorit de atâta vreme pe toate tonurile, deputat la colegiul II... Și noi... să stăm cu mâinile în sân?... Peste poate!... Brânzovenescu: Ce-o să faci? Te
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ați dat zece ani de Închisoare, mi-ați luat tot ce-am muncit timp de cinci ani de căsnicie, tot ce am realizat, mi-ați lăsat fetițele pe drumuri, nu mi-am putut exercita meseria pentru care mi-am ros coatele pe băncile școlii 14 ani, ce mai vreți de la mine? N-am făcut destulă pedeapsă pentru o farfurie de mâncare pe care i-am dat-o fratelui meu? Nu v-o fost destul?”. N-am mai putut rezista și am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am fost desconcentrați. În anu’ următor, În ’41, am fost mobilizat, fiind Întâi concentrat la Regimentul 2 Dorobanți și apoi mobilizat În vederea plecării la Cotu’ Donului, În Rusia, unde am plecat În noiembrie 1942. Am prins marea contraofensivă rusă de la Cotul Donului și, Împreună cu puțini din foștii camarazi, am reușit să scap din Încercuire și m-am Întors În țară pe 12 aprilie 1943. Am fost din nou mobilizat În primăvara lui ’44. De-astă dată eram locotenent, comandant de companie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
221, 224, 228-230, 234-236, 243, 263, 276, 358 Coasta Galeș 210, 218 Codlea 358 Colibașu 332 Columbia (colonie de muncă) 62 Condrea 369 Constanța 63, 85, 88, 100, 105-106, 109, 120-121, 217-220, 279, 334, 338-339, 348, 369 Corabia 72, 365 Cotul Donului Covacița 61 Covasna 366 Craiova 73, 91, 142, 300-302, 304, 324-325, 328-329, 333, 365 Cremenari 304 Curtici 72 Cușmir 335 D Dachau 320 Dăieni 117, 366 Dej 293 Delta Dunării 100-101, 152, 206, 280, 282, 284, 290, 363, 365-366
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ăla înalt, gros, cu o jiletcă cadrilată, cu pantaloni prăzulii, cu niște ghete grosolane în picioare și pieptănat cu freză bărbierească. Se juca Trovatore 316! Când Nicu Crețeanu savura cu mai mult deliciu armonia vocală, se pomenea cu câte un cot al lui Negroponte că-l pocnea în coaste. Nicu Crețeanu spumega, însă fiindcă era om de lume binecrescut, înghițea în sec și nu spunea o vorbă. Dar Negroponte îl persecuta grozav. Când îl lovea cu cotul, când se întorcea și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pomenea cu câte un cot al lui Negroponte că-l pocnea în coaste. Nicu Crețeanu spumega, însă fiindcă era om de lume binecrescut, înghițea în sec și nu spunea o vorbă. Dar Negroponte îl persecuta grozav. Când îl lovea cu cotul, când se întorcea și îi tușea în obraz, când îl călca pe picioare. Tortura a durat trei ceasuri. La plecare omul n-a mai putut să rabde. Negroponte îl călcase pe bătătură mai apăsat ca până atunci. — Pardon, domnule, dumneavoastră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am stat nemișcați în fața pompierilor și cari, după aceea, ne-am aruncat în luptă până ce am fost doborâți, am fost noi, câțiva copii. Dar, pe lângă pasiunea ideală care ne mobilizase, noi aveam și organizarea. Eram organizați, eram solidari, ne simțeam cotul. Ne împingea emulația și ne rușinam unul de altul ca să fugim. Pentru nimic în lume n-aș fi dat înapoi. Gustave le Bon33 a scris despre psihologia mulțimilor și a dat explicarea marelui adaos de puteri pe care individul îl
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
m-a făcut să mă gîndesc la singurătatea și tristețea sa dinaintea morții. Stătea, parcă, la căpătîiul celor două morminte (al lui și al mamei), pe pe o banchetă, în costum național (cum de obicei nu purta), fără pălărie, cu coatele înfipte în genunchi, pe gînduri și plîngînd... Pe 23 mai și, socotind zilele, îmi dau seama că nici vineri, pe 18, nici ieri, pe 22, nu m-am oprit din treburi să scriu barem atît în acest caiet: „s-au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
parcă și mîna mi-i moale. Îi invidiez pe cei cu gestație scurtă, care pot scrie oricînd și oriunde, cu aceeași înlesnire. Oameni de cerneală, deschid robinetul, și gata! Pe unii dintre ei trebuie, vorba cuiva, să-i tragi de cot ca să-i oprești. „Scriu ca și cum ar fuma”. Nimic nu-i împiedică să umple șapte-opt pagini în fiecare zi. Chiar dacă s au certat cu nevestele, chiar dacă afară-i cald și bine sau dacă bate vîntul și viscolește, productivitatea lor e constantă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]