7,357 matches
-
imperator. Ești convins că el e ucigașul? Judecă-l. Dar soldații tăi... Le-am dat mulți bani. Au obligația să-mi fie credincioși. Cine are mulți bani are și multe armate, asta o știm cu toții. Dar medicul... Vitellius împinse cu dosul mâinii vasele și cupele din fața lui, care căzură cu mare zgomot pe podea. Ajunge! strigă, roșu la față. Vrei să-mi pice greu mâncarea? Allius Cerpicus se ridică repede. — Tu poruncește, imperator, iar eu mă voi supune. Nu-i adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
zbură prin aer și căzu la vreo zece pași de adversarul lui. Rămase nemișcat în nisip, cu brațele și picioarele desfăcute, o fantoșă tristă, care a încetat să mai distreze mulțimea în arenă. Skorpius se ridică și-și șterse cu dosul mâinii sângele care continua să-i curgă din gură. Îl căută din ochi pe secutor. Clătinându-se, se apropie și se prăbuși peste el. Îi duse lama pumnalului la gât, imediat sub marginea coifului, și abia dacă sfâșie pielea. Sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Vreau să-l văd mort. — E o problemă care nu se poate rezolva, imperator. — Dați-mi de băut. Listarius se grăbi să-i întindă o cupă. Vitellius o goli și o puse pe masă. — Omul ăsta... Își șterse gura cu dosul mâinii. Deodată chipul i se lumină. — I-l vând lui Manteus. — Manteus, lanistul? Vrei să ajungă la Ludi? Vrei să ajungă gladiator? Uimit, Vinicius Crulpus îi aruncă o scurtă privire lui Valerius. — El, gladiator? Vitellius se ridică. — Va ajunge în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Vitellius vrea să sărbătorească moartea mea. Mulțimea știe asta și a dat fuga... Știe că Vitellius a vrut ca jocurile astea să fie fastuoase... Marcus îi întinse ocrea. — Vei învinge. Ești sigur? Vitellius e convins că va fi tocmai pe dos. La fel și Skorpius... Își puse cu grijă ocrea de bronz peste jambieră. — Fratele meu a învins la Bedriacum și a trecut cu armata lui peste Appenninus. Continuă să învingă și au ajuns la porțile Romei. Cine știe ce va urma... Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cu mâncare în fața împăratului. — Eu îți voi rămâne credincios. Voi fi comandantul gărzii tale... Nu te voi trăda. Vitellius își vârî mâinile în vas și începu să mănânce privind în gol, indiferent la cuvintele lui Cerpicus. Își șterse gura cu dosul mâinii. — Ai spus că Flavius Sabinus și Domitianus sunt la Capitolium? — Da. — Iar Antonius Primus s-a oprit la Ocriculum să sărbătorească Saturnaliile? — Știi prea bine că pe timpul Saturnaliilor armata stă pe loc. Jocurile în cinstea zeului Saturnus sunt sacre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
deosebit. Afară de legătura de cap, poartă de obicei, un șal mic , înnodat sub bărbie, de multe ori alb, ca cel purtat de fe meile genoveze. Bărbații poartă cojoace și căciuli de oaie, pe care, pe vreme ploioasă, le întorc pe dos. Când te întâlnești cu ei, în semn de respect, își scot căciulile de pe cap. Nu se comit crime de violență. Dar nimic nu întrece imoralitatea încuibată în viața particulară. Adevăratul țăran român este cel din munții Carpați, apreciau. Despre acesta
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Cum să uit florile din grădină, pe care nu le mai stropeam cu lumină, și ulița mică cât o cărare lăsată de o furnică cu suratele negre din lumea ei. Drumul era anevoios, un destin într-o lume întoarsă pe dos. Pentru mine a rămas întortocheat în suișuri printre bolovani până a coborât în brațele mamei care m-a legănat și mi-a cântat despre amforele de sticlă din lumea ei. Ulcioarele au dispărut, fetele duceau paus cu apă neîncepută din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
forțe despre care nici nu se face. Anexa 7 bis. A se citi confidențial. Dom Preș roagă asistența să aibă curajul răspunderii și să se mute ceva mai în față, pentru a fi televizată. Receptivi la schim bări, Fața și Dosul schimbă dosul cu fața acordându-și punctaje suplimentare de...bâzzza. O doamnă leșină. Intervine echipa de pompieri voluntari care eliberează căile de acces blocate. Doamna leșină din nou. Accesul fiind liber, pătrunde în sală un nou grup de gazetari deghizați
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
care nici nu se face. Anexa 7 bis. A se citi confidențial. Dom Preș roagă asistența să aibă curajul răspunderii și să se mute ceva mai în față, pentru a fi televizată. Receptivi la schim bări, Fața și Dosul schimbă dosul cu fața acordându-și punctaje suplimentare de...bâzzza. O doamnă leșină. Intervine echipa de pompieri voluntari care eliberează căile de acces blocate. Doamna leșină din nou. Accesul fiind liber, pătrunde în sală un nou grup de gazetari deghizați în femei
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
tîrziu, printr-un efort mental retroactiv. Era mai viu decît Înainte, mai grăsuț, și de altă culoare. Probabil din pricina carbonizării. Ori ziua cînd, după ce-am picat primul examen la facultate, am venit acasă și mi-am stins țigara pe dosul mîinii stîngi, semnul Îl mai am și-acum, am urlat pe covorul persan și-am constatat că nu-mi plac medicina, anatomia, ciucurii covorului persan, asistenții universitari, colegii cu excepția unei blonde la fel de Înaltă ca mine, cu sîni, care-a leșinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În iarbă, harpa de iarbă și adîncimea unei pauze, cenaclul fiind mai ales de poezie, nu societatea ce se-nchidea În urma noastră odată cu ușa, n-am auzit pe nimeni În rolul unui Maiakovski contemporan În tricou eroic dar Îmbrăcat pe dos, recitînd Într-o germană aproximativă versuri de subminare a secerelor și ciocanelor de pretutindeni bătînd. Probabil că simpla adunare a unor artiști Într-un loc ferit de binecuvîntarea colectivă putea fi considerată În anii ’80 subversivă, doar trăiam vremuri În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bucătărie cînd văd că nu era o reclamă adevărată, adică era, Însă făcea parte din film, aia cu ursul polar, drace, Îmi zic, bună găselniță, o să rămîn flămînd, fiindcă-i pusă la zid și publicitatea, cum a făcut-o și Dos Passos inutil, așa cum unii-s born killers, alții-s born writers, iar publicitatea, de departe cel mai curat meșteșug de crucificare cerebrală-n masă, și părea atît de reală, așa cum părem și noi, reclama care nu ne dă pace a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
altcineva, și totuși, da, el era, scria pe ecran. Se transformase, cu adevărat, din nou În Johnny Handsome, un actor de duzină În filme de duzină cu figura devastată de droguri și noua operație estetică de data asta executată pe dos, În lumea adevărată. Ca să fie și mai rău, nici măcar nu te sperie, așa cum o face De Niro, ce reușește În orice clipă să-și compună, fără să fie nevoie de operație, o Înspăimîntătoare mină de dezaxat, vezi GoodFellas cînd rîde-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
le citesc, sub amenințare cu cazna demascării sau depunctarea la salariu, se Împletesc În liniște (motivul liniștii), cu andrelele, și iese un ciorap de lînă purtat. Tema ciorapului: una antimaghiară pe față, două comuniste tot pe față, că n-are dos. Ținut mai la distanță, din pricina mirosului, se Întrezărește și Portretul Conducătorului, iar În zona călcîiului, adică Socialistul nr. 3, găsim versuri. „Val mare de pînză ridica-vor / Pe brațele lor de muncitoare / La țesătoriile de bumbac și mătase / Vor Înroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În pensetă cînd fiecare trebuie să țină vîrful buzelor celuilalt Între degete”. Se susține că prin acest tip de sărut se obține maximum de satisfacție, deoarece, dacă ții cu toate cele zece degete vîrful buzelor celuilalt, ca să nu-ți săruți dosul mîinii trebuie să-ți țugui gura cît poți de tare, În așa fel Încît porțiunea ei cea mai avansată să-ți depășească vîrful nasului, după care lași brusc buzele partenerului și le-apuci pe ale tale. De preferat În camping
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Am deschis și am rămas împietrit. Venise Maitreyi, tremurând toată, în picioarele goale, ca să nu facă zgomot, și cu o sari verzuie, subțire. Nu știam ce să fac. ― Stinge lumina, îmi șopti ea, intrând în cameră și tupilîndu-se repede în dosul fotoliului de paie, ca să nu fie văzută întîmplător din stradă. Am stins lumina și m-am apropiat de ea, întrebînd-o stupid: ― Ce e cu tine? De ce ai venit, Maitreyi? Ce ai, Maitreyi? Nu mi-a răspuns nimic, ci numai și-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
braț, se repezise spre el, îi mulțumi strîngîndu-i mâna și plecîndu-și respectuos fruntea. Dar aproape de ușă Ieronim îl ajunse din urmă și-l opri. - Cum, vrei să pleci? - Poate îl mai găsesc pe Borban lucrând și îmi deschide pe din dos... - Vrei să pleci, îl întrerupse Ieronim, când încă nici n-am intrat în miezul problemei, n-am discutat nici măcar existența lui Dumnezeu? - E târziu, și gazda se face foc dacă-l trezim din somn... - În nici un caz nu poți umbla
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Ieronim îi potrivi, cu îndemînare, pelerina peste fota care-i acoperea umerii. - Îl ducem întîi pe el acasă, se adresă Mariei, ca să vedem dacă mai poate intra... - Dacă Borban n-a stins lumina, îl întrerupse Iconaru, îmi deschide pe din dos... - Iar noi, continuă Ieronim, noi plecăm apoi să ne plimbăm pe străzi. Avem atâtea de discutat... Cu gesturi scurte, înfășură rochia de mireasă și, asemenea unui mare șal, i-o încolăci în jurul umerilor. Apoi izbucniră toți în râs. - Tinerețe! exclamă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mie de dolari. — Bine, am spus, dispărÎndu-mi toată liniștea aia interioară și fiind Înlocuită cu golul de dinaintea oricărui pariu. Cine cere? — Eu. Am luat În mînĂ cîte o monedă grea de cinci pesete și ni le-am răsturnat pe dosul celeilalte mîini, acoperindu-le. — Ce ai? Mi-am luat mîna și am văzut, pe moneda mare de argint, profilul de bebeluș al lui Alfonso al XIII-lea. — Cap, am spus. — Oh, ia jegurile astea și, dacă ești amabil, te rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
În holul Ăsta și te-aș vedea pentru prima dată m-aș Îndrăgosti pe loc de tine. — Și eu m-aș Îndrăgosti dacă te-aș vedea În hol. — Dacă te-aș vedea pentru prima dată, s-ar Întoarce totul pe dos În mine și durerea mi-ar străpunge pieptul. — Eu așa mă simt mereu. Nu ai cum să te simți așa tot timpul. — Poate nu chiar. Da’ mă pot simți așa mare parte din timp. — Nu-i așa că-i frumos În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
vin. Cotiugaragiii nu se grăbesc să bea vinul. Întâi privesc lung și cu tâlc după hangița care se îndepărtează legănându-și șoldurile frumos rotunjite sub catrința bine strunită pe trup. Apoi, uitându-se unul la altul, își mângâie mustața cu dosul palmei dând la iveală zâmbetul ghiduș. Nu scot nici o vorbă. Se înțeleg din priviri. Ridică ulcelele cu vin, le ciocnesc cu luare aminte și beau prelung și însetat... Abia când au așezat ulcelele pe masă sloboade fiecare câte un uah
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nu-ți tremură mâna... Au băut fiecare după setea pe care o simțea. Pâcu a sorbit prelung din ulcea, a așezat-o apoi pe masă, însoțind gestul cu un icnet de plăcere și mulțămire. Si-a șters mustățile stufoase cu dosul palmei, a mai supt cu sete din lulea și apoi și-a dres glasul. Acesta era un semn că are de gând să înceapă a povesti. Apoi, măi fraților, să vedeți voi ce înseamnă soarta omului. Pe când eram eu copchil
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a simțit de departe și a ieșit cu felinarele aprinse... Bine te-am găsit, Costache! Dacă stai în poartă, asta înseamnă că sunt pregătite toate cele trebuitoare pentru niște oameni osteniți și înghețați ca noi - a grăit moș Dumitru din dosul mustăților pline de promoroacă. Bine ați venit, oameni buni! Intrați! Vă așteptam - a răspuns Costache. Veneam noi ca de obicei dacă drumul nu era atât de anevoios. Mai de-a dreptul spus, noi am desfundat drumul - a precizat Pâcu. Când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ai lui și mâncarea nu-i gata. Te-ai uitat la plăcintele din cuptor? M-am uitat. Ar cam trebui scoase, că s-au rumenit bine. Vorbești de lup și lupu-i la poartă - s-a auzit glasul lui Pâcu din dosul porții. Ei, bată-vă să vă bată norocul, da’ repede ați mai venit astăzi! Eu cătam către soare și mă gândeam că până îți ajunge mai va. Si când colo... Si când colo. - a îngânat-o moș Dumitru pe Măriuța
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
răspuns la Întrebare, securistul l-a atenționat: ― În drum, vom trece pe la sediul nostru, pentru a-mi lua un ajutor... În cursul acelei zile, i s-a scotocit casa palmă cu palmă. Până și ciorapii nespălați i-au Întors pe dos și pe față! Fără nici un rezultat, Însă... ― Să nu crezi că ai scăpat numai cu atât!... Cu aceste cuvinte, securistul și milițianul - ajutorul luat de securist - au ieșit val-vârtej și au dispărut cât ai clipi În forfota străzii... „Acuma stai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]