8,564 matches
-
amputat un picior. De altfel, și Bartholomew Roberts, și Blackbeard, și William Kidd, și Edward England, și Howell Davis sunt nume de pirați identificabili istoric, pomeniți în roman. Cântecul murmurat adesea de personajele negative de pe puntea Hispaniolei e celebru în folclorul tâlharilor de mare și pomenește, eufonic, de câteva accesorii piraterești. Lădoiul mortului se mate rializează aievea, până la urmă, în poveste, căci, după moartea lui Bill, provocată de cantitatea uriașă de rom ingerat, cufărul lui a fost căutat atât de Jim
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
o utilitate importantă în strategiile de integrare prin diferență ar avea-o modelul american multiculturalist, aplicat grupurilor etnice mult mai expansive demografic (afro-americanii, hispanicii) decât celui al albilor de origine europeană. Prima noastră obligație este să ne cunoaștem conaționalii, dincolo de folclor, stereotipuri și prejudecăți. De exemplu, cei mai mulți habar nu avem că femeilor rome din comunitățile tradiționale le sunt interzise avortul și planningul familial, precum și angajarea într-o slujbă. Cercetătorii discută doar cu capii de familie. A doua noastră obligație este, dată
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
redistribuire clientelară a banilor publici de către MEC, ci eventual a celui german. Pe scurt, că nu am luat, ci am dat (atât echipa SNSPA, cât și Fundația „Konrad Adenauer”). Colegii universitari în forumuri pe Internet, cu câteva excepții au preluat folclorul din anumite ziare, precum și asprimea cu care președintele ASR a înfierat cu mânie moral-științifică proiectul, ministerul și incompetența mea. Astfel unii colegi au devenit brusc interesați nu de cercetare și proiect, ci de mine ca persoană: cine e, cu cine
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Vasile Popa nu numai că a sesizat capacitatea creatoare a micuțului elev, dar l-a și încurajat, prezentându-l și altor colegi, mai ales profesorului Aurel Stino care era custodele bibliotecii liceului. Stimulându-l, Vasile Popa, el însuși culegător de folclor, l-a îndemnat pe Labiș să adune literatura orală din zonă. Sub supravegherea sa, școlarul bătea satele din jurul Fălticenilor, culegând creațiile locale. Extraordinar s-a dovedit a fi un basm descoperit de Labiș la Boroaia. Tema oedipiană a textului dovedește
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Labiș să adune literatura orală din zonă. Sub supravegherea sa, școlarul bătea satele din jurul Fălticenilor, culegând creațiile locale. Extraordinar s-a dovedit a fi un basm descoperit de Labiș la Boroaia. Tema oedipiană a textului dovedește adâncile rădăcini indoeuropene ale folclorului balcanic. Cel mai însemnat rămâne faptul că Labiș a căpătat conștiința menirii sale de poet datorită, sau și datorită, lui Vasile Popa. Împreună cu Eugenia Scripcaru, profesoara de română de la liceul de fete, pentru Labiș și pentru alte talente școlare, Vasile
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
băiatul poate rima și ritma cu ușurință cuvintele. Pentru recitările de la serbări, învățătoarea îl pune să aștearnă versuri pe hârtie. Aceeași descoperire o face, la Fălticeni, profesorul Vasile Popa. Personaj cultivat, el însuși versificator, bun orator și totodată culegător de folclor, fostul preot se arată preocupat de posibilitățile literare ale școlarilor. Nu doar preocuparea profesorului ci și naturalețea cu care își compune Labiș versurile au constituit un imbold literar pentru alți colegi. Fenomen mimetic, veleitarismul acesta, mai mult sau mai puțin
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ton cu atmosfera vremii („Fii dârz și luptă, Nicolae !”). Ca elev în clasa a noua participă la un concurs ARLUS (echivalentul olimpiadelor actuale), cu faze școlară, raională, regională și republicană, la toate ocupând locul întâi. Ultimul concurs avea ca temă „folclorul muncitoresc”. Intuind că această specie de folclor literar, de fapt inexistentă, e o creație a recentelor cerințe ideologice sau un folclor al directorilor de cămine culturale cum a fost mai târziu denumit, Labiș dezvoltă tema concursului, umplând lucrarea cu propriile
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
luptă, Nicolae !”). Ca elev în clasa a noua participă la un concurs ARLUS (echivalentul olimpiadelor actuale), cu faze școlară, raională, regională și republicană, la toate ocupând locul întâi. Ultimul concurs avea ca temă „folclorul muncitoresc”. Intuind că această specie de folclor literar, de fapt inexistentă, e o creație a recentelor cerințe ideologice sau un folclor al directorilor de cămine culturale cum a fost mai târziu denumit, Labiș dezvoltă tema concursului, umplând lucrarea cu propriile lui versuri adaptate unui stil folcloric pe
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
olimpiadelor actuale), cu faze școlară, raională, regională și republicană, la toate ocupând locul întâi. Ultimul concurs avea ca temă „folclorul muncitoresc”. Intuind că această specie de folclor literar, de fapt inexistentă, e o creație a recentelor cerințe ideologice sau un folclor al directorilor de cămine culturale cum a fost mai târziu denumit, Labiș dezvoltă tema concursului, umplând lucrarea cu propriile lui versuri adaptate unui stil folcloric pe care, ca un adevărat culegător, dânsul îl cunoștea. Are prezența de spirit să dea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o viață culturală intensă: aici au apărut nu mai puțin de optzeci și opt de periodice diferite, între care, timp de treizeci de ani, strălucise Șezătoarea lui Arthur Gorovei, cea mai prestigioasă și consultată de specialiști din toată lumea revistă de folclor pe care a avut-o România; o editură, școli redutabile, un muzeu, clădiri monumentale la prefectură și primărie; o pleiadă de personaje reprezentative dintre localnici, nu numai adoptați ca Ion Creangă și Mihail Sadoveanu: Matei Millo, Sofia Hrisoscoleu-Coce, prima femeie
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
e un program de viață. În afara debuturilor din Zori Noi și Iașul Nou, poetul se produce la șezătorile literare organizate de scriitorii suceveni. Un mare succes al său l-a constituit concursul ARLUS la care tratează, în faza republicană, despre folclorul nou, muncitoresc. Nu e cazul să divagăm asupra acestei creații a directorilor de cămine culturale pentru uzul brigăzilor artistice de agitație. Labiș va ilustra tema cu slogane ideologice curente, dându-le drept culegeri personale din Mălini. Bogăția și stilul alert
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
era pe loc apostrofat. Atunci privirea lui albastră devenea omenească, ba chiar de o mare finețe, însoțită de un zâmbet care trăda că, de fapt, profesorul nu era decât un ghiduș. ȘTEFAN CUCIUREANU Timp de decenii, „nea Fane” a alimentat folclorul studențesc prin comportamentul său boem. Relatarea unor întâmplări incredibile a circulat nu numai printre filologi cărora le era mentor romanistul, ci la întreaga studențime ieșeană. Celor de la arte plastice sau fizicomatematici Ștefan Cuciureanu le era tot așa de cunoscut ca
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
încît ministrul rus al Instrucțiunii publice, prințul Wolkonski, considera necesar să publice un lung articol în "Revue des Deux Mondes" (în 1898) unde, recunoscînd că limba ucraineană nu este limba rusă și că există, indiscutabil, o literatură și un bogat folclor ucrainean, conchidea că înființarea unei universități ucrainene la Kiev, pe care ucrainenii o cereau cu insistență, nu era suficient motivată. (În fond, era vorba de o replică la dezbaterile din Belgia și la mișcările flamande pentru obținerea înființării unei universități
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Toată viața a fost un risipitor. A murit cu zile... Cotidianul, 12-13 ianuarie 2002 Unde-s bancurile de altădată?! În ce privește umorul, se poate spune că populația României era mult mai înzestrată în timpul dictaturii decât acum. Iar dacă socotim că acest folclor urban reprezenta de fapt cam singura posibilitate de defulare (mai puteai, ce-i drept, să-ți bați copiii și nevasta!) a unei societăți supuse cenzurii politice, dispariția bancurilor constituie de bună seamă cea mai convingătoare dovadă că, astăzi, libertatea de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
aceste veritabile Hamangii sau Cucuteniuri ale fotbalului nostru, vor să aibă fotbal, n-au decît să-și facă, nu să aștepte punerea în aplicare a politicii demografice a lui Dragomir. Ideea unui fotbal rațional repartizat în toate nesecatele vetre de folclor e una etatizată, de sorginte comunistă, situată temporal în zona cincinalurilor isprăvite în patru ani și jumătate. Dacă se va continua așa, în scurtă vreme, Divizia A va deveni o Daciadă la care va putea aspira oricare ceapeu fruntaș. Profesioniștii
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Istoria ca știință inefabilă și sinteză epică, Universul poeziei, Poezia "realelor", "Domina Bona, Marino și Gongora etc. 1949 Trei nuvele; note de călătorie: Kiev, Moscova, Leningrad. G. Călinescu e ales membru al Academiei Române, director al Institutului de istorie literară și folclor și, din 1952, redactor responsabil al revistei "Studii și cercetări de istorie literară și folclor". Aici publică îndeosebi materiale documentare și capitole revăzute din scrierile sale mai vechi. Intensă activitate socială. E deputat acum și în anii care urmează în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Gongora etc. 1949 Trei nuvele; note de călătorie: Kiev, Moscova, Leningrad. G. Călinescu e ales membru al Academiei Române, director al Institutului de istorie literară și folclor și, din 1952, redactor responsabil al revistei "Studii și cercetări de istorie literară și folclor". Aici publică îndeosebi materiale documentare și capitole revăzute din scrierile sale mai vechi. Intensă activitate socială. E deputat acum și în anii care urmează în Marea Adunare Națională. 1954 Apare Bietul Ioanide. 1955 Alte note de călătorie: Am fost în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Un brașovean, Teodor Ivanovici Corbe, stihui și el la 1720, în Kiev, Psaltirea, iar înaintea lui un Istvan Fogarași, român calvin, în versuri, precum se vede dintr-o copie a lui Ion Viszki din 1697. Cântecele de stea, căzute în folclor, au fost la început niște laude religioase ca ale lui Iacopone da Todi. Vestitul Stabat, atribuit acestuia, apare într-un astfel de cântec cules de Anton Pann. În 1768 iese la Cluj o culegere de Cântece câmpenești cu glasuri românești
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cer senin... precum și luceferii, simboluri ale imensității neantului matern: Cum n-oi mai fi pribeag De-atunci înainte, M-or troieni cu drag Aduceri aminte. Luceferi, ce răsar Din umbră de cetini, Fiindu-mi prietini, O să-mi zâmbească iar. În folclorul lui Eminescu e o complexă îmbinare de mitologie populară și filozofie a nimicului într-o formă ce pare lineară, dar care e de o savantă împletitură. Piesa rară e cântecul cutărei fete din Călin nebunul, o bocire țărănească de singurătate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai are-un suflet orb... . Ce vine singur în pustiu - . Când anii trec cum nu mai știu, . O, corb! . Ce rost mai are-un suflet orb... . . - Chiar! Cu toate acestea poetul e capabil de reânnoire și e remarcabilă încercarea de folclor în stil ermetic, cu o întîlnire absurdă de mitologii și geografii disparate, într-un cântec amestecat și himeric: Și parcă mă cheamă, Nimic nu înțelege... De crengi atârnând, Și aș vrea ca să mor Avesalomi gemând Ca Romulus Rege, Cu plete-ncîlcite
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Că din oamenii de rând Cu coama de ceață, Nu te-ai zămislit nicicând, Cu ugeri de omăt - Doar anapoda și spârc, Iese așa fel de făt. Horele, în ce au mai original și mai serios valabil, intră în definiția folclorului pur, tratat ca simplă formalitate plăcută ochiului și urechii. Tema e o vitalitate excesivă, care caută descărcare într-o mișcare exuberantă, într-o horă. Danțul e sau infantil, animist, întemeiat pe ceremonia enigmelor, sau persiflator, bufon: Ce e cercul? - Un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
NICHIFOR CRAINIC Deși nuanțări mistice ale tradiționalismului se văd la mulți contemporani, Nichifor Crainic e acela care s-a străduit să dea o doctrină organizată. Cultura e, după el, un amestec de imponderabile și factori vizibili: sânge, limbă, pământ românesc, folclor, ortodoxie. În special se apasă însă asupra bisericii orientale. Noi vedem substanța acestei biserici amestecată pretutindeni cu substanța etnică". Oriunde gîndito-rul nu găsește "preocupare de biserică" neagă calitatea spiritualității românești. Se vede ușor ticul Gherea-Ibrăileanu. Specificul național nu e determinat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Trage porțile ce ard, Că intrăm Să ospătăm În cămara SoareluiMarelui Nun și stea, Abur verde să ne dea, Din clădiri de mări lactee, La surpări de curcubee, - În Firida ce scânteie eteree. În ciclul Domnișoara Hus poetul intră în folclorul suprarealistic, expurgat de noțiuni. Conjurația duhurilor infernale este tot ce s-a scris mai turburător după Mihnea și baba: Buhuhù la luna șuie, Uhù, Scorpiei surate, Pe gutuie să mi-l suie, Să-l întoarcă dandarate, Ori de-o fi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de citat Octav Șuluțiu, recenzent onest, Eugen Ionescu, poet și critic inteligent și teribil, Lucian Boz, detractor al criticii de analiză și instaurator al uneia de înțelegere într-un stil delirant, Al. Dima, eseist, cu bune studii în probleme de folclor și estetică. Conștiincios și cultivat istoric literar este Ovidiu Papadima. IMPRESII DE CĂLĂTORIE, ESEUL Cărțile de călătorie și de impresii intelectuale sunt puține, vinovate de compilație, de o spaimă superstițioasă de judecățile emise. Impresiile lui Petru Comarnescu despre America (Homo
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scris în limba noastră, atât de plin de viață veche românească, istorică și legendară. Și, să mai adăugăm romanele istorico-soci-ale ale lui D. Moruzi. Dacă, în sfârșit, ne întoarcem privirile la o altă preocupare cu "ale noastre", foarte interesantă, la folclor, constatăm că primii colectori ai poeziei populare și primii teoreticieni ai curentului poporan (încă de la 1840) au apărut în Moldova, unde găsim și pe cei mai mari folcloriști, pe S. Fl. Marin și Tudor Pamfile - precum și publicația cea mai valoroasă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]