12,690 matches
-
Les Etats entre ruse et responsabilité, Paris, Fayard. BURDEAU Georges (1970), L’Etat, Paris, Seuil. CASTELLS Manuel (1999), L’Ere de l’information, tom II: Le Pouvoir de l’identité, trad. fr., Paris, Fayard (prima ediție engleză: 1997). DUCHASTEL Jules (editor) (2003), Fédéralismes et mondialisation. L’avenir de la démocratie et de la citoyenneté, Montréal, Atena. GOYARD-FABRE Simone (1999), L’Etat, figure moderne de la politique, Paris, Armand Colin. GUIBERNAU Montserrat (1999), Nations Without States, Cambridge, Polity Press. HABERMAS Jürgen (2000), Après l’Etat-nation
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1996), Nations without States. A Historical Dictionary of Contemporary National Movements, Westport, Greenwood Press. NICOLAS Michel (1986), Le Séparatisme en Bretagne, Brasparts, Beltan. SCHNAPPER Dominique (1994), La Communauté des citoyens. Sur l’idée moderne de nation, Paris, Gallimard. SHIELS Frederick (editor) (1984), Ethnic Separatism and World Politics, Lanham, University Press of America. TULLY James (1999), Une étrange multiplicité: le constitutionnalisme à une époque de diversité, trad. fr., Sainte-Foy și Talence, Presses de l’Université Laval și Presses universitaires de Bordeaux (prima
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
literari și jurnaliști aparținând unor generații diferite și cu parcursuri profesionale diverse: Sorin Alexandrescu, Liviu Antonesei, Marius Chivu, Caius Dobrescu, Vasile Ernu, Gabriela Gavril, Bogdan Ghiu, Florin Lăzărescu, Lucian Dan Teodorovici și subsemnatul. „Les Belles Etrangères“ și contactul direct al editorilor români cu cei străini Ăși participarea la târgurile internaționale cu scopul declarat de a vinde drepturi de autor) par să fie cele două succese evidente înregistrate în ultimii ani din punctul de vedere al „exportului“ de scriitori. Se poate consemna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
traducere inițiate de Institutul Cultural Român ĂICR), dar cei prezenți la Tescani și-au exprimat rezervele: fondurile nu sunt consumate și lipsește o strategie clară legată de tipul de autor și de poveste cu care să fie atrași traducătorii și editorii. Succesul cel mai mare al traducerilor finanțate de ICR l-a înregistrat, paradoxal, Camil Petrescu, al cărui roman Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război s-a vândut deja în trei tiraje în Franța. „În privința literaturii de idei, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
la programe de lecturi în colaborare cu Pro Helvetia sau Institutul Cultural Român. Iar rezultatul nu a întârziat să apară, Poliromul având în jur de 20 de contracte externe pentru autorii români, în special tineri. Ce tip de carte caută editorul străin a spus tot coordonatorul „Ego. Proză“: povești românești, nu teme generale. Se caută romanele scrise în general de autori tineri și care să fi apărut în ultimii doi-trei ani. Astfel, viața cotidiană din comunism ar „prinde“ mult mai bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
coordonatorul „Ego. Proză“: povești românești, nu teme generale. Se caută romanele scrise în general de autori tineri și care să fi apărut în ultimii doi-trei ani. Astfel, viața cotidiană din comunism ar „prinde“ mult mai bine decât discursul anticomunist. Efortul editorilor nu va fi însă niciodată suficient pentru a produce un „val“ în lumea occidentală. Traducătorii străini sunt puși în situația de a lucra „după ureche“. Acestora le lipsesc instrumente precum o istorie a literaturii române „adevărată“, iar nu acele „lucrări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
a simple mind“ (F. Scott-Fitzgerald, The Great Gatsby). Codruț 29 mai 2006 Finalizarea manuscrisului cărții mele (Biserică, Stat, Societate în anii ’30) mi-a adus o mai bună cunoaștere a editurilor și a lumii care le populează. Momentele căutării unui editor, atunci când ești un debutant, sunt mizerabile, cu câteva mici excepții; dar fără „EI“, noi, furnicile pixului și creionului, nu pot exista. Suntem deci în simbioză, ca rechinul cu peștele pilot, rinocerul și mierla ce-l scarpină pe spate de purici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Povestea vietii Interviul Cuprins TOC \o "13" \h \z \u HYPERLINK \l " Toc143744419" INTRODUCEREA EDITORILOR SERIEI PAGEREF Toc143744419 \ h 1 HYPERLINK \l " Toc143744420" 1. CONTEXTUL ȘI APLICAȚIILE POVESTIRII VIEȚII PAGEREF Toc143744420 \ h 3 HYPERLINK \l " Toc143744421" Povestirile în context PAGEREF Toc143744421 \ h 4 HYPERLINK \l " Toc143744422" Povestirea Vieții în Context Științific PAGEREF Toc143744422 \ h 5
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
în care se manifestă, sub o formă sau alta, eul auctorial: titluri, dedicații, epigrafe, prefețe, note, interviuri, dialoguri. Ulterior, a apărut sintagma paratext auctorial, aflată în opoziție cu paratextul editorial, ce include elementele textuale a căror responsabilitate este preluată de editor sau de colaboratorii acestuia (care concep coperta, supracoperta etc.). De la început, termenul paratext se află în relație cu alți doi termeni: peritextul (genurile discursive care înconjoară textul unui volum: colecția, coperta, numele autorului, titlul, textul de prezentare, dedicația, epigraful, prefața
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
multi-disciplinary approach, Sage, London, 1998; Discourse and Power, Palgrave, Houndmills, 2008. Discourse and Context. A sociocognitive approach, Cambridge University Press, Cambridge, 2008. Society and Discourse. How social context influences text and talk, Cambridge University Press, Cambridge, 2009. Este fondatorul și editorul celor mai importante publicații în domeniul analizei critice a discursului: "Discourse and Society" și "Discourse Studies". Wolfgang U. DRESSLER (n. 1939), lingvist austriac, profesor la Universitatea din Viena. Activitatea sa a vizat mai multe domenii ale studiului limbii (fonetică, morfologie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1978; Einführung in die Textliguistik, Niemeyer, Tübingen, 1981; (în colab. cu Mayerthaler, W. et. al.) Leitmotifs in Natural Morphology, Benjamins, Amsterdam, 1988; (în colab. cu Merlini Barbaresi, Lavinia) Morphopragmatics, Mouton de Gruyter, Berlin, 1994. Jean DUBOIS (n. 1920), lingvist și editor francez. Activitatea științifică desfășurată în mai multe decenii a vizat elaborarea de gramatici (structurale) și de dicționare. Lucrări notabile: (în colab. cu Lagane, René) Dictionnaire de la langue française classique, Librairie classique Belin, Paris, 1960; Grammaire structurale: nom et pronom, Larousse
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Press, Cambridge, 1979; The Modularity of Mind. An Essay on Faculty Psychology, MIT Press, Cambridge, 1983; The Mind Doesn't Work That Way. The Scope and Limits of Computational Psychology, MIT Press, Cambridge, 2000. Pierre Émile FONTANIER (1765-1844), gramerian francez, editor al operei lui Dumarsais (Les Tropes de Dumarsais, avec un commentaire raisonné, destiné à rendre plus utile que jamais, pour l'étude de la grammaire, de la littérature et de la philosophie, cet excellent ouvrage classique, encore unique en son genre, Paris, Belin-Le
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
imensă. Să nu lași niciodată un film să devină orfan. Există filme orfane, lansate de birouri de publicitate, foarte marcate de marketing. Dacă eu, personal, fac această muncă, o fac altfel: e un fel de artizanat de lux. Suntem niște editori de lux. Care e ultimul bebeluș în care v-ați investit cu totul? În ultimii ani n-am mai produs filme pentru că am investit mult în săli și în construcția de cinematografe: Mk2 Bibliothèque, apoi Mk2 Quai de Loire/ Quai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Quality și premium nu se implică reciproc. Dacă un ziar quality este unul pentru clasa de mijloc și clasa de sus, atunci de ce quality înseamnă în primul rând layout special și nume celebre în caseta redacțională, iar nu redactori și editori premium? Nu poți oferi doar un ambalaj mișto pentru cei care dedică ziarelor o importanță majoră în defavoarea televiziunii. Cine alege un quality alege în defavoarea a altceva, cu costuri mari (bani plus TIMP plus RENUNȚAREA la e.g. partida de sex, surfat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
pentru a arăta adevărata imagine a României. Asta e tradiția noastră, domnule Anthony Bourdain: ascunderea adevărului sub preș! Asta ați filmat și asta ați difuzat în emisiunea „No Reservation“. În urmă cu câteva zile, am stat de vorbă cu niște editori americani. Le-am povestit la un moment dat despre OTV și despre fantoma Cătălina (n-o mai lungesc: colegul Alex Savitescu, în articolul său de la pagina 4, vă dă mai multe detalii despre caz). Cei doi editori nu m-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
vorbă cu niște editori americani. Le-am povestit la un moment dat despre OTV și despre fantoma Cătălina (n-o mai lungesc: colegul Alex Savitescu, în articolul său de la pagina 4, vă dă mai multe detalii despre caz). Cei doi editori nu m-au privit deloc disprețuitor când le-am spus că și asta înseamnă România, pe lângă lucrurile frumoase pe care le-au văzut. Au izbucnit în râs și au concluzionat cam așa: în cazul ăsta, m-ați cucerit - cu asemenea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
lor. Dar în cazul contrar nu faceți decât să pășiți în urma burgheziei pe care o disprețuiți. Profitați, orice ați zice, de legile și contractele ei, de garantarea, asigurarea și apărarea în instanță a unor drepturi (de autor, de moștenitor, de editor... ) pe care, într-o țară civilizată, nimeni nu le poate încălca decât cu riscul de a plăti pentru asta. Nu merg până acolo încât să vă numesc burghezi. Ceea ce pentru mine e un blazon pentru dumneavoastră poate să fie o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
comportamentul față de edituri... Adevărul e că îmi place să scriu, scriu aproape în fiecare zi, dar îmi place din ce în ce mai puțin să public... Asta presupune multe obligații: să apar la televizor, să dau interviuri... Și fac toate astea pentru a ajuta editorul să vândă un roman pe care l-am putut scrie datorită sumei pe care am primit-o ca avans, cu câțiva ani înainte. În momentele în care scriu sunt ceea ce se poate numi „scriitor“, apoi sunt ca un actor la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
plăcută obligație din a folosi versiunile românești. Cu regretul că spațiul nu-mi îngăduie să le menționez pe toate, voi cita în continuare doar titlurile care revin mai des, cu adaosul meu de recunoștință atît pentru Traducător, cît și pentru Editor: Katherine Mansfield, Beatitudine, trad. Antoaneta Ralian, în Preludiu, ELU, București, 1969 - James Joyce, Evelina, trad. Frida Papadache, în Oameni din Dublin, ELU, București, 1966 - James Joyce, Cei morți, trad. Frida Papadache, în Oameni din Dublin, ed. cit. - Vladimir Nabokov, Pnin
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în sala de cinema), directorul deține în mare parte controlul (110 minute și ritm susținut). b. Filmul narativ are autori multipli, o istorie cu coautori, cu director, producător, echipe de filmat și de sunet, scenografi și scenariști, tot felul de editori, redactori și actori, toți avînd un cuvînt de spus în cum se spune și ce se spune. În același timp, filmul nu are un narator unic. Romanele, dimpotrivă, au aproape todeauna un singur autor. c. Bahtin nu a scris mult
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Kempe, 1436 (versiune modernă de W. Butler-Bowden), Londra, 1936. Textul original este în curs de a fi editat de Sanford B. Meech. Volumul I a fost publicat de către "Early English Text Society", Londra, 1940) ; Christopher Smart, Rejoice in the Lamb (editor W. F. Stead), Londra, 1939. 2. Leslie Hotson, The Death of Christopher Marlowe, Londra, 1925, Shakespeare versus Shallow, Boston, 1931 ; The Private Papers of James Boswell from Malahide Castle (editori Geoffrey Scott si F. A. Pottle), 18 vol., Oxford, 1928-34; The
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Text Society", Londra, 1940) ; Christopher Smart, Rejoice in the Lamb (editor W. F. Stead), Londra, 1939. 2. Leslie Hotson, The Death of Christopher Marlowe, Londra, 1925, Shakespeare versus Shallow, Boston, 1931 ; The Private Papers of James Boswell from Malahide Castle (editori Geoffrey Scott si F. A. Pottle), 18 vol., Oxford, 1928-34; The Yale Edition of the Private Papers of James Boswell (ediție îngrijită de F. A. Pottle ș.a.) New York, 1950. 3. Vezi înțeleptele sfaturi ale lui J. M. Osborn, The Search for English
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
va persista probabil, în minte, parfumul cu miros de moarte. "Dilemateca", anul V, nr. 47, aprilie 2010 In Dublin's fair city... Singurul volum de povestiri al lui Joyce, publicat în 1914, după un deceniu de conflicte și negocieri cu editorii, a fost deja canonizat și radiografiat din toate unghiurile, însă e și astăzi o lectură plină de savoare. Joyce a mărturisit direct că intenția sa a fost aceea de a scrie "un capitol din istoria morală" a Irlandei cu ajutorul unui
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Comisia de împăciuire, Daniel Vighi Contemporanii noștri, Gheorghe Drăgan Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa Cronica unei mari dezamăgiri, George Pruteanu Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary, Doina Jela Curierul diplomatic, Mihai Baciu Dialoguri în era E-Reader. Cărți, autori, editori (ediție bilingvă), Cristina Chevereșan Idei de schimb, Sorin Adam Matei Imprevizibilul triumf, Mircea Gheorghe Istoreme, Codrin Liviu Cuțitaru Jurnal ad-hoc, Florin Cântec Mama proștilor e mereu gravidă, Nicu Gavriluță Oglinda și amalgamul, Florea Ioncioaia Omayra Sanchez moare în direct, Sonia-Cristina
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
semantic al verbului-predicat este permis. Este interesant faptul că în limba veche, substantivele colective la singular puteau accepta și acordul la plural 49. În Codex Sturdzanus (Editura Academiei Române, 1993), acest tip de acord se întâlnește "adesea" (conform studiului introductiv al editorului Gheorghe Chivu, p. 197-198): (46) a. de stâlpurile era spândzurați nărod multu, bărbați și muieri b. cum se muncescu rodul creștinescu c. să mu[n]cescu gintu omenescu Și în Tratatul de istorie a limbii române (realizat la Institutul de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]