7,151 matches
-
a fost printre cei care au fondat Gazeta Matematică. A ajutat mult apariția acestei reviste, pe care a subvenționt-o și a cedat din partea Căilor Ferate (al căror director general era), terenul pe care s-a construit în 1934 clădirea “Casa Gazetei Matematice”. A avut câteva contribuții notabile în matematică: Asupra arcelor de parabolă și arcelor de cerc (1899); Câteva proprietăți ale normalelor la parabolă (1895); Asupra cercurilor înscrise și exînscrise în triunghiurile înscrise și circumscrise unei parabole (1901), precum și alte multe
Tancred Constantinescu () [Corola-website/Science/308850_a_310179]
-
parale, 40 de parale și 80 de parale. Această serie de mărci poștale are astăzi o valoare filatelică mai mică. Timbrul reproducea semnul heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în șase colțuri în loc de cinci, legenda «PORTO GAZETEI» sau «PORTO SCRISOREI», iar valoarea nominală a timbrului era scrisă cu latine, alfabetul chirilic folosindu-se numai la scrierea cuvântului „PAR”. Forma rotundă a mărcilor poștale a fost înlocuită cu un dreptunghi ușor rotunjit la colțuri, cu lățimea mai mică
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
engleză, era subțire, aproape transparentă, azurată, albă sau gălbuie. Cea de-a foua emisiune a fost retrasă la 1 mai 1862, ultima dată de circulație cunoscută fiind 3 mai 1862 la oficiul poștal din Botoșani. Marca poștală cu legenda «PORTO GAZETEI» era destinată francării expedierii prin poștă a ziarelor și imprimatelor. Cu această marcă s-a realizat cea mai celebră francatură compusă, formată din cinci mărci în ștaif plus o pereche și un exemplar izolat care au fost aplicate pe un
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
ziarelor și imprimatelor. Cu această marcă s-a realizat cea mai celebră francatură compusă, formată din cinci mărci în ștaif plus o pereche și un exemplar izolat care au fost aplicate pe un număr din ziarul ieșean Zimbrulu și Vulturulu. Gazeta este cotată printre cele mai importante rarități ale filateliei mondiale. Mărcile poștale „Cap de bour” au fost nedantelate și au avut putere de circulație numai în Moldova. A doua emisiune a totalizat 10.001 timbre. Din anul 1859, Moldova și
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
un autor de literatură de călătorie, a publicat jurnalele sale de călătorie, scriind în 404.000 caractere, informații cu privire la orice de la geografie locală la mineralogie. Prima referire la publicarea privată de presă din Beijing a fost în 1582; până în1638 Gazeta de Beijing a trecut de la utilizarea xilogravurii la printarea de tip mobil. Noul domeniul literar al ghidului moral al eticii în afaceri, a fost dezvoltat în timpul perioadei Ming târzie, pentru cititori din clasa negustorilor. Spre deosebire de Xu Xiake, care s-a
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
Național din Iași, fără a le termina, deoarece rămăsese orfan la vârsta de 16 ani (1874). În perioada 1874-1879 a lucrat ca publicist. Între anii 1875-1876 a redactat o revistă lunară, intitulată "Scrieri amuzante". În această perioadă, a publicat în gazetele "Femeia română" și "Telegraful" din București (1878) și în publicațiile ieșene "Steaua României" și "Zimbrul" (1979). Între 1878-1881 a lucrat ca secretar al Corpului de Portărei al Curții de Apel din Iași. Între anii 1879-1882, N. A. Bogdan a urmat cursurile
Nicolai Andriescu-Bogdan () [Corola-website/Science/310362_a_311691]
-
altele. El a colaborat la diverse ziare și reviste din țară și străinătate. El a scris la următoarele periodice românești: "Steaua României", "Zimbrul", "Liberalul", "Pactul social", "Curierul intereselor generale", "Arhiva", "Mișcarea", "Evenimentul", "Opinia", "Ecoul Moldovei", "Telegraful", "Femeia Română", "Constituționalul", "Familia", "Gazeta săteanului" din Râmnicu Sărat, "Amicul familiei" din Gherla, "Glasul Basarabiei", "Curierul Slănicului" sau "Carmen Silva". A colaborat și la periodice din străinătate, cum sunt: "Revue Parisienne", "La Revue Franco-Italienne", "L'Université Literaire", "Revue Firenziènne" și "Geflügel Börse" (Leipzig). El însuși
Nicolai Andriescu-Bogdan () [Corola-website/Science/310362_a_311691]
-
la Iași a asociației sioniste "Oholei Shem" ("Corturile lui Dumnezeu", denumire preluată din textul scripturii biblice), care funcționase în urmă sub conducerea dr.Karpel Lippe și a altor fruntași sioniști. Niemirower a luat parte la Iași și la editarea unor gazete sioniste ca de pildă "Răsăritul". De asemenea a participat activ la congrese sioniste, ca de exemplu la cel din 1905, unde s-a opus proiectului Uganda și cel din 1908. Cu aceste prilejuri s-a opus propunerilor (rabinul Reines ș.a.
Iacob Ițhak Niemirower () [Corola-website/Science/310457_a_311786]
-
Universității Ebraice din Ierusalim. În cadrul expuneri părerilor lui cu privire la construirea Academiei Iabneiană modernă, Niemirower a prezentat cititorilor lui cum vedea el diferențiarea religioasă a neamului evreiesc din perioada lui: Rabinul Niemirower a publicat circa 650 de articole in reviste si gazete de limba germană,română, ebraică și idiș. (Omagiu lui Spinoza din partea unui nespinozist - într-o publicație omagială la a 300-a aniversare a nașterii filosofului 1933)
Iacob Ițhak Niemirower () [Corola-website/Science/310457_a_311786]
-
filozofie, el era printre puținii activiști care deținea un grad de cultură marxistă. A fost arestat în anii 1930 și a fugit în URSS în momentul anexării Basarabiei din 1940. În URSS a lucrat inițial ca secretar de redacție la gazeta "Pământ sovietic" din Bălți (RSS Moldovenească), după care a trecut la o carieră de nisip din Carpovka, dar și prin colhozurile Uniunii Sovietice. La Moscova, a lucrat cu Ana Pauker ca șef de secție a postului de Radio Moscova, avându
Leonte Răutu () [Corola-website/Science/305018_a_306347]
-
căzut luptând voinicește localnicii Petru Andrei Lisnic, Nicolae Alexandru Sârbu, Efrem Petru Negru, Anton Petru Negru, Iacob Spiridon Chetreanu, frații Iacob și Ion Racu, Panteleimon Dumitru Burdilă, Gheorghe Spiridon Soltan, Alexandru Panfile, Ion Spiridon Brînză, Leonte Andrei Lisnic și alții. Gazeta „Rabocii puti” nr.16 din 21 septembrie 1917 comunica despre includerea localnicilor în vâltoarea evenimentelor istorice: „Țăranii din satul Jăvreni l-au arestat pe ajutorul șefului de sector al poliției, care sosise în sat, i-au confiscat corespondența oficială și
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
plugarului” pentru anul 1936 se spune că susnumita cooperativă are succese și prosperă. Tot acolo este o fotografie despre activitatea lor în procesul de sulfare a grâului de sămânță (vezi foto). Locuitorii satului Jăvreni în 1936 erau abonați la 19 gazete și reviste românești și o gazetă evreiască. În cadrul căminului cultural activa un cor, care în 1935 la București a fost înscris în lista laureaților; un colectiv folcloric și un teatru popular. În fotografie colectivul de dansatori bărbați ai ansamblului folcloric
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
că susnumita cooperativă are succese și prosperă. Tot acolo este o fotografie despre activitatea lor în procesul de sulfare a grâului de sămânță (vezi foto). Locuitorii satului Jăvreni în 1936 erau abonați la 19 gazete și reviste românești și o gazetă evreiască. În cadrul căminului cultural activa un cor, care în 1935 la București a fost înscris în lista laureaților; un colectiv folcloric și un teatru popular. În fotografie colectivul de dansatori bărbați ai ansamblului folcloric din Jăvreni, al doilea din stînga
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
Cazuri de canibalism, ca în alte sate și orașe din RSSM în trista perioadă n-au fost atestate. Flăcările războiului antihitlerist 1941-1945 n-au cruțat nici satul Jăvreni. Rară familie din sat, care să nu fi pierdut pe cineva apropiat. Gazeta raională din Criuleni a publicat pe parcursul a mai multor ani un ciclu întreg de materiale privind războiul în satele noastre, în deosebi Jăvreni, unde s-au dat lupte crâncene. În 1950 în sat, pe atunci raionul Susleni, a fost format
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
Colaborează intens la revistele "Iconar" (directori Mircea Streinul și Liviu Russu), "Însemnări Sociologice" (Dir. Traian Brăileanu), "Răboj", "Bună Vestire" (director Mihail Manoilescu, căruia îi urmează Dragoș Protopopescu și Toma Vlădescu), "Glasul Bucovinei", "Convorbiri literare" de sub conducerea lui I.I. Torouțiu (1888-1953), "Gazeta Gospodarilor" (editori George Drumur și C. Topa, Cernăuți), "Cuvântul" (1940-41, Dir. P.P. Panaitescu). După lovitura lui Antonescu împotriva Mișcării Legionare din 21-23 ianuarie 1941, devenit indezirabil în țară, se refugiază în exil, unde a cunoscut mai multe stațiuni de popas
Vasile Posteucă () [Corola-website/Science/305223_a_306552]
-
și întregirea teritorială cu care am ieșit din marele război lung și greu care abia se terminase. În cadrul mai multor măsuri de reorganizare care se concepuseră la acest congres și ca urmare a lui, s-a hotărât și înființarea unei gazete religioase pentru popor, care să inițieze o mare mișcare de masă pentru o viețuire creștinească autenică și organizată. Procesul acesta de armonizare a unei lumi răvășite de războiul greu, de stăpânirile străine, de interesele feluritelor partide, de întunericul analfabetismului și
Iosif Trifa () [Corola-website/Science/306007_a_307336]
-
București. De asemenea, „Procurorul” (cum este poreclit) a mai deținut și funcția de secretar de stat în Ministerul Sporturilor imediat după revoluția din 1989, respectiv între anii 1990-1992. a câștigat de trei ori titlul de „fotbalistul anului” în ancheta ziarului Gazeta Sporturilor, în anii 1970, 1972 și 1974. A debutat în Divizia A la 25 septembrie 1966 (în meciul Dinamo - Steagul Roșu 0-1), iar ultimul meci l-a jucat la 18 iunie 1983. a debutat la echipa din orașul natal, Metalul
Cornel Dinu () [Corola-website/Science/306142_a_307471]
-
mai recăsătorit și nici nu a mai avut urmași direcți. Ion Ionescu de la Brad a fost primul director al statisticii din Moldova, apoi profesor de contabilitate, economie politică și financiară la Iași. Pentru susținerea drepturilor țărănimii, el a înființat patru gazete, cea mai cunoscută fiind "Țeranul român" (1861-1863). Bun cunoscător al problemelor rurale, Ion Ionescu de la Brad a fost consultat de Alexandru Ioan Cuza la alcătuirea legii pentru reforma agrară. El a fost numit inspector general al agriculturii pentru toată țara
Ion Ionescu de la Brad () [Corola-website/Science/306146_a_307475]
-
Comuniștilor din Ungaria și a activat în cadrul regimului Republicii Sovietice Ungare. În 1919, Foriș s-a reîntors la Brașov. În 1921 a aderat la nou înființatul Partid Comunist Român (care în 1924 a fost interzis). A fost redactor la două gazete de stânga. În 1928, tribunalul militar din Cluj l-a condamnat la zece ani închisoare, însă Foriș s-a refugiat în URSS. Un timp a locuit la Moscova, apoi la Viena și Berlin. S-a întors în România în 1930
Ștefan Foriș () [Corola-website/Science/306158_a_307487]
-
un partid național unit, reprezentat prin societatea politică «Concordia». Această dată este considerată de către istoriografi drept moment al creării Partidului Național Român din Bucovina. Structura respectivă urma să se întemeieze pe programul publicat cu un an mai devreme în paginile "Gazetei Bucovinei", organ de presă care a fost susținut și de Iancu Flondor. Deși tinerii s-au implicat activ în campania electorală, reprezentanții "bătrânilor" au obținut majoritatea mandatelor încredințate românilor, acest fapt conducând la perpetuarea atitudinii moderate în rândul clasei politice
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
Componentul regional e prezent în 5 posturi: "Postul 7" (post independent), "Ren-TV (Nordul rus)", "Rossia (Vologda)", "TNT" (numai publicitatea), "Domașnii" (numai publicitatea) Se publică ziarele: "Gorodok", "Vologodskaia nedelia", "Krasnîi sever", "Premier", "Vologodskie novosti", "Nașă Vologda", "Hronometr-Vologda", "Komsomoliskaia pravda - Vologda", "Mestnaia gazeta vologodskoi oblasti", "Kommunalinaia gazeta". O stațiune de radio prin cablu și 7 în diapazonul FM: "Radio Rossii", "Europa plus", "ROS radio", "DFM", "Transmit", "Russkoe Radio", "Aho Moskvî", "Radiostanțîia «Premier»". Climă medie-continentală. Iarnă lungă, dar moale, durează cinci luni. Vară , primăvara
Vologda () [Corola-website/Science/305513_a_306842]
-
în 5 posturi: "Postul 7" (post independent), "Ren-TV (Nordul rus)", "Rossia (Vologda)", "TNT" (numai publicitatea), "Domașnii" (numai publicitatea) Se publică ziarele: "Gorodok", "Vologodskaia nedelia", "Krasnîi sever", "Premier", "Vologodskie novosti", "Nașă Vologda", "Hronometr-Vologda", "Komsomoliskaia pravda - Vologda", "Mestnaia gazeta vologodskoi oblasti", "Kommunalinaia gazeta". O stațiune de radio prin cablu și 7 în diapazonul FM: "Radio Rossii", "Europa plus", "ROS radio", "DFM", "Transmit", "Russkoe Radio", "Aho Moskvî", "Radiostanțîia «Premier»". Climă medie-continentală. Iarnă lungă, dar moale, durează cinci luni. Vară , primăvara și toamnă șunt răcoroase
Vologda () [Corola-website/Science/305513_a_306842]
-
de articole având un conținut vădit propagandistic în articole precum "Tineri muncitori în creația literară contemporană" ("Contemporanul", nr. 18, 14 mai 1962), "Înnoire" ("Contemporanul", nr. 34, 24 august 1962), "Laudă creației" ("Contemporanul", nr. 44, 1 noiembrie 1963), "Realism - realism socialist" ("Gazeta literară", nr. 22, 28 mai 1964), ș.a.. Pentru conformismul lui perfect, pentru supralicitarea chiar a exigențelor oficiale N. Manolescu poate fi considerat criticul care a plătit dogmatismului de tip proletcultist, realist-socialist, cel mai mare tribut. Urmează multe alte asemenea articole
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
din august 1870 a fost numită în derâdere „”, fiind obiectul multor umoriști, și mai ales al scriitorului I. L. Caragiale. În realitate, Candiano Popescu nu a proclamat republica la Ploiești și niciun document semnat de el nu menționează cuvântul republică. Singura gazetă care a caracterizat acțiunea de la Ploiești ca fiind republicană a fost „Trompeta Carpaților”. Guvernul reușește să aresteze membri ai mișcării conspirative ca Ion Brătianu, generalul Nicolae Golescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, colonelul Nicolae Crețulescu, și vor urma de represalii deosebit de severe
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
pentru femei”. Monica Iacob Ridzi a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu executare de către Înalta Curte de Casație și Justiție pe data de 16 februarie 2015. Sentința este definitivă. Cercetarea penală a fost declanșată în urma anchetei publicate de Gazeta Sporturilor în 16 iunie 2009, potrivit căreia festivitățile organizate de Ministerul Tineretului si Sporturilor cu ocazia Zilei Tineretului (2 Mai 2009), care au avut un buget de circa 600.000 de euro, au fost încredințate fără licitație unor companii private
Monica Iacob-Ridzi () [Corola-website/Science/305383_a_306712]