7,174 matches
-
un efect epuizant și demoralizator, deoarece soldații slăbiți iși făceau nevoile pe lopeți în tranșee, apoi aruncau conținutul peste parapet. Autorii scrisorilor iși scuteau rudele de întreaga mizerie a vieții lor. “Ne facem nevoile împreună”, scria Kurt Reuber, “într-o gaură săpată la marginea unui șanț din stepă. Cel mai sărac și mai prost echipat adăpost. Murdărie și lut. Nu se poate face nimic din ele. De- 81 abia daca se găsește vreun lemn pentru buncăre. Suntem înconjurați de un peisaj
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
multă mâncare, dar, din nou, incompetența și corupția, ce domneau în sistem, și-au spus cuvântul. Epuizarea, frigul, bolile și inaniția au dezumanizat prizonierii și în alte moduri. Pentru că mulți sufereau de dizenterie, cei care se prăbușeau și cădeau în gaura latrinelor erau lăsați să se inece acolo, chiar dacă mai erau, încă, în viață. Puțini aveau puterea sau voința de ai trage afară. Soarta lor îngrozitoare era ignoranța. Nevoia celorlați suferinzi de dizenterie de a folosi latrina era prea urgentă, ca să
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
un efect epuizant și demoralizator, deoarece soldații slăbiți iși făceau nevoile pe lopeți în tranșee, apoi aruncau conținutul peste parapet. Autorii scrisorilor iși scuteau rudele de întreaga mizerie a vieții lor. “Ne facem nevoile împreună”, scria Kurt Reuber, “într-o gaură săpată la marginea unui șanț din stepă. Cel mai sărac și mai prost echipat adăpost. Murdărie și lut. Nu se poate face nimic din ele. De abia daca se găsește vreun lemn pentru buncăre. Suntem înconjurați de un peisaj trist
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
multă mâncare, dar, din nou, incompetența și corupția, ce domneau în sistem, și-au spus cuvântul. Epuizarea, frigul, bolile și inaniția au dezumanizat prizonierii și în alte moduri. Pentru că mulți sufereau de dizenterie, cei care se prăbușeau și cădeau în gaura latrinelor erau lăsați să se inece acolo, chiar dacă mai erau, încă, în viață. Puțini aveau puterea sau voința de ai trage afară. Soarta lor îngrozitoare era ignoranța. Nevoia celorlați suferinzi de dizenterie de a folosi latrina era prea urgentă, ca să
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
5 vertebre sacrate). Concomitent cu aceste modificări a avut loc și curbarea coloanei (lordoza lombară) și formarea celor două curburi compensatorii: toracică (cifotică) și cervicală (lordotică). Prin aceste modificări coloana vertebrală devine sinusoidă cu rezistență mare la presiune. c) orizontalizarea găurii occipitale rezultă din verticalizarea coloanei realizând, pe de o parte, orientarea senzorială a feței, cu o mai bună percepție a stimulilor iar pe de altă parte, determină dezvoltarea emisferelor cerebrale posterioare cu antrenarea modificărilor în procesul de analiză și sinteză
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mai frecvent tăioasă. 2. Cavitățile osoase sunt spații săpate în structura osului și se descriu ca fiind: - articulare; - nearticulare: - cavități de inserție: cavitatea diaitală a marelui trohanter femural; - cavități de recepție: fosele orbiculare; - cavități de mărire: sinusurile frontale, maxilare. 3. Găurile și canalele osoase se deschid la suprafața oaselor și pot fi: - aăuri și canale de transmisie: - mai mari: aaura occipitală pentru bulbul rahidian, canalul carotidian pentru artera carotidă internă; - foarte mici: aaura rotundă pentru artera meninaee mijlocie; - aăuri și conducte
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în interiorul osului. Oasele plane au tot două sisteme arteriale: nutritiv și periostal. Oasele scurte prezintă numai artere periostale. Venele au, în aeneral, traiectul invers al arterelor. Circulația limfatică pare să fie reprezentată de spații limfatice perivasculare. Nervii. Nervii pătrund în Găurile nutritive împreună cu arterele respective și după ce ajuna în cavitatea medulară formează un plex nervos din care se desprind fibre nervoase ce ajuna până la nivelul canalelor Havers. Nervii periostali formează un alt plex nervos boaat în proprioreceptori. PROPRIETĂȚI FIZICE ȘI CHIMICE
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de unde și denumirea de vertebre adevărate. Aceste vertebre prezintă caractere generale, regionale și particulare (2, 3, 11, 20). Caracterele generale ale vertebrelor Toate vertebrele, indiferent de regiunea din care fac parte, sunt formate din corpul vertebral, masa apofizară, pediculul vertebral, gaura nutritivă (Figura 15). Corpul vertebral (corpus vertebrae) este o masă osoasă variabilă ca volum, cilindrică și care prezintă două fețe, una superioară și una inferioară, și o circumferință. Masa apofizară sau arcul vertebral (arcus vertebralis) formează peretele posterior al găurii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
gaura nutritivă (Figura 15). Corpul vertebral (corpus vertebrae) este o masă osoasă variabilă ca volum, cilindrică și care prezintă două fețe, una superioară și una inferioară, și o circumferință. Masa apofizară sau arcul vertebral (arcus vertebralis) formează peretele posterior al găurii vertebrale și este alcătuit din mai multe elemente. - Apofiza spinoasă (processus spinosus) este localizată posterior, pornind de la locul de unire al celor două lame vertebrale. Pentru descrierea anatomică prezintă o bază, un vârf, două fețe laterale, o margine superioară și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și inferioară (incisura vertebralis inferior) este scobită, astfel încât prin suprapunerea a două vertebre pediculul de deasupra și cu cel de desubt să formeze aaura de conjuaare (una de partea dreaptă și una de partea stânaă) prin care trec nervii rahidieni. Gaura vertebrală (foramen vertebrale) este situată între corpul vertebrei, arcul vertebral și pediculii vertebrali. Prin suprapunerea aăurilor vertebrale se formează canalul medular ce conține măduva spinării. Caracterele reaionale ale vertebrelor Vertebrele cervicale au: - corpul mai mic și alunait transversal, - procesul spinos
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și dinainte înapoi, astfel încât formează cu ultima vertebră lombară un unghi denumit promontoriu, cu semnificație în obstetrică. Osul sacrum - fața anterioară 1. Baza osului sacrum 2. Proces articular superior 3. Partea laterală 4. Liniile transversale 5. Vârful osului sacrum 6. Găurile de conjugare anterioare Osul are o formă de piramidă patrunghiulară cu: un vârf, patru fețe și o bază. Fața anterioară sau endopelvină (facies pelvine) este concavă și prezintă pe linia mediană o coloană osoasă rezultată prin unirea celor cinci corpuri
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
linia apofizelor spinoase lombare. Creasta se descrie până în dreptul celei de a treia sau a patra vertebre sacrate unde se bifurcă. între ramurile de bifurcație se observă orificiul inferior al canalului sacrat (crista sacralis lateralis). Osul sacrum- fața posterioară 1. Găuri sacrate posterioare 2. Canal sacral 3. Proces articular superior 4. Tuberozitate sacrală 5. Creastă sacrată intermediară 6. Creastă sacrată mediană 7. Canal sacrat 8. Corn sacrat 9. Creastă sacrată laterală 10. Suprafață articulară pentru coxal 11. Proces articular superior De
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
coracoclaviculare (conoid și trapezoid); -în partea internă, ruaozitate pentru inserția liaamentului costo-clavicular; -între cele două porțiuni șanțul lonaitudinal pentru inserția mușchiului subclavicular. 1. Suprafață articulară acromială 2. Extremitate acromială 3. Linie de inserție pentru mușchiul trapez 4. Tuberozitate conoidă 5. Gaură nutritivă 6. Ruaozitatea liaamentului costo-clavicular 7. Față articulară sternală 8. Extremitate sternală Marginea anterioară prezintă inserții pentru: - mușchiul deltoid în 1/3 externă; - mușchiul mare pectoral în 2/3 interne. Marainea posterioară servește pentru inserțiile: - mușchiului trapez în partea externă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
o față superioră, pe care se prind ligamentele coracoclaviculare; - o față inferioară, care este orientată spre articulația scapulo-humerală; - o margine externă, pentru inserția ligamentului acromio-coracoidian; - o margine internă, pe care se prinde tendonul mușchiului mic pectoral. Omoplatul prezintă mai multe găuri nutritive: la nivelul fosei supraspinoase, subspinoase, acromionului precum și la nivelul procesului coracoidian. Vascularizatia. Arterele provin din artera suprascapulară și circumflexă a omoplatului. Acromionul și procesul coracoid sunt perforate de numeroase orificii vasculare de unde rezultă vascularizarea suplimentară din artera toracoacromială. Nervii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
humeral (trohin) 4. Gâtul chiruraical 5. Buza internă a culisei bicipitale 6. Marea tuberozitate (trohiter) 7. Șanțul bicipital 8. Buza externă a culisei bicipitale 9. Tuberozitatea deltoidiană 10. Fața anterioară a osului 11. Marainea laterală 12. Fața antero-internă (internă) 13. Gaura nutritivă 14. Marainea medială 15. Fosa coronoidă 16. Epicondilul medial (epitrohleea) 17. Trohleea humerală 18. Capitul humeral 19. Epicondilul lateral 20. Fosa radială Extremitatea superioară a humerusului este formată din (Fiaura 29): -capul humeral (caput humeri): suprafață rotunjită care reprezintă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
alutea inferior). Liniile împart fosa iliacă în patru zone: - una anterioară, unde se inseră mușchiul micul fesier; - alta mijlocie, unde se inseră mușchiul fesier mijlociu; una posterioară, unde se inseră mușchiul mare fesier; una inferioară pentru inserția mușchiului drept femural. Gaura obturatorie (foramen obturatum) este localizată sub cavitatea cotiloidiană; elementele anatomice care o formează sunt, de sus în jos: - ramura orizontală a pubisului; - corpul pubisului; - ramura descendentă a pubisului, - ramura ascendentă a ischionului; - corpul ischionului. Gaura obturatorie are formă triunahiulară, cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pentru inserția mușchiului drept femural. Gaura obturatorie (foramen obturatum) este localizată sub cavitatea cotiloidiană; elementele anatomice care o formează sunt, de sus în jos: - ramura orizontală a pubisului; - corpul pubisului; - ramura descendentă a pubisului, - ramura ascendentă a ischionului; - corpul ischionului. Gaura obturatorie are formă triunahiulară, cu unahiul intern mult mai deschis la bărbați decât femei. Fața internă (Fiaura 37) este împărțită de linia nenumită sau arcuată (linea arcuata), o linie oblică de sus în jos și din posterior spre anterior, în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
laterală este evidentă numai în porțiunea superioară; unde prezintă un șanț anterior longitudinal în care se inseră mușchiul gambier anterior; în porțiunea inferioară fața laterală își schimbă orientarea devenind anterioară. 1. Fața articulară pentru peroneu 2. Linia mușchiului solear 3. Gaura nutritivă 4. Fața posterioară 5. Corpul tibiei 6. Șanțul maleolar 7. Maleola medială Porțiunea din fața posterioară a tibiei situată deasupra liniei solearului are formă triunghiulară fiind acoperită de mușchiul popliteu. Porțiunea din fața posterioară situată sub linia solearului este împărțită de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inferioară a tibiei și cu fața externă a astraaalului; - posterior față de suprafața articulară se observă o excavație profundă - fosa maleolei laterale - în care se inseră liaamentul peroneoastraaalian; 1. Capul peroneului 2. Creasta medială 3. Marainea posterioară 4. Fața posterioară 5. Gaura nutritivă 6. Fața laterală 7. Maleola laterală -o maraine anterioară pe care se inseră liaamentul anterior al articulației tibioperoniere precum și cel peroneo-astraaalian anterior; -o maraine externă care formează buza anterioară a șanțului peronierilor; -o maraine posterioară pe care se prind
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
humerusului 2. Capsula articulară 3. Epitrohleea humerală 4. Trohleea 5. Capitul humeral 6. Cupușoara radială 7. Radiusul 8. Apofiza stiloidă radială 9. Cubitusul 10. Liaamentul radio-ulnar distal 11. Membrana interosoasă 12. Coarda oblică Weitbrecht 13. Tendonul mușchiului biceps brahial 14. Gaura nutritivă Epifiza proximală radială participă la articularea cu capul radial. Aceasta prezintă pe fața superioară o depresiune denumită foseta capului radial care se ar(\cu\ează cu capitul humeral. Lateral intern și inferior față de fosetă se descrie o mică suprafață
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
osoasă ce pornesc de sub spina iliacă antero-inferioară formând un inel în jurul colului; - proprii sub forma unor inele în capsulă. Stratul sinovial tapetează stratul fibros al capsulei. 1. Spina iliacă antero-inferioară 2. Marele trohanter femural 3. Ramura orizontală a ischionului 4. Gaura obturatoare 5. Capsula articulară 6. Liaamentul ilio-femural partea laterală 7. Liaamentul ilio-femural partea medială cu inserție terminală ce acoperă parțial liaamentul pubo-femural Ligamentele articulației - Fiaura 69: -în dreptul incizurii acetabulare labrul trece ca o punte peste adâncitură transformând-o într-
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în extensie, - continua flexia gambei față de coapsă dacă acesta a fost începută de alte grupe musculare. Inervația este realizată prin intermediul nervul gluteul superior din plexul sacrat. MUȘCHIUL PIRIFORM (m. piriform) Originea este pe fața anterioară a osului sacrum, în vecinătatea găurilor de conjugare sacrale 2,3,4. Inserția terminală: pe marele trohanter femural. Acțiunea: - rotator în afară al coapsei, abductor al coapsei, - extensor al coapsei pe bazin. Inervația provine din ramura proprie a plexului sacrat. MUȘCHIUL OBTURATOR INTERN (m. obturator internus
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
femural. Acțiunea: - rotator în afară al coapsei, abductor al coapsei, - extensor al coapsei pe bazin. Inervația provine din ramura proprie a plexului sacrat. MUȘCHIUL OBTURATOR INTERN (m. obturator internus) Originea este pe: - fata medială a membranei obturatoare, - periferia osoasă a găurii obturatoare. Inserția terminală: pe marele trohanter femural, pe fața medială a acestuia. Acțiunea este de rotator în afară al coapsei. Inervația provine din nervul obturator intern din plexul sacral. MUȘCHIUL GEMEN SUPERIOR {I MUȘCHIUL GEMEN INFERIOR (m. gemellus superior; m.
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
femoralis) Originea pe tuberozitatea ischiatică Inserția terminală este realizată pe creasta inter-trohanteriană. Acțiunea este de rotator în afară al coapsei. Inervația provine din plexul sacrat. MUȘCHIUL OBTURATOR EXTERN (m. obturator externus) Originea este pe fața externă a conturului osos al găurii obturatorii. Inserția terminală:marele trohanter femural. Acțiunea: - rotator în afară al coapsei, - menținerea capului femural în articulația coxofemurală. Inervația din nervul obturator. MU {CHII COAPSEI Mușchii coapsei sunt astfel dispuși în jurul coapsei încât femurul să fie acoperit pe toate părțile
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
distructive. Zero și infinitul sunt angajate într-o veșnică luptă, al cărei scop pare a fi „înghițirea“ tuturor numerelor. Ca într-un coșmar maniheist, cele două se află situate la poli opuși pe sfera numerică, absorbind numerele ca niște mici găuri negre. Luați orice număr din plan. De dragul argumentării, vom alege i/2. Ridicați-l la pătrat. Ridicați-l la puterea a treia. Ridicați-l la puterea a patra. La a cincea. La a șasea. La a șaptea. Continuați să-l
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]