11,589 matches
-
contemporană. "Pentru ca drama istorică să abordeze istoria noastră contemporană, ar trebui să-și reînnoiască formula, să-și caute efectele în cadrul adevărului, să găsească mijlocul de a aduce pe scenă personajele reale exact în mediile lor. Este necesar un om de geniu, mai precis. Dacă omul acesta de geniu nu se va naște mai curând, drama noastră istorică va muri, căci ea este din ce în ce mai bolnavă, agonizează în mijlocul indiferenței și glumelor publicului." El condamnă fără drept de apel piesele cu teză, destinate, prin
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
noastră contemporană, ar trebui să-și reînnoiască formula, să-și caute efectele în cadrul adevărului, să găsească mijlocul de a aduce pe scenă personajele reale exact în mediile lor. Este necesar un om de geniu, mai precis. Dacă omul acesta de geniu nu se va naște mai curând, drama noastră istorică va muri, căci ea este din ce în ce mai bolnavă, agonizează în mijlocul indiferenței și glumelor publicului." El condamnă fără drept de apel piesele cu teză, destinate, prin chiar scopul lor demonstrativ, să fie false
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Convorbirile dramatice, este să ni se arate ființa interioară a eroului pe ansamblul acțiunilor lui; această ființă interioară, acest frate plin de durere sau de bucurie ne interesează pe noi, și nu paiața care se zbuciumă pe scânduri. Opera de geniu ar fi cu siguranță cea în care numai actele personajelor ni l-ar prezenta în întregime, carne și spirit." Zola face elogiul lui Corneille, Racine și Molière, din cauza profunzimii analizei pe care piesele lor ne-o descoperă. Omenirea vorbește în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
să-și aducă cu ea interpreții, ca să nu dispară. Tragedia și-a avut iluștrii comedianți timp de două secole; romantismul a dat naștere unei întregi generații de artiști de mare talent. Astăzi, naturalismul nu poate conta pe niciun actor de geniu. Asta se datorează fără îndoială faptului că operele, și ele, nu sunt încă decât în stadiul de promisiune. Este necesară existența unor succese pentru determinarea curentelor de entuziasm și de credință; și numai aceste curente fac să apară originalitățile, aduc
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
unde deschide o școală de actorie, Arena Goldoni, la Moscova, unde, invitat de Stanislavski, dirijează spectacole, montând în special Hamlet. Demersul său este asemănător celui al lui Appia, despre care nu știe nimic până la întâlnirea lor de la Zürich în 1914. Geniul lui Craig constă în a fi meditat atât asupra hieratismului, cât și asupra mișcării. El are sentimentul că trupul omenesc, imposibil de domesticit cu adevărat, este un instrument puțin fiabil. Slab, el îl trădează pe neașteptate pe artist. "Trupul omenesc
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
l-a citit totuși pe Aristotel foarte amănunțit, pentru că nu-și dă seama că regulile unității de timp și de loc nu sunt formulate de Aristotel. 47 Foarte influențat de Leibniz, în credința sa în progres, Lessing este convins că geniul servește la îmbunătățirea lumii. 48 Marmontel face aici trimitere la Jucătorul de Edward Moore, dramă englezească, al cărei subiect e împrumutat în spațiul francez de Bernard-Joseph Saurin, în piesa Béverley, pusă în scenă în 1768. 49 Lessing îi ia aici
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
orice tentativă taxonomică. Cu atât mai anevoioasă este operația de captare rezumativă a esenței sale, a cărei savoare este dată nu doar de natura și diversitatea ingredientelor, ci și de arta mixării și a dozării lor, de "meșteșugul" pecetluit de geniul artistului inimitabil. Un organism viu este greu de disecat. Anatomia operei caragialiene se poate descrie doar prin aproximări de suprafață. Putem inventaria mărcile originalității sale, rezultatul fiind cea mai cuprinzătoare configurație cristalizată a caragialismului, mereu remodelată în diacronie în funcție de variabila
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
rezonanță, într-un cadru ce nu-i stârnea nici emoția, nici indignarea. Prezența sa în cetate, controlată, histrionică, scrutătoare, interpretativă, degajată și angajată totodată, este una "socratică"75. Autorul Momentelor nu se izolează de cercul "strâmt" în sferele înalte ale geniului resemnat, ci se integrează universului citadin, mânat de o curiozitate organică și de o conștiință pedagogică corectivă: "Prin reducerea la absurd, prin maieutică și dialectică, el tinde să aducă societatea românească la cunoașterea de sine și la o cunoaștere morală
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
umorului negru exemplul lui Caragiale stăruie în orice reprezentare ulterioară, în general umorul pare a fi singura zonă în care autoritatea lui nu s-a exercitat covârșitor, scriitorii care i-au urmat reușind să descopere resurse de originalitate acolo unde geniul caragialian n-a pătruns mai adânc fie dintr-o funciară repulsie pentru melodramatic și dulcegărie sentimentală, fie din cauza preferinței pentru modalitatea satirică sau ironică în redarea universului uman. Filonul de sensibilitate explorat însă de scriitori precum Mihail Sebastian, V.I.Popa
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lui G. Panu, criticul concluziona generalizând însă astfel: "adevăratul model al capodoperei caragialiene este vechiul politicianism liberal"13. Desăvârșit cunoscător al operei și al omului Caragiale, al preferințelor sale artistice explicabile și prin descendența dintr-o "dinastie de oameni cu geniul râsului"14 și prin excepționalul său "simț al comicului ca instinct fundamental"15, Zarifopol aduce o contribuție crucială și în problema esenței personajului comic caragialian: "Potrivit predilecțiilor pentru vechi metode dramatice ori narative, Caragiale a dat adeseori figurilor lui mecanism
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
putea submina poziția privilegiată în cadrul literaturii române. Numeroase alte exemple ne ajută să demonstrăm că traseul literar al "pișicherului" intelectual este unul liniar, fără întreruperi. De pildă, autointitulatul "poet" Vrabie din romanul lui I. Peltz Actele vorbește! se declară un geniu neînțeles și marginalizat, însă în scrisoarea trimisă domnului Ciuciu în care îi cere sfatul cu privire la soarta sa de literat, îmbină caragialește registrul familiar cu cel protocolar și dă la iveală, la un moment dat, adevăratul scop pentru care ar dori
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
exact, ar trebui să recunoaștem că se poate vorbi nu de "inaderența lui Caragiale la spiritul românesc"8, ci de profunda aderență a spiritualității românești la caragialism. Literatura noastră însăși, infirmând teoria lui E. Lovinescu, dovedește trăinicia materialului în care geniul caragialian și-a împlântat "mirabila sămânță" care rodește încă, de mai bine de un veac. Bibliografie 1. Opere Adameșteanu, Gabriela, Dimineață pierdută, Editura Cartea Românească, 1983. Arghezi, Tudor, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, 1933. Arghezi
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
restabilirii legăturii strânse cu sacrul. Cu cât omul modern își explică mai mult, cu atât ceea ce rămâne inexplicabil devine mai incitant. Dar acum mitul trebuie să se înrădăcineze în realitate, după cum afirmă și Camus: "creatorul de mituri nu ține de geniu decât în măsura în care le înscrie în consistența realității și nu în norii fugitivi ai imaginației", mitul trebuind să aibă forță și exemplaritate.80 De altfel, "mitologia este mai mult decât o poveste frumoasă, ea este interpretare și adecvare la realitate, după cum
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
populației în economia de război în iarna 1942-1943 Cu toate aceste strategii inovatoare, revistele se vând greu. Lipsit de abilități manageriale, Nicholson intră în datorii față de distribuitori, mai ales față de Independent News Company, condusă de către Harry Donenefeld și Jack Liebowitz, genii ale marketingului, care intră în parteneriat cu el pentru a scoate pe piață un al treilea titlu, Detective Comics în 1937, care nu mai mizează pe umor, ci pe aventură și mister, cu acțiuni detectivistice și luptă împotriva crimei, în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Gate Park, unde au loc concerte și întruniri cu idoli ai generației psihedelice: Timothy Leary, Allen Ginsberg, Anne Rice, Janis Joplin, Frank Zappa, The Grateful Dead, dar și psihopatul criminal Charles Manson.667 Din acest creuzet cultural izvorăsc creațiile unor genii ale narațiunii grafice. Robert Crumb, considerat de către mulți specialiști cel mai mare desenator al secolului, inadaptatul prin natură, dezamăgit de lumea care "pare un teatru de păpuși, o farsă tragică", a fost cel care a reinventat banda desenată (așa cum alți
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pe care o reprezintă", după formula lui Dufays, care includ atributele vestimentare (el nu aparține vremii lui, într-o poziție similară cu a sfântului), toposul distrării (indiferența la detaliile cotidianului, clișeu antic, din descrierea lui Thales făcută de Socrate), toposul geniului (munca lui e solitară iar condiția sa e a artistului romantic), sau de gradul al doilea, definite ca "ceva ce se știe, dar prin care se exploatează valențele iconice, ironice ori ludice", conform aceluiași Dufays, și prin care are loc
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pentru succese deosebite sau pentru nenorociri exemplare. Dacă totuși se întâmplă ca pe faptele și gesturile ei să-și pună pecetea mediocritatea, am simțământul că este vorba de o anomalie absurdă, ce se poate reproșa numai greșelilor francezilor, iar nu geniului patriei. Dar și latura rațională a spiritului meu mă face să cred că Franța nu este într-adevăr ea însăși decât atunci când se află în primele rânduri; că doar acțiunile de mare anvergură sunt susceptibile de a compensa fermentul de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
toate astea, ești o comoară, zâmbi el. Bună la mate și la germană. Îl privi surprinsă. —E, hai! spuse el. De două săptămâni Bernard nu vorbește decât despre tine și despre suma aia nenorocită care lipsea. Crede că ești un geniu. În cazul ăsta, exagerează, spuse Darcey. Oricine ar fi putut să o observe. Numai că toți abordau greșit problema. Poate. Mike o privi gânditor. Mai ai și alte talente cu care nu suntem la curent? Darcey ridică din umeri. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
discursul ăsta gen „Sunt femeie și n-am să admit că meritul îmi aparține în întregime“. Mark Johnson nu e nici pe jumătate așa de bun ca tine, iar tu știi asta foarte bine. Darcey chicoti. —Bine, bine. Sunt un geniu din toate punctele de vedere. Anna râse și ea și apoi își luă un aer scrutător. — Apropo de sexul slab - vreun bărbat nou la orizont? — Nu. — Păi, nu că aș fi în măsură să dau sfaturi... Annei i se împleticea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Între altele, a descoperit stratagema unui cortegiu strălucitor în care era un fals Moctezuma. Falsul împărat a răspuns direct unei întrebări, iar Malinalli știa că regulile aztece cereau ca împăratul să răspundă numai prin intermediari. Metisajul, scria Alfonso Reyes, este geniul Mexicului. Dar, dacă mă gândesc la ciudata ambiguitate din psihologia mexicanilor, aș înclina să cred că nici până azi conchista nu e încheiată. Mexicanul nu mai e același om care a ridicat piramidele, dar nu se poate desprinde de ele
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
sufletul lui se liniștește treptat, Te-ai gândit vreodată, Daniel, că lui Dumnezeu nu i-ar plăcea pictura pe care noi am făcut-o în biserică? Eu, nedumerit, De ce să nu-i placă?! Pentru că am pus în ea mai mult geniu decât credință, tăcere, Și eu mă gândesc ce-ar fi răspuns părintele Ioan la această îndoială a lui, Nu există geniu fără credință, ar fi răspuns părintele Ioan, și gura mea dă glas acestor cuvinte, tot așa cum nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
am făcut-o în biserică? Eu, nedumerit, De ce să nu-i placă?! Pentru că am pus în ea mai mult geniu decât credință, tăcere, Și eu mă gândesc ce-ar fi răspuns părintele Ioan la această îndoială a lui, Nu există geniu fără credință, ar fi răspuns părintele Ioan, și gura mea dă glas acestor cuvinte, tot așa cum nu se poate sfințenie fără jertfă, Tu ești încă curat la minte și la trup, Daniel! și nu știi că geniul poate fi uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lui, Nu există geniu fără credință, ar fi răspuns părintele Ioan, și gura mea dă glas acestor cuvinte, tot așa cum nu se poate sfințenie fără jertfă, Tu ești încă curat la minte și la trup, Daniel! și nu știi că geniul poate fi uneori și demonic, Dar creația, îl întrerup eu amintindu-mi pe dinafară cuvintele părintelui Ioan, creația este întotdeauna învăluită într-o anumită sfințenie, părintele Ioan îmi explica astfel, Dumnezeu a făcut lumea, dar creația sa nu este perfectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Ioan, creația este întotdeauna învăluită într-o anumită sfințenie, părintele Ioan îmi explica astfel, Dumnezeu a făcut lumea, dar creația sa nu este perfectă în sine, de aceea Dumnezeu a dat omului posibilitatea de a-i restitui lumea transfigurând-o, geniul nu face decât să-i restituie lui Dumnezeu lumea recreată, sfințită prin darul său pe care tot de la Dumnezeu îl are, Îți mulțumesc, Daniel, te-a învățat bine părintele Ioan și glasul tău atât de asemănător la timbru cu al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
prea strâmt, a purta liber întreg noianul de gânduri ce mă urmează și apoi abandonându-mă neconstrâns lumii dinlăuntru, singura realitate vie ce-mi poate oferi mântuirea de mine însumi și, întors la lumină, să pot da întreaga măsură a geniului meu, Cum te vei putea astfel rupe de tine, când simțurile tale neîngrădite sunt încă atât de puternic robite farmecelor armonioase, cvasiperfecte ale naturii umane?! Râde din toată inima Theo, De ce râzi? întrebarea mea neștiutoare, Cum să nu râd?! binedispus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]