7,390 matches
-
modelul particularist care pornește de la tradiția kabbalică ce susține ideea de relație specială între divinitate și anumite locuri geografice, oferind astfel o privilegiere anumitor spații în raport cu altele (conform autorului Abraham Ibn Ezra). Aceeași linie a privilegierii pământului lui Israel pe fundamentul unor proprietăți intrinseci care îl fac mai apt pentru dialogul om-divinitate se regăsește și la Yehuda Hallevi, în lucrarea "Kuzari" în care autorul atribuie o "particularitate geoteologică" a pământului lui Israel, particularitate ce constă în faptul că Israelul e văzut
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pe de-o parte, dar și a implicațiilor de natură culturală, socială și geopolitică, pe de altă parte. Văzut ca un Război Sfânt, Jihadul poate fi comparat cu numeroasele cruciade europene care-și conduceau propriul Război Sfânt având însă alte fundamente. Diferența esențială dintre cele două Războaie Sfinte rezidă în primul rând din limitarea în timp și spațiu pe care și-au impus-o europenii, "coordonatele ce-l animau 284 întretăindu-se pe teritoriul palestinian, în speță Locurile Sfinte. Atingerea acestui
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
conflict mai mare, aprecia fostul ministru israelian de externe, Avigdor Lieberman, care în fața unei adunări a corpului diplomatic, cu ocazia aniversării zilei independenței Israelului (în 2010) susținea că "orice tentativă de a forța o soluție asupra părților fără a stabili fundamentele unei încrederi reciproce doar va adânci conflictul";436 cu același prilej, Avigdor Lieberman declară că "Israel nu va renunța niciodată la controlul sau asupra întregului Ierusalim, oraș aflat în centrul conflictului", subliniind ca înainte de negocierea unui acord final la conflictul
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
519 Evoluția istorică a continentului european și în subsidiar cea a Orientului Mijlociu și Apropiat, relevă și confirmă totodată faptul că implicarea diplomației europene în sprijinirea procesului de pace israeliano-palestinian nu reprezintă doar un efect al Războiului Rece, ci are fundamente adânc înrădăcinate în istoria popoarelor europene (a se vedea consecințele Primului Război Mondial și implicațiile care s-au răsfrânt asupra zonei orientale, în special după destrămarea Imperiului Otoman). Cu toate acestea trebuie subliniat faptul că statele europene (că entități individuale) deși nu
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
accentuându-se necesitatea autodeterminării palestinienilor, recunoașterea și admiterea OEP că reprezentanta a entității palestiniene la masa negocierilor pentru pace. Această nouă perspectivă a autodeterminării palestiniene delimită în mod clar poziția comună a statelor membre CE față de conflict și având că fundament Rezoluțiile ONU 242 și 338, declarația făcea apel la negocierea unui acord de pace care să aibă ca bază principiul pământ pentru pace (land for peace).532 Alte principii enunțate în Declarația de la Veneția, care de altfel și astăzi sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
propriile amenințări la adresa securității și să-și gestioneze pe cont propriu problemele de securitate. Cu același prilej liderii arabi au recunoscut că aranjamentele de securitate pan-arabe576 sunt de domeniul trecutului și au instituit că regula de bază suveranitatea statelor că fundament al stabilității regionale. Trebuie spus că suveranitatea, ca bază a noii ordini regionale, a cunoscut în timp o evoluție pozitivă în dezvoltarea statelor din regiune, dar și în derularea negocierilor bilaterale arabo-israeliene, care au încercat să schimbe evoluția conflictului, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
cum aceștia consideră că se poate încheia conflictul lor cu Israelul".892 Pentru UE încercarea de punere în practică a Inițiativei Arabe de Pace poate reprezenta un pas important în evoluția procesului de pace din Orientul Mijlociu, constituind totodată și un fundament în încercarea de normalizare și pacificare a relațiilor dintre Israel și cei 22 de membri ai Ligii Arabe. UE susține, în egală măsură, reconcilierea intra-palestiniană având în vedere că fragmentarea arabă s-a adâncit profund în secolul al XXI
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
cînd iarși se fac cinstiri. De data aceasta petrecerea are loc la naș. Drept recunoștință, din partea finului pentru naș și moș, se merge cu plocon, de obicei de Anul Nou. Legătura Între naș și fin durează toată viața. În trecut fundamentul căsătoriilor era averea. Sentimentul juca un rol secundar. După 1945, cînd proprietatea s-a transformat În proprietate colectivă, Înjghebarea familiei și-a schimbat și ea, pămîntul și averea nemaiconstituind o primă condiție. După 1990, formarea familiei s-a făcut În funcție de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cetatea și omul, ca pănă la aceasta. Opera lui Machiavelli constituie primul moment, cel radical, în privința redefinirii obiectului găndirii politice. Concepția sa se rezumă, în esență, la teza fundamentală că lucrurile nu pot fi cercetate decăt in adevărul lor efectiv, fundamentul cunoașterii nefiind altul decăt adevărul faptelor (la verita effettuale). “Stăndu-mi mie în gănd să scriu lucruri folositoare pentru cei care le pricep, mi s-a părut mai potrivit să mă îndrept spre adevărul concret al faptelor decăt spre simpla lor
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
lui Philippe Lacoue-Labarthe2, un accident ce sfidează regula notației aparent sustrasă dorinței coerente de a semnifica. Jurnalul intim produce În mod spontan o aliniere a evenimentelor cotidiene după o lege sui-generis a selecției și a ordonării. Acest lucru Îi alterează fundamentele structurale, instaurând coerență și ambiție literară acolo unde se presupunea că vom Întâlni doar informalul și arbitrarul notației zilnice. Literatura se insinuează, prin urmare, În mod spontan, fără a fi urmat o strategie atent instrumentată și fără a recurge la
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de orice cunoștință - „lucrul în sine” - nounemul - există, putem să-l gândim, dar nu-l putem cunoaște. De aceea Kant numește criticismul său „idealism transcendental” (cunoștința este ideală față de realitatea în sine, metafizică). * Dialectica transcendentală este teoria rațiunii. Rațiunea este fundamentul unitar, absolut al unităților, al sintezelor parțiale și relative ale intelectului. Rațiunea lărgește categoriile și le transformă în „idei” adică în noțiuni, care au funcția de a unifica deplin (necondiționat și universal) cunoștințele intelectului. Ideile îmbrățișează întreaga experiență, totalitatea cunoștințelor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
El susține că putem cunoaște substanța, substratul permanent al stărilor psihologice; că acestea sunt chiar sufletul, o realitate substanțială și nepieritoare. Substanța psihică rămâne o enigmă (nu avem o cunoștință sigură despre suflet). * Ideea cosmologică. Anotimpul și universul material, ca fundament al întregii naturi. Rațiunea este cea care rezolvă teza și antiteza provocate tot de ea, osândită pururi a oscila între afirmații și negații deopotrivă de tari și de vulnerabile. * Idealul transcendental. Teologia rațională vine în sprijinul existenței lui Dumnezeu - argumentul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
specifică tulburărilor scris-cititului acestei categorii nosologice. Aportul logopediei în activarea și precizarea limbajului la copilul antepreșcolar și preșcolar Dezvoltarea corespunzătoare a vorbirii copilului antepreșcolar și preșcolar este calea necesară și condiția de bază a inserției socio-afective a lui, cât și fundamentul învățării în anii de școală. Paralel cu formarea vorbirii și a vocabularului, prin memorarea unei cantități de cunoștințe se formează gândirea creatoarea, căci vorbirea este învelișul concret al gândirii. Exprimarea copilului prin cuvinte, propoziții și fraze bine construite, presupune o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
salvării - temele ultime ale scriitorului, care impun astfel și o lectură anagogică a romanelor. În această etapă a evoluției personajelor pătrunde în literatura lui S. fantasticul, al cărui specific este determinat de contextul în care apare. Fantasticul capătă un solid fundament teoretic și simbolic, iar componenta eseistic-metafizică și cea esoterică, inițiatică (culminând cu metanoia) se încarcă de materia lui vie, fastuoasă, mirifică (în alt plan, cum spune un personaj, producând astfel o definiție a fantasticului, „ceea ce are atributele irealului dăruiește realului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
tip chomskyan pentru care înșelăciunea (minciuna) constituie punct de referință ar putea fi astfel evidențiată, cu nuanțările cuvenite, de cercetătorul interesat să o facă. * Recapitulînd, din această analitică "punere pe coloane"18 ar rezulta că scenariul biblic definește: arhetipul pe fundamentul căruia s-a construit, într-o manieră inconștientă probabil (ignorînd matricea originară), structura naratologică a oricărui tip major de poveste 19; ecoul unor motive mitice protoarhaice pe care omul religios cultivat n-a considerat că mai trebuie să le ia
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ai(-xi), sugerînd că "oricît de vrednic ar fi făcătorul de bine, el nu apare împuternicit să biruie vreodată numitorul malefic al lumii; sau, cu alte cuvinte: răul (minciuna) se ascunde chiar în structura profundă a lumii, constituind unul din fundamentele de referință ale ei; • alta reducționistă în sens pozitiv, care exclude prezența răului din structura profundă a lumii, lăsînd loc de deplină pulsație binelui; potrivit acestei opțiuni, răul (minciuna) doar se manifestă în lume, fără a-i putea modifica structura
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
germenii înșelăciunii s-ar defini ca o moștenire genetică a ființei umane; căci, așa cum psalmistul observă: Tot omul este mincinos" [Psalmi, 115:1]. Conform unui punct de vedere complementar, minciuna (competența de a minți) ar putea fi considerată unul dintre "fundamentele culturale ale personalității" [Linton, 1968]. Pentru că, dincolo de posibila ei natură înnăscută, competența minciunii este cert dobîndită în contextul cultural (mediu social) în care subiectul uman trăiește. Disputa dintre inneismul chomskyan și constructivismul piagetian își găsește și aici expresia unei mediatoare
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Kovalevski, Jean, Taina originilor, Editura Anastasia, București, 1996. Lasswell, Harold H., The Structure and Function of Communication in Society, in: W. Schramm, Mass Communication, Urbana II, University of Illinois Press, 1960. *** Legile lui Murphy, Editura Dalsi, București, 1997. Linton, Ralph, Fundamentul cultural al personalității, Editura Științifică, București, 1968. Miroiu, Adrian, Metafizica lumilor posibile și existența lui Dumnezeu, Editura All, București, 1993. Moscovici, Serge, Psihologia socială sau mașina de fabricat zei, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 1995. Noica, Constantin, Scrisori despre
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Timpuri / Intercontempress, Deva / București, 1991. Stănciulescu, T. D., Orizonturi metodologice ale stimulării și educării creativității, în: Petru Ioan (coordonator), Logică și educație, Editura Junimea, Iași, 1994. Stănciulescu, Traian D., Miturile creației lecturi semiotice, Editura Performantica, Iași, 1995. Stănciulescu, Traian D., Fundamente ontogenetice ale "limbajului creativ". Limbajul verbal, de la competență la performanță, în: V. Belous, T. D, Stănciulescu, H. Teodorescu, O. Ungureanu, Performantica. Interferențe, sinergii, confluențe, Editura Performantica, Iași, 1996. Stăniloae, Dumitru, Viața și învățăturile Sfîntului Grigorie Palama, Sibiu, 1938. Stăniloae, Dumitru
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
superstițiile legate de zei și oameni, pentru a-și menține echilibrul vital și potențialele calități. (Simmel 1950:310) Simmel se referă aici la auto-amăgire și autoiluzionare și susține că "obținem astfel exact cantitățile necesare de eroare și adevăr ce constituie fundamentul comportamentului pe care ni se cere să-l avem...". Din păcate, el nu precizează în cel fel este armonizată această combinație. Evident, poziția ideală este cea de mijloc; însă unde anume? Nu e bine să existe prea multă autoiluzionare, deoarece
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
capăt, ci este nevoit să apeleze la intuiție. Viața noastră modernă se bazează într-o mai mare măsură pe încrederea și sinceritatea reciprocă... În vremurile noastre, minciuna are, drept urmare, consecințe mai grave decît în trecut, ceea ce pune la îndoială chiar fundamentul vieții noastre... viața modernă este o "economie de credit" într-un sens mai larg decît cel propriu-zis. (Simmel 1950:313) Știm mult mai mult despre complexitatea societăților preindustriale contemporane, complexitate care a fost prezentă, din cîte ne putem da seama
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
viitor. Cu toate acestea, contribuția lui Simmel este însemnată. Din păcate, în tratatul său asupra minciunii, Bok nu amintește de lucrările lui Simmel. Vorbind despre principiul autenticității, ea spune că "încrederea într-un anumit grad de autenticitate funcționează ca un fundament pentru relațiile interumane; cînd această încredere se destramă sau dispare, instituțiile se prăbușesc" (Bok 1978: 31). Cred că Simmel ar fi fost de acord cu Bok în privința faptului că autenticitatea este o componentă esențială a multora dintre "relațiile interumane", însă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
uman. Ele se dezvoltă pe parcursul vieții (până la o anumită vârstă!) dar se pot și „educa” (o influențare, „accelerare” a dezvoltării) printr un proces special de instruire. Cârstea Gh., în „Teoria și metodica educației fizice și sportului” (1993) și “Educația fizică - fundamente teoretice și metodice” (1999), împarte calitățile motrice în două categorii: 1. De bază: viteza, îndemânarea, rezistența și forța (V.Î.R.F.). Unii autori, pe lângă acestea, mai adaugă mobilitatea și suplețea. Alți autori consideră calități motrice de bază numai viteza, rezistența
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
derutare sau contracarare a adversarului; curajul de angajament psihofizic în lupta cu el; creativitate în alegerea strategiei de luptă; calmul în disputa cu adversarul; utilizarea mijloacelor regulamentare în această luptă.” Tehnica jocului de fotbal, ca în orice joc sportiv, constituie fundamentul pe care se dezvoltă și se perfecționează jocul. Practicarea jocului de fotbal în lecția de educație fizică școlară nu va putea fi efectuată până când elevii nu-și vor însuși deprinderi corecte de a lovi, prelua și conduce mingea, practicarea jocului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
înregistrate în sfera sistemului de justiție au imprimat o nouă direcție prin împărțirea responsabilității cu comunitățile în care se va aplica legea. Colaborarea cu cetățenii în prevenirea criminalității și rezolvarea problemelor sociale care se manifestă la nivel comunitar vor deveni fundamentul noului sistem de administrare comunitară a justiției, serviciile de asistență socială fiind cele care vor dobândi un rol important în această abordare. În prezent, se consideră că serviciile de asistență socială trebuie să lucreze împreună cu alte structuri din cadrul sistemului de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]