9,472 matches
-
bibliotecă! mărfarul, nu mai este ăla direct, tati, pregătește-te, da? că acuș-acuș ajungem, pînă vii tu cu mașina ajungem și noi! el credea că ajungem la 11! linia satelor peste Siret, bălaie la păr, adevărat spic de grîu, în ficțiune și alte arte femeia totdeauna mai puțin femeie decît bărbatul, animus-anima concept psihoestetic, linia spre Iași în lumini, cum la patru ani? de-abia o deschis copilu' ochii! Muncel, aici stau preoții? mănăstirea Cozia și picturile, aița unde 'lam? aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
apei stînca lui submersă? Halta Rușii Munți semnele odată cu facerea lor, chiar și bisericile, situația standard, strălucesc de la una la alta, cea dinainte de Deda cea din Deda, încetinește pentru stație, înainte vreme obligația preliminară înainte vreme, cerea clipă de clipă, ficțiunea din timpul prezent tîrziu, peștele cel mare îl înghite pe cel mic, cu facerea lor semnele au trecut de preliminare, cea mai mare liniște a noastră nu ne aparține, regim vegetal, tăcerea continuă reinventare, peste animale omul mai abstract, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rambleul de coastă, șoimul zvîcnit din brazde se lasă iar, nesigur cîmp fără om, în spate munte de exclusivități estetice, nu mai nimerești aterizînd în fapta ce ți se cuvine, stația Siculeni din satul Ciceu, tricolorul bisericuței ortodoxe tot coloritul ficțiunii, metodele constitutive Miercurea Ciuc, prea sigur limbajul primitivității, dezleagă convenții delimitările în spațiu, geamul pe primul peron efect de gară în timpul provincia, desface ritmul călătorul, cîte stații sînt pînă la Timișoara! te-a rugat să mi le scrii pe toate! din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de circuit. Muzeu al iluziei de timp, reper pentru vii, strigăt pentru morți. Revăzut, ritualic. Miercuri, 27 decembrie 2006, de Sfîntul Ștefan." Ora 11,49, la macaz, cu frunze de stejar pe jos, macazul îl schimb pe șinele celelalte anticipativ, ficțiune aderentă ficțiunii, lucrarea cea bună din facere de lucrări, erai la capătul vieții și voiai să mă ferești și dacă nu o voi împlini, prindeai ce era în cît era și te-am găsit pe tine în fapt, lume lăsată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Muzeu al iluziei de timp, reper pentru vii, strigăt pentru morți. Revăzut, ritualic. Miercuri, 27 decembrie 2006, de Sfîntul Ștefan." Ora 11,49, la macaz, cu frunze de stejar pe jos, macazul îl schimb pe șinele celelalte anticipativ, ficțiune aderentă ficțiunii, lucrarea cea bună din facere de lucrări, erai la capătul vieții și voiai să mă ferești și dacă nu o voi împlini, prindeai ce era în cît era și te-am găsit pe tine în fapt, lume lăsată provizoriu pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
no, las' că fac, pînă diseară! niște vorbe în sine foarte indiferente, primul munte de ceață tărcătura de cîine ciobănesc, turma în 300 m cu stăpînul înfipt în ea, Deleni 4 km pace pe răgazul mișcării, leapădă la nesfîrșit subiectele ficțiunii, șoim venind din stîlp, continuarea în peisaj, coerența în anotimp, o cătat calu' pîn tot tîrnațu', nu l-o găsît nicărí! otavă, mi-o stricat pe-acolo, nici una nici două cu furca, să-i deie-n cap! amu-s în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cazul mediu limbaj ca să obții limbaj, în conifere ține prăpastia fire de mesteceni, Lunca Bradului segment la numele pădurea, nanism de molizi stîncă scămoșată, declivitatea mică sedimente pietrificate din ere, Dacie papuc Poșta Română ultramarin, stîngăcia vorbirea impune rezerva de ficțiune, ghicește pacea pe fapte! tîrîi picioarele și găleata spre cabana ta de bîrne, n-are curent, ne scoate dîmbul pe cer, cîinele ciobănesc, omul-iepure pe labele lui albe cu deget, am chimir, am căciulă, halta Stînceni-Neagra km 200+5, găinile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
materiali care s-au conjugat pentru înfăptuirea statului-națiune românesc, lucrarea își închide intenționat perspectiva analitică pentru a cuprinde doar aspectele discursive ale procesului de instituționalizare a identității naționale prin cultivarea memoriei istorice. Volumul tratează memoria istorică națională ca o semi-"ficțiune fundațională" a conștiinței de sine românești (Sommer, 1989). Totuși, spre deosebire de ficțiunile literare, în care citirea în avans a sinopsisului poate distruge experiența lecturală prin divulgarea unor elemente de intrigă în care sunt încuibate surprize programate a fi descoperite pe măsura
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
închide intenționat perspectiva analitică pentru a cuprinde doar aspectele discursive ale procesului de instituționalizare a identității naționale prin cultivarea memoriei istorice. Volumul tratează memoria istorică națională ca o semi-"ficțiune fundațională" a conștiinței de sine românești (Sommer, 1989). Totuși, spre deosebire de ficțiunile literare, în care citirea în avans a sinopsisului poate distruge experiența lecturală prin divulgarea unor elemente de intrigă în care sunt încuibate surprize programate a fi descoperite pe măsura înaintării în text, lucrările academice au consacrat practica devoalantă a rezumatului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
colective este catalizat, astfel, de ceea ce am putea numi "descoperirea imaginativă" a trecutului. În terminologia lui B. Anderson (2000), românii și-au "imaginat" comunitatea națională, fundamentând-o pe un trecut ficționalizat. Însă acest demers imaginativ nu trebuie asimilat noțiunilor de ficțiune sau invenție, ci mai degrabă trebuie înțeles ca o forțare imaginativă a unor descoperiri istorice. În această cheie pot fi înțelese atât excesele latiniste ale Școlii Ardelene (romanitatea pură a românilor, exterminarea totală a dacilor), cât și replica dacistă (în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de praguri temporale de maximă încărcătură simbolică în desfășurarea timpului istoric, reflectă valorile, idealurile și aspirațiile regimului curent. Trecutul, secvenționat în deplină consonanță cu imperativele agendei politice contemporane, este astfel instrumentalizat pentru a consolida ordinea socială consacrată. Periodizarea este o "ficțiune regulatoare" utilizată de istorici pentru a introduce un principiu de ordine în haosul trecutului (Novick, 1988, p. 16). Trusa de scule intelectuale aflată la dispoziția istoricului conține un număr de sisteme de periodizare a trecutului. O formă convențională de îmbucățire
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poporului român, însă această substituție nu afectează semnificativ temele constitutive ale națiunii române: vechimea și continuitatea istorică. Dimpotrivă, insistența asupra factorului teritorial pune în lumină imobilismul geografic al poporului român. După febra latinistă creată de istoriografia Școlii Ardelene, în care ficțiunea și facticitatea erau croșetate într-o singură relatare a trecutului poporului român, sobrietatea analitică adusă de A.D. Xenopol induce un suflu de profesionalism în cercetarea istorică. În Cursul de Istoria Românilor (1897), o sinteză tip manual a monumentalului tratat Istoria
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Transilvania și asupra continuității organizării politico-statale a românilor: "Unii cercetători de astăzi cred că șefii români pomeniți de acesta [notarul anonim] (Menumorut, Glad și Gelu) nu au existat cu adevărat, pentru că istoricii din vremea respectivă obișnuiau să amestece adevărul cu ficțiunea" (Mitu et al., 1999, p. 16). Unitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). Retorica unității totale românești (geografică, etnică, limgvistice, de destin politic, trans-istorică etc.) a continuat pe aceleași coordonate fixate de discursul național-comunist. Propensiunea autohtonistă a discursului identitar românesc face ca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din 1976, semnată de Ion Țăranu, se arată că "Teatrul pentru Copii și Tineret prin intermediul majorității spectacolelor propagă în rândul micilor spectatori cunoștințele științifice despre lume. Prin procedeul demitizării, personajele supranaturale, mitologice își pierd caracterul mitic, fiind prezentate ca pure ficțiuni, produse ale imaginației omului. Astfel de procedee s-au folosit în spectacolele: O navă pentru cer senin, Cronica faptului divers, Farse medievale și altele, precum și în spectacolul pentru tineret Mai aveți un răspuns? aflat în pregătire. La rândul său, Teatrul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Gheorghe Mustață ne relevă o natură de o complexitate extraordinara, nebănuită. Parazitoizi de diferite ordine, ca niște păpuși Matryoshka, “mumii” agățate de frunze, coconi fini de mătase Țesuți pe corpul unor omizi muribunde - iată un univers ce pare desprins din ficțiune. Studiul complexelor de parazitoizi și prădători care mențin sub control speciile fitofage ne dezvăluie o diversitate impresionantă de specii, o rețea complexă, edificată de-a lungul milioanelor de ani de evoluție, dar și o rețea fragilă, supusă agresiunilor antropice, care
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
unor sisteme noi de cod (asemenea comunicării animalelor, limbajului uman, marelui cod dual din evoluția biologică). 6. Subiectivitatea este întrupată Intenționalitatea, subiectivitatea și auto cunoașterea nu sunt fenomene inaccesibile științei. Cheia înțelegerii științifice a minții este întruchiparea existenței și nu ficțiunea decorporalizării simbolice a organizării, așa cum apare în inteligență artificială clasică. Unitatea conștiinței este funcție a unicității istorice a corpului. Corpul efectuează interpretări ale situațiilor noi care apar în peristază. Subiectivitatea este o emanație a organizării organismului, ca rezultat al unui
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
era marcată doar de povești triste. Am trăit din plin și momente interesante, bogate din punct de vedere emoțional, cu trăiri mult mai intense decît cele oferite de celebrul Loz în plic. Povestirea "Comoara satanei" (p. 59) nu-i o ficțiune. Și acum am certitudinea că această comoară există. Eforturile mele, soldate cu eșecuri succesive, mi-au înfrumusețat viața de copil fără bucurii, blamat și marginalizat de un regim cu oameni odioși. Am înțeles de timpuriu că fiecare om are o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
le aplici farmaceutic fiecărei împrejurări. Nu vei obține decât o judecată prefabricată, o schemă arbitrară, un calcul rudimentar. Viața e, ca să zicem așa, mai complexă, iar omul - mai pestriț. Cine nu judecă decât pe bază de principii trăiește în plină ficțiune. Mai devreme sau mai târziu va fi victima propriei lui îngustimi. Toți știm că nu trebuie să minți. E un „principiu“ incontestabil. Dar Nicu Steinhardt descoperă, în închisoare, virtutea de a-ți minți anchetatorul. Nimeni nu e scutit, în viața
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de ziare, care la masă, în metrou sau în parc e simpla anexă a unui maldăr de gazete policrome, apoi devoratorul de romane polițiste și, în sfârșit, amatorul de literatură în genere, trăitor în universuri paralele, emotiv, rafinat, degustător de ficțiuni și pescuitor de metafore, supărat pe filozofii care n-au „simțul concretului“ și se pierd în speculațiuni din care lipsește patosul vieții (ceea ce, până la un punct, e adevărat). Încă o sub-specie: cititorul „branșat“, cu lecturi la zi. Nu mai pierde
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de conducere a statului: aristocratică, monarhică sau republicană, poporul este îndreptățit să participe la luarea tuturor hotărârilor referitoare la acesta. Astfel, filozoful german instituie o formă de conciliere între drepturile monarhului și ale poporului. La rândul său, Christian Wolff, acceptând ficțiunea contractualistă, consideră că starea naturală în care oamenii s-ar fi bucurat de toate drepturile lor, fără nici o restricție, nu a fost suficientă pentru realizarea fericirii lor. Nevoile reciproce ale indivizilor i-au obligat să-și reunească forțele pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
însoțește scrierile lui Eminescu: istoria Ipoteștilor, istoria casei în care au locuit Eminovicii, împrejurările (codrul, lacul), personajele care au venit în contact cu familia Căminarului, istoria bisericii, întâmplări din viață care, într-un chip sau altul, se pot regăsi în ficțiunile lui Eminescu (de pildă, fuga unei frumoase vieneze, pripășită la Ipotești, cu un aprig răzeș local) etc. Excurs pozitivist, cercetare documentară, încercarea de a depista în operă semnele realului? Toate la un loc, cu scopul, neascuns, de a defini spațiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Sigmund, Psihanaliză și sexualitate, Traducere, eseu introductiv și note de dr. Leonard Gavriliu, București, Editura Științifică, 1994. * Galaction, Gala, Mihai Eminescu, Iași, Editura Junimea, 1987. * Gană, George, Melancolia lui Eminescu, Editura Fundației Culturale Române, 2002. * Genette, Gerard, Introducere în arhitext. Ficțiune și dicțiune, Traducere și prefață de Ion Pop, București, Editura Univers, 1994. * George, Sergiu Al., Arhaic și universal. India în conștiința culturală românească, București, Editura Eminescu, 1981. * Gherasim, Vasile, Mihai Eminescu. Studii și articole, Ediție alcătuită, prefață și bibliografie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
adevărat. Monografia lui Cotea induce încredere în destinul viței și licorii de Cotnari. Așa cum alții au fost și nu mai sunt, așa și noi, suntem și nu vom mai fi. Cotnariul a fost, este și va rămâne. * L iteratura de ficțiune continuă să piardă teren în favoarea prozei-document: dacă am de ales între un roman și o relatare întemeiată pe probe din arhive, mai ales ale Securității, prefer cartea-document. Prea multe nu știm despre "vremea aceea" și, până la plusul de cunoaștere nuanțată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în favoarea prozei-document: dacă am de ales între un roman și o relatare întemeiată pe probe din arhive, mai ales ale Securității, prefer cartea-document. Prea multe nu știm despre "vremea aceea" și, până la plusul de cunoaștere nuanțată și rafinată, apanaj al ficțiunii, rămâne să astupăm găurile-hău din care se înfiripă ignoranța noastră suverană. S-au împăunat destui viteji după război, s-au publicat jurnale trucate, s-au confecționat și eroi din carton presat, avizi de privilegii și recompense dar toate astea n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
jalonat de lecturi pentru care poate fi invidiat totdeauna și acum (în afară de cărțile proprii, a publicat nu mai puțin de 59 volume traduse din franceză, germană, engleză și italiană de lecturi, ce să mai vorbim!) De altfel, Gavriliu afirmă că "ficțiunea în jurnal este o crimă" și scrie nu pentru a-și diseca obsesiile, ci "pentru a salva ceva de la uitare." Motiv pentru care amândouă cărțile sunt de-a dreptul incomode, majoritatea personajelor ce le populează trăiesc bine mersi și există
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]