7,158 matches
-
literar” „Revista Fundațiilor Regale”. Schimbările aduse de război îi favorizează o anume ascensiune socială, bazată atât pe succesul literar, cât și pe adeziunea la acțiunea de propagare a ideilor comuniste. Primește unele responsabilități în cadrul Uniunii Scriitorilor, face parte din redacția „Gazetei literare” (în care publică mult), este consilier literar al Editurii de Stat, colaborează intens la reviste importante („Viața românească”, „Contemporanul”, „Iașul literar”, „Scrisul bănățean”, „Tribuna” ș.a.), tipărește numeroase cărți. Ține conferințe la Radio și în provincie, devine membru corespondent al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
lui Sergiu Cioclea. A urmat, fără a le absolvi, Facultatea de Matematică din Chișinău (1966-1967) și Facultatea de Matematică a Universității „M. V. Lomonosov” din Moscova (1968-1971). A fost traducător în diferite instituții, muncitor, din 1992 funcționând ca redactor-șef al gazetei „Tinerimea Moldovei”. În volumele de poezii Numitorul comun (1988) și Alte dimensiuni (1991; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), el cultivă versul eruptiv și teribilist. Personajul liric este un fel de copil teribil, amator de gesturi teatrale, care se exprimă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286254_a_287583]
-
1986, de la Păltiniș, el nu ascunde această colaborare: o duzină de articole. Că nu credea în democrație este sigur. Teoretic, era dreptul său. Continuitatea ideilor de tinerețe este evidentă 16. După cum republicarea recentă a acestor articole în publicația pur legionară Gazeta de Vest (Timișoara, 1992) nu face decât să reactualizeze această orientare. Recent, Mișcarea pentru România (lider Marian Munteanu) declara că preia unele idei legionare, idei susținute de oameni ca: Eliade, Vulcănescu, Noica, Țuțea 17. Din perspectiva actuală, o astfel de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ajutoare și donații, a ajuns să aibă abonamente la multe publicații. În preajma primei conflagrații mondiale biblioteca număra aproximativ trei mii de volume și peste o mie trei sute de fascicole de publicații periodice, societatea fiind abonată la treizeci și șase de gazete în limbile română, maghiară și germană. Un moment important îl constituie numirea profesorului Al. Roman de la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuș ca primul titular al Catedrei de limba și literatura română de la Universitatea din Pesta. El a restructurat programul societății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
operate” (disertații). Din 1876, la insistențele repetate ale lui Lazăr Petrovici Petrinu, apare și o foaie manuscrisă, „Rosa cu ghimpi”. Foaia a fost scoasă fără întrerupere până în 1894, trecând prin mai multe modificări. Așezată sub deviza „Cultura va salva românimea”, gazeta ieșea de două ori pe lună, scrisă de mână, cu excepția frontispiciului care era tipărit. Cuprinsul este mai ales „literar și umoristic”; s-au publicat și numeroase poezii, povestiri și disertații. Selectarea materialelor se făcea de o „comisie critizătoare”, alcătuită din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
de stat din Ceptura, Dumbrăveni și Rupea (1953-1959). Între 1959 și 1962, lucrează ca administrator la Institutul Politehnic București, șef de depozit la o întreprindere de geologie (1962-1965) și director de hotel la complexul turistic Capitol (1976-1977). A debutat în „Gazeta literară” (1964). A colaborat la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Tomis”. Debutul editorial îl reprezintă romanul Banchetul, apărut în 1967. Prospectarea vieții studențești (Banchetul), construirea unui nou cartier pe ruinele ghetoului evreiesc (Provincia sufletelor, 1985), salvarea pământurilor gospodăriei agricole de stat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]
-
particulare din Iași și Botoșani (1873-1878). A debutat cu versuri în „Familia” și a colaborat la „Calendarul copiilor”, „Sămănătorul”, „Convorbiri literare”, „Dreptatea”, „Ghilușul”, „Junimea literară” ș.a. A fost președintă a Societății culturale „România tânără” și, o perioadă scurtă, redactor la „Gazeta Bucovinei”. Primele texte populare culese le publică în „Românul” (1890), iar cele dintâi cercetări dedicate folclorului îi apar în revista „Rândunica” din Iași (1893). Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică (1903) este o culegere de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
colaborat, sub pseudonimul Maria Walewska, la postul de radio Europa Liberă, purtând și corespondență cu Noel Bernard, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Ștefan Baciu, Eugen Ionescu, Rodica și Marie-France Ionescu, Vlad Georgescu. Între 1941 și 1945, a fost redactor la „Gazeta Transilvaniei”. A mai colaborat la „Brașovul literar” și la „Noua gazetă transilvană”. C. a avut o familie greu încercată: tatăl său, Valeriu Braniște, a fost întemnițat de autoritățile austro-ungare la Vác și la Seghedin; soțul său, doctorul Nicolae Căliman, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
purtând și corespondență cu Noel Bernard, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Ștefan Baciu, Eugen Ionescu, Rodica și Marie-France Ionescu, Vlad Georgescu. Între 1941 și 1945, a fost redactor la „Gazeta Transilvaniei”. A mai colaborat la „Brașovul literar” și la „Noua gazetă transilvană”. C. a avut o familie greu încercată: tatăl său, Valeriu Braniște, a fost întemnițat de autoritățile austro-ungare la Vác și la Seghedin; soțul său, doctorul Nicolae Căliman, care a fost, din 1911, membru al Partidului Național din Ardeal, apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
GAZETA CĂRȚILOR, periodic apărut la Ploiești, între 15 februarie 1921 și 10 februarie 1925, apoi între 25 mai 1934 și 28 februarie 1944, lunar, apoi bilunar sau cu o periodicitate neprecizată, ca „Supliment bibliografic al revistei «România viitoare»”. Director este D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
mărgărite”, „Ființa românească”, „România” și, îndeosebi, la „Revista scriitorilor români”. În 1951 inițiază, împreună cu Virgil Ierunca, periodicul de „metafizică și poezie” „Caete de dor”, iar din 1959 susține cronica literară în „La Nation roumaine”, preluând mai apoi conducerea efectivă a gazetei, până în 1973, când aceasta își încetează apariția. Tot în 1951 îl vizitează la Freiburg pe Martin Heidegger, căruia îi traduce în limba română o plachetă, sub titlul Drumul de țară. Alături de N. Neculce, Mihai Cismărescu, M. Korne, G. Filiti, D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
simbolismul și recunoscând totodată importanța poeziei argheziene ca etapă valorică nouă în discursul poetic românesc. L. este, de asemenea, membru al redacției revistei „Versuri și proză” (1915). Colaborează cu articole politice, sociale, culturale la „Adevărul literar și artistic”, „Curier israelit”, „Gazeta politică și literară”, „Informația Bucureștiului”, „Mântuirea”, „Răspântia”, „Renașterea noastră”, „Seara”, „Știri din lumea evreiască”, „Tribuna”, „Versuri și proză”, „Vieața nouă” ș.a. A fost redactor fondator al revistei „Adam” (1929-1940), publicație de orientare antifascistă și antihitleristă, unde polemizează cu Nae Ionescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
nenorocirile țării”, Caragiale îl suspectă de plagiat (Țară și Mihnea-Vodă, după Patrie de V. Sardou, comedia Gheșeftarii, 1876, după Mercadet de Balzac). Nuvelele Mixandra și Casa spânzuratului, românul Clucerul Mitică. Moravuri bucureștene, scrieri rămase în bună parte în pagini de gazeta, sunt încercări fără valoare. Utilă a fost activitatea lui D. de popularizare a literaturii franceze prin articolele din „Românul” și prin tălmăciri (Hugo, Balzac, P. Mérimée, Maupassant, A. France, Zola, Jules Verne, H. Malot, Al. Dumas, P. Féval, O. Feuillet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
intelectualului și concurența pe care a manifestat-o față de centru din perspectiva regionalismului au dus la teoretizarea așa-numitului "contracâmp" al scriitorilor de provincie 50. Privind de cealaltă parte a baricadei, ancheta literară desfășurată în 1938 în paginile revistei Noua gazetă de Vest trasează percepția centrului față de cărturarul de la margine. Demersul intitulat "Provincia în cadrul culturii române" dezbate, pe de o parte, exodul intelectualilor din provincie către capitală, iar pe de altă parte, rolul și activitatea grupărilor literare locale. Profilul intelectualului din
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ce organiza conferințe, cabinete de lectură, biblioteci, spectacole prin care se urmărea progresul cultural al zonei, dar și susținerea materială a tinerilor școlari români dorneni prin colecte bănești 69. Câteva apariții publicistice au contribuit la conturarea peisajului cultural provincial: Arcașul, Gazeta ilustrată din Vatra Dornei, Monitorul Comunal, Cuvântul Țărănimii, Suflet Românesc, Vocea Dornelor, Revue der Woche - majoritatea tipărite sub auspiciile primarului Petre Forfotă, unul dintre oamenii căruia i se datorează emanciparea culturală a zonei în perioada interbelică 70. Peste nordul Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
stat și la baza creării revistei de folclor Tudor Pamfile 87. Tot în Dorohoi se remarcă ic. C. Ciocoiu, cadru didactic preocupat de istoricul ținutului Dorohoi, cercetările sale fiind publicate în seria de articole Contribuțiuni la istoria județului Dorohoi din Gazeta Dorohoiului, dar și în alte studii apărute în presa locală. La liceul din Fălticeni, profesorul de literatură Nicolae Beldiceanu este și colaborator la revistele Convorbiri literare și Contimporanul. Directorul Vasile Ciurea editează manualul de geografie al județului Baia, organizând și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
provinciei. Presa literară a constituit scena culturală de afirmare, în timp ce presa politică sau socială a reprezentat mediul în care provincialii s-au angajat în promovarea diferitelor partide politice. La 1918, conservatorii erau susținuți în Botoșani de avocatul Christian Ciomac prin intermediul gazetei Îndrumarea. Partidul Național Democrat și liderul său, Nicolae Iorga, avea aderenți mai ales printre cadrele didactice. În ziarul Craiu Nou, Emil Diaconescu elogia contribuția lui Iorga la unirea provinciilor 97, iar institutorul C. Iordăchescu îndemna la luptă politică activă alături de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
criteriul ideilor ca instrument de lucru, o altă voce diferenția între acei puțini intelectuali "cari cugetă", cei "ce vor să aibă opinii" obținute prin asimilarea și transmiterea ulterioară a ideilor marilor gânditori și "intelectualii de contrabandă" care preiau opinii din gazete 84. Ultima categorie predomina ostentativ, înglobând pe cei fascinați de intelectualism care metamorfozau o stare ideatică în snobism. 3.3 Învățământul secundar teoretic din zona de nord a Moldovei După stabilirea principalelor coordonate ale învățământului secundar românesc interbelic, următorul pas
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
publicația Mugurul a Liceului "Mihai Viteazu" din capitală 209. Pentru unii elevi, o atracție deosebită a exercitat-o și publicistica, presa locală devenind scena de debut. Este și cazul scriitorului Sașa Pană, al cărui prim articol apare în 1920, în Gazeta Dorohoiului ("Circulația pe CFR. Cum călătoresc dorohoienii"), unde critică tranșant rețeaua feroviară locală 210. Și concursurile organizate de Tinerimea Română, în care s-au implicat elevi din toate liceele moldovenești, au conferit elevilor posibilitatea de a-și promova primele creații
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sub lupa criticii datorită colaborării cu tinerii "iconari" ce nu fac decât să "repete modernismul liric, bizar, de la centru"60. În ancheta pe tema provinciei din 1938, pe care am mai invocat-o în acestă lucrare, respondenții semnatari din Noua gazetă de Vest au fost solicitați să își exprime punctul de vedere referitor la orientarea spre care ar trebui să se îndrepte publicistica locală, dar și asupra modului în care este receptată provincia în cultura română. Receptarea provinciei variază de la un
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Pană (1902-1981), scriitor, medic militar, cu studii primare și gimnaziale la Dorohoi, inițiază în târgul natal mișcarea și revista avangardistă Unu, în 1928, pe care o va muta ulterior în capitală. Colaborează cu articole și în presa dorohoiană, debutând în Gazeta Dorohoiului. Este autor de proză, lirică și memorialistică. 29. Mihail Grigore Poslușnicu (1871-1936), născut la Suceava, cu studii liceale și universitare la Iași, este profesor de muzică la Liceul "Laurian" din Botoșani, publicist și compozitor. În 1924 editează la Botoșani
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
muzical coral, Istoria muzicii la români, Gavriil Musicescu. Viața și opera sa muzicală, Istoricul muzicii laice și religioase botoșănene 8. 30. Alexandru Răutu (1881-1937), om politic, actor, publicist, profesor de franceză la gimnaziul din Dorohoi, este corespondent la periodicele Evenimentul, Gazeta de Dorohoi, Patriotul, sub pseudonimul Dela Buda. 31. Nicolae N. Răutu (1891-1979), profesor la Liceul "Laurian" din Botoșani, colaborează în presa locală, fiind membru al comitetului de redacție la Revista Moldovei. Publică volumul de traduceri din Charles Nodier, Povestiri și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
este autoare a unor lucrări de pictură, sculptură în lemn și ghips, cu portrete ale lui Enescu și Eminescu. 16. Aurel Brăescu (1892-?), publicist, licențiat în științe la Berlin, publică articole pe teme de vânătoare în Universul și colaborează la gazete germane. În anii '30 editează Gazeta Folticenilor. 17. Eusebiu Camilar (1910-1965), absolvent al Liceului "Ștefan cel Mare" din Suceava și al Universității din Iași, debutează în 1926 la Moldova literară, colaborând în presa literară a vremii cu piese de teatru
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pictură, sculptură în lemn și ghips, cu portrete ale lui Enescu și Eminescu. 16. Aurel Brăescu (1892-?), publicist, licențiat în științe la Berlin, publică articole pe teme de vânătoare în Universul și colaborează la gazete germane. În anii '30 editează Gazeta Folticenilor. 17. Eusebiu Camilar (1910-1965), absolvent al Liceului "Ștefan cel Mare" din Suceava și al Universității din Iași, debutează în 1926 la Moldova literară, colaborând în presa literară a vremii cu piese de teatru, poezii, reportaje, traduceri. 18. Ernest Cara
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
manuscris vechi: Isopia Voronețiană, Ce-a fost odată. Din trecutul Bucovinei, Institutorul Creangă, Un cântăreț al Sucevei: T. Robeanu, Eminescu, Eminesciene ș.a. 55. Victor Morariu (1881-1946), publicist, profesor la Universitatea din Cernăuți, colaborează la revistele vremii, editează la Suceava revista Gazeta poporului. Publică Călăuza istorică a orașului Suceava, Călăuza Mănăstirii Neamțu, Novalis - teoretician al romantismului, Amintiri despre Ion Grămadă, Pedagogica lui Herder, ș.a. 56. August Nibio (1886-1968), publicist, profesor la liceele din Rădăuți, colaborează la diverse reviste și editează la Rădăuți
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]