7,863 matches
-
fapt face imperios necesară reformularea principiului avantajului comparativ prin apelarea la conceptul mult mai sugestiv În contextul noii economii și al societății cunoașterii, acela al avantajului competitiv. Principalii factori care permit dezvoltarea pe mai departe a agenților economicii, În competiția globalizării o constituie: 1. Investițiile consistente ca ordin de mărime În stimularea creativității prin instrucție și educație organizațională a salariaților pentru a reuși să se impună competițional. 2. Realizarea unei baze informațională si tehnologică de calitate, care să asigure o documentare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
deturnare a cuvîntului omofon (= care se pronunță în același mod) "Accord" și un neologism ortografic, pentru că nu are D-ul final. El este, de asemenea, o siglă, dar care nu este percepută ca atare de către publicul larg. O percepție variată Globalizarea numeroaselor mărci poate diversifica percepția asupra numelui lor în funcție de țară, de limbă, de sistemul de scriere etc. Într-un context anume, un nume va fi identificat mai degrabă ca o siglă, în altul ca un nume de agent uman, în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de medicamente a introdus în prospecte efectele pe care acestea le au asupra individului, cu atenționări speciale pentru femei însărcinate și pentru șoferi. Spre deosebire de perioadele de început ale umanității, când oamenii aveau la îndemână un drog sau altul, modernitatea, prin globalizarea comerțului, dar și prin dezvoltarea industriei farmaceutice (sintetizarea ingredienților unor substanțe naturale) a făcut ca drogurile în toate formele lor să poată ajunge foarte ușor la consumatori și, totodată, au dus la apariția unui număr mare de droguri: cocaina, amfetaminele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
1944"). Mulțumesc tuturor. Am învățat foarte multe. În colecția Dezbateri contemporane au apărut (selectiv): • 1989-2009. Incredibila aventură a democrației după comunism, Lavinia Stan, Lucian Turcescu • Capitalismul (vol.1 și 2), Jean Baechler • Corupția politică. Înăuntrul și în afara statului-națiune, Robert Harris • Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Globalizare etică, Aurica Brișcaru • Inteligența globală și dezvoltarea umană. Către o ecologie a învățării globale, Mihai I. Spariosu • Intelectualii și puterea, Vasile Boari, Natalia Vlas și Radu Murea (coord.) • Intellectuals and Politics, Gheorghe Lencan Stoica • Liberalismul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
foarte multe. În colecția Dezbateri contemporane au apărut (selectiv): • 1989-2009. Incredibila aventură a democrației după comunism, Lavinia Stan, Lucian Turcescu • Capitalismul (vol.1 și 2), Jean Baechler • Corupția politică. Înăuntrul și în afara statului-națiune, Robert Harris • Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Globalizare etică, Aurica Brișcaru • Inteligența globală și dezvoltarea umană. Către o ecologie a învățării globale, Mihai I. Spariosu • Intelectualii și puterea, Vasile Boari, Natalia Vlas și Radu Murea (coord.) • Intellectuals and Politics, Gheorghe Lencan Stoica • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
putere regională și custode global, Stanislav Secrieru • Socialismul. Ce a fost și ce urmează, Katherine Verdery • Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială, Emil E. Suciu • Statul și propaganda, Călin Hentea • Violența în școală: o provocare mondială?, Éric Debarbieux • Viclenia globalizării, Paul Dobrescu 1 Pethő Sándor: Csillagos órák ["Ore cu asterisc"], Budapesta, 1939, p. 213, 216-217. Textele de referință și sursa traducerilor se află la sfârșitul volumului. În continuare numai citatele vor fi prevăzute cu referiri. 2 Márai Sándor, "Cavalerul Ankerschmidt
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
filosofie a culturii și o teorie a dezvoltării". Sintagma cea mai cuprinzătoare cu privire la raportul dintre tradiția religioasă și națiune rămâne cea conturată de teologul Dumitru Stăniloae, Ortodoxie și românism. Într-un context al multiculturalismului și al lui political corectness, al globalizării endemice, o privire critică, lucidă asupra proiectului romantic al ideii de națiune se reclamă cu atât mai mult a fi făcută. Un recurs la un asemenea proiect nu poate ocoli reflecțiile teologice unele notabile, altele profund amendabile ale Părintelui Dumitru
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
rămas prezentă și puternică sau doar una specifică unei preistorii care printr-o lungă tranziție intră într-o post-istorie în care să fie doar o posibilă amintire. Cel puțin așa susțin teoreticienii sfîrșitului istoriei. Aduc drept argument în sprijinul lor globalizarea. În lumină creștină, constată Virgil Nemoianu, toate tiparele și modelele de evoluție aplicate istoriei sînt valabile într-o manieră mai mult sau mai puțin aproximativă. Fapt care-l îndreptățește pe filosoful culturii să nu interpreteze "postmodernitatea" ca un sfîrșit al
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
respectuoasă a majorităților cu tradițiile și preferințele lor. Aflăm aici o bună cale de echilibru și armonizare socială în plan local dar și în cel global, o glocalizare dar și o grobalizare, așa cum sînt ele statutate de George Ritzer în Globalizarea nimicului (lucrare pe care am comentat-o în "Convorbiri literare", numerele 5, 6/ 2011). Asistăm, la nivel planetar, la un accentuat dezechilibru între dezvoltarea materială și evoluția spirituală a omenirii; context ce impune necesitatea concentrării eforturilor noastre: "În restabilirea normalității
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
discurs sau să adere la el, ci faptul că, pentru Habermas, adevărata toleranță e aceea care e suficient de mare încît să includă aspectul religios" (Virgil Nemoianu). Viitorul papă, după o scanare aplicată a situației etice și economice sub spectrul globalizării și efectelor ei, ajunge la propunerea sa fundamentală, redată sintetic de cel care a scris O teorie a secundarului: "Civilizația occidentală de azi este divizată în două mari ramuri. Una este acel Weltanschauung raționalist-științific, cealaltă e tradiția creștină. Ambele au
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nevoie de o "corelație" a rațiunii cu credința, a rațiunii cu religia, ambele fiind chemate spre purificarea și vindecarea reciprocă. Acest proces critic reciproc e o prioritate pe agenda epocii noastre "postseculare"". Din intervenția cardinalului-teolog rezultă necesitatea acceptării în epoca globalizării a naturii multiculturale a societății, fapt ce implică și impune acceptarea și deschiderea prin dialog față de culturile non-occidentale, fie ele islamice, budiste, hinduiste și încă altele. Totodată este vizibil în plan politic, pe continentul european, mai ales în UE, o
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
numai odată cu dispariția umanității din noi. Moartea literaturii continuă să se amîne indefinit. Între circumstanțele postmodernității istorice, două sînt cele care le propune ca relevante pentru discursurile care modelează istoria literară și care au ca dominantă cultura occidentală: "Una e globalizarea activităților umane. O "ființare cu alte culturi" face ca trecutul literar occidental să fie mai degrabă mai mult, decît mai puțin relevant și mai imediat". "Cea de-a doua circumstanță ideologică relevantă este lupta din jurul unei definiții corecte a liberalismului
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pietre funerare, ca și cele mai multe buletine de vot au pe ele o cruce". În numele optimismului, fără de care se susține că nu sînt șanse de supraviețuire în viitor, se cere inhibarea, reducerea la tăcere a literaturii, în care pesimismul face legea. Globalizarea postmodernă și-a pus amprenta pe întreaga activitate socio-umană, este dominată de fragmentare și constantă relativizare. În acest ocean al dezolării, al lipsei de sens răsar, iluminează șansele stabilității și identității. Varianta postmodernă a globalizării conține spații și goluri, ne
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în care pesimismul face legea. Globalizarea postmodernă și-a pus amprenta pe întreaga activitate socio-umană, este dominată de fragmentare și constantă relativizare. În acest ocean al dezolării, al lipsei de sens răsar, iluminează șansele stabilității și identității. Varianta postmodernă a globalizării conține spații și goluri, ne permite să menținem sau să construim identități și stabilități, să ne deplîngem înfrîngerile și să le contemplăm cu o tristă seninătate, să țesem continuități, să reînviem tradiții, să facem mișcări de eschivă" (V.N.). Marea problemă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și noi acest lucru. Dar se pune întrebarea dacă în acest mod de a vedea lucrurile, prezentat, intenționat în chip exagerat de mine, nu se află un sîmbure de adevăr". Un adevăr și o situație care în contextul actual al globalizării capitaliste a devenit o realitate mondială. În fond, cum le subliniază sociologul studenților de atunci, aserțiune ce nu și-a pierdut valabilitatea: valoarea unui om nu depinde de faptul că are sau nu calități de conducător. Rămîne de lămurit care
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
SĂNĂTATE ȘI GLOBALIZARE LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI AL III-LEA Prof. Univ. Dr. VASILE BURLUI Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași Domnule președinte, Onorată asistență, Doamnelor și domnilor, Este pentru mine o mare onoare ca sub cupola Academiei să încerc să
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
încerc să va rețin atenția cu un subiect exterior preocupărilor multora dintre Domniile voastre. Dar astăz, când sunt pe cale de a începe expunerea, mă întreb ce argumente puteam să găsesc eu însumi în sprijinul acestei abordări? În primul rând sănătatea, globalizarea și începutul mileniului al treilea pot fi tratate foarte bine separat fără a le așeza împreună pentru a complica inutil lucrurile. Însă așezate împreună, ele dezvăluie privitorului aspecte pe care numai transdisciplinaritatea le poate pune în valoare. Privind globul pământesc
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
împreună pentru a complica inutil lucrurile. Însă așezate împreună, ele dezvăluie privitorului aspecte pe care numai transdisciplinaritatea le poate pune în valoare. Privind globul pământesc realizăm faptul că încă de la apariția sa în jungla primitivă, omul a fost condamnat la globalizare, în primul rând pentru faptul că locuind aceeași planetă, înfruntând aceeași climă, aceleași probleme privind procurarea hranei, el și semenii săi aveau de rezolvat aceleași dificultăți. O dovada a unei condiții globale o reprezintă și faptul că din perioada primitivă
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
să cucerească orientul, urmare a dorinței de a stăpâni lumea, cruciații au avut motive religioase. Fluxurile de capital care se dirijează astăzi spre orient merg pe rigorile pieței libere, căutând debușee. Lumea este alta, motivele sunt altele, iar procesul de globalizare capătă o amploare nemaipomenită. Piața de capital este într-o continuă mișcare, susținută de o dinamică nemaiîntâlnită în domeniul circulației mărfurilor, oamenilor, ideilor, informației. Cine sunt actorii care pun în mișcare aceste complicate mecanisme financiare, suprastatale, care au creat relații
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
într-o continuă mișcare, susținută de o dinamică nemaiîntâlnită în domeniul circulației mărfurilor, oamenilor, ideilor, informației. Cine sunt actorii care pun în mișcare aceste complicate mecanisme financiare, suprastatale, care au creat relații de intercondiționare economică, politică și chiar culturală? Actorii globalizării sunt în principal marile companii transnaționale, purtătoare ale mesajului de dezvoltare globală. Sfârșitul mileniului al doilea a accelerat sub toate aspectele dezvoltarea omenirii și a configurat principalele direcții de extindere a globalizării - care au fost concomitent și cauză și efect
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
de intercondiționare economică, politică și chiar culturală? Actorii globalizării sunt în principal marile companii transnaționale, purtătoare ale mesajului de dezvoltare globală. Sfârșitul mileniului al doilea a accelerat sub toate aspectele dezvoltarea omenirii și a configurat principalele direcții de extindere a globalizării - care au fost concomitent și cauză și efect a fenomenului, într-un cerc dinamic de autoîntreținere, în care, într-o reacție în lanț, evenimentele se determină sau influențează fără a putea fi cu ușurință segregate nici măcar pentru analiză. Motorul principal
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
fost concomitent și cauză și efect a fenomenului, într-un cerc dinamic de autoîntreținere, în care, într-o reacție în lanț, evenimentele se determină sau influențează fără a putea fi cu ușurință segregate nici măcar pentru analiză. Motorul principal al accelerării globalizării la sfârșitul mileniului al doilea îl reprezintă, fără îndoială, internaționalizarea capitalului, dezvoltarea rapidă a companiilor, monopolurilor și trusturilor suprastatale, care prin implicarea lor în economiile locale, au tendința de a anula autoritatea statului. Economia SUA reprezintă cel mai veridic exemplu
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
poziția statului național coercitiv Ernest Geller îl numește „statul dentist” deoarece este preocupat doar să smulgă impozite și nu să favorizeze circulația fluxurilor bancare, dinamica circulației mărfurilor, etc. Progresul tehnologic a avut și are în continuare o influență determinantă asupra globalizării prin presiunea pe care o exercită asupra pieței, într-o societate din ce în ce mai consumatoare. Progresul tehnologic a provocat și transformări substanțiale pe o piață în care totul a devenit o marfă, începând cu electrocasnicele și terminând cu piața ideilor. Tehnologia transporturilor
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
cu „sfârșitul istoriei”) și accelerarea tuturor proceselor în toate sferele de activitate umană cu o creștere fără precedent a productivității și a producției științifice. Decolonizarea a avut o importantă contribuție la creșterea participării statelor din „lumea a treia” la reconstrucția globalizării lumii contemporane, ca reprezentanți legitimi ai unor națiuni care și-au recăpătat independența și demnitatea națională. Din nefericire, multe din aceste state au pornit pe calea instabilității fiind demolate din interior de economii șubrede, conflicte naționaliste, grupuri de interese interne
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
demolate din interior de economii șubrede, conflicte naționaliste, grupuri de interese interne sau externe, imaturitatea clasei politice ca și a vieții politice în general. Altele, cum este cazul Malaeziei, au profitat cu dibăcie de oportunitățile oferite de peisajul politico-economic al globalizării (reușind să creeze ceea ce numim astăzi „miracolul malaiezian” alături de Coreea de Sud, Hong-Kong și Singapore). Malaezia reprezintă al patrulea tigru al economiei sud-asiatice. În această țară indicele de sărăcie a populației a scăzut de la 49% la 14% ca urmare a dezvoltării unei
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]