12,265 matches
-
erezii. În 391 devine preot la Hippo Regius, iar în 395 Episcop. Moare în 430, după treizeci și cinci de ani dedicați activității episcopale. Scrieri. Opera sa este extrem de bogată. Nu de puține ori a fost considerată drept "conducta prin care filosofia greacă a pătruns în Evul Mediu". Între lucrările în care se ocupă de analiza vieții sociale sunt de amintit: * De Civitate Dei (Despre cetatea lui Dumnezeu) De Civitate Dei contra Paganos, este titlul complet al lucrării * De Magistro (Despre învățător) * Confessiones
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ei, a curmat libertatea omului țintuindu-l în lanțuri. Convins că civilizația a făcut mult rău omului, consideră necesară întoarcerea societății la originile sale. În acest fel, mitul vârstei de aur ca substrat difuz al utopiei promovat încă din Antichitatea greacă revine în gândirea socială. * Reia ideea contractului social inițiată de Hobbes și dezvoltată de Locke, stăruind în principal asupra importanței morale a contractului. * Aduce în atenție o idee politică de fond, voința generală. Aceasta guvernează viața socială și ei trebuie
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
impresionat de teoria lui Hegel. În 1938 moare tatăl său, ceea ce l-a determinat să fie mai responsabil pentru propria evoluție. Încheie studiile universitare și, în 1841, susține doctoratul în filosofie, la Universitatea din Jena, cu o teză despre gândirea greacă, Deosebirea dintre filosofia naturii la Democrit și filosofia naturii la Epicur. Marx speră că mentorul său, Bruno Bauer, îl va ajuta să obțină un post de predare în Universitate. Poliția guvernului l-a determinat însă să abandoneze ideea unei cariere
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
cauză-efect), respectiv teoriei cromozomiale și urmașei sale directe, oncogenetica. 1.2.1. Carcinogeneza cu factori fizici Așa cum se știe, la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, câteva descoperiri remarcabile prefigurează era atomică a omenirii (pornită de la concepțiile unor filosofi greci emise cu 500 de ani î. Hr. și susținute de numeroși. A fost elaborat astfel conceptul teoriei atomice a structurii materiei, postulat încă din 1803 de către John Dalton (1766-1844). Pentru înțelegerea mecanismelor de carcinogeneză cu factori fizici, ca și pentru unele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Principii ale analizei culturii și limbii / 15 Cumunicare, cultură și limbă / 15 Niveluri cultural-lingvistice și maniere de influențare / 25 Lumea europeană ca unitate în diversitate / 33 Succesiunea și coexistența focarelor culturale și lingvistice în spațiul european / 40 Antichitatea / 40 Lumea greacă / 40 Lumea romană / 47 Lumea germanică / 50 Epoca medie / 52 Epoca modernă / 62 Tipurile culturale și reflexul lor asupra stării și statutului limbii / 71 Comunicarea dintre limbi, corolar al comunicării dintre culturi / 80 Partea a doua: Particularizări, similitudini și interferențe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
evoluție, de obicei, al unei societăți aflate într-un nivel superior al existenței. În epoca actuală, noțiunea evocă și o anumită stare a tehnicii (civilizația epocii de piatră, civilizația aburului, civilizația atomului etc.) sau o anumită formă de cultură (civilizația greacă, civilizația arabă, civilizația creștină etc.). Acest conținut actual al noțiunii a fost stabilit în secolul al XVIII-lea de către raționaliștii francezi, care au numit civilizație starea epocii moderne, în contrast cu starea din epocile anterioare, în special cu întunericul (presupus al) epocii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
culturii are o istorie ce tinde spre o relativă independență în raport cu istoria celorlalte, printr-o evoluție ce depășește situațiile de sincretism. Multilateralitatea și distinc-tibilitatea formelor culturii, la care se adaugă toleranța pentru opiniile diversificate, au fost induse Europei de geniul grec, dar s-au desăvîrșit după secolul al XVII-lea, îndeosebi prin raționaliștii francezi, germani și englezi. În sfîrșit, principiul diversității presupune că, deși unitară în linii generale, cultura europenilor are totuși elemente diversificatoare de la o comunitate la alta, fiind în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
astfel de ce, deși foarte diversificate, iar uneori pe trepte de dezvoltare pronunțat diferențiate, comunitățile europenilor prezintă o pronunțată unitate spirituală prin năzuința către aceleași valori culturale și materiale. Succesiunea și coexistența focarelor culturale și lingvistice în spațiul european Antichitatea Lumea greacă Istoria culturală a Europei, precum și starea ei culturală în diferite momente reprezintă chestiuni foarte complexe dacă se are în vedere mulțimea și diversitatea factorilor care au acționat succesiv iar uneori simultan, situație care a condus la existența mai multor focare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cultural, își impune și limba. Atît din punct de vedere cronologic, cît și din punctul de vedere al însemnătății pentru conformația culturală din spațiul european, se remarcă, mai întîi, vechea cultură grecească, prin care se înțelege implicit și limba veche greacă, ce a reprezentat mijlocul ei de constituire și de difuzare. Această cultură s-a dezvoltat într-o zonă care a ajuns să cuprindă Grecia peninsulară, cu extensiuni însemnate pe litoralul sudic și vestic al Mării Negre, insulele din Marea Egee, regiunea de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
politică etc. Legată de vechea cugetare și de vechile îndeletniciri autohtone, precum și de organizările raționale ale unora dintre mituri, ea a fost receptivă față de influențele orientale, între care se remar-că influența culturii egiptene, care avea deja o tradiție milenară. Cultura greacă s-a constituit ca un fenomen profund original în secolele al VII-lea și al VI-lea î. Hr. și a fost stimulată de sporirea cunoștințelor prin lărgirea orizontului geografic și prin efervescența spirituală determinată de succesele democrației în cetățile grecești
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
extinderea cunoștințelor din aria matematicii, științelor naturale, fizicii și medicinii au augmetat fondul noțional cu numeroase achiziții, realizate atît pe cale inductivă, cît și pe cale deductivă, și au multiplicat metodele de creație și de cercetare. Privită în general, cultura și civilizația greacă reprezintă o sumă de creații ale geniului grec și de asimilări din culturile și din civilizațiile altor popoare. De altfel, și acest al doilea aspect, asimilarea a ceea ce au realizat alții, ține tot de geniu, căci presupune putere de înțelegere
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și medicinii au augmetat fondul noțional cu numeroase achiziții, realizate atît pe cale inductivă, cît și pe cale deductivă, și au multiplicat metodele de creație și de cercetare. Privită în general, cultura și civilizația greacă reprezintă o sumă de creații ale geniului grec și de asimilări din culturile și din civilizațiile altor popoare. De altfel, și acest al doilea aspect, asimilarea a ceea ce au realizat alții, ține tot de geniu, căci presupune putere de înțelegere, spirit critic, selecție și capacitate receptivă, astfel încît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s-a produs, pe de o parte, răspîndirea culturii grecești și s-a stabilit superioritatea europeană în raport cu mai vechile continente ale civilizației (Extremul Orient și nord-estul Africii), iar, pe de altă parte, asimilarea de elemente culturale de la orientali. Creația geniului grec a mers însă dincolo de aceste asimilări, instituind teoria speculativă, spiritul cercetării obiective și al observației metodice, precum și libertatea discuției, adică prima expresie de independență a spiritului european. S-a realizat astfel o cultură strălucitoare și o moștenire intelectuală a libertății
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
adică prima expresie de independență a spiritului european. S-a realizat astfel o cultură strălucitoare și o moștenire intelectuală a libertății, toleranței și exactității, în cadrul căreia gîndi-rea politică combina solidaritatea civică cu inteligența critică. În această moștenire lăsată de spiritul grec, Platon și Aristotel concurează în a stabili că educația adecvată este fundamentul sănătății sociale, ideal însușit și devenit caracteristic mai tîrziu pentru Europa vestică. De altfel, sinteza dintre tradiția greceas-că și creștinism a însemnat marea realizare a Europei civiliza-te
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
grecești au avut reflexe și pe terenul limbii, mai întîi, printr-o înmulțire rapidă a mijloacelor de expresie și, apoi, printr-o creștere a calității acestor mijloace, în sensul proprietății, adecvării, corelării și normării lor. În aceste condiții, vechea limbă greacă și-a creat un aspect literar comun, așa numita koiné, favorizată de faptul că societatea sclavagistă, neproferînd o cultură închisă, ca cea feudală de mai tîrziu, a permis o relativă unitate a limbii literare. Această limbă greacă comună, remarcabilă mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
condiții, vechea limbă greacă și-a creat un aspect literar comun, așa numita koiné, favorizată de faptul că societatea sclavagistă, neproferînd o cultură închisă, ca cea feudală de mai tîrziu, a permis o relativă unitate a limbii literare. Această limbă greacă comună, remarcabilă mai ales în epoca elenistică, avea la bază dialectul atic, dar admitea variația stilistică prin folosirea în literatură și a altor dialecte, precum cel homeric, cel ionic, cel eolic și cel doric 16. Limba greacă veche nu a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
literare. Această limbă greacă comună, remarcabilă mai ales în epoca elenistică, avea la bază dialectul atic, dar admitea variația stilistică prin folosirea în literatură și a altor dialecte, precum cel homeric, cel ionic, cel eolic și cel doric 16. Limba greacă veche nu a dat naștere la mai multe limbi, precum latina, germanica sau slava, deși a avut o serie de dialecte distincte și deși s-a vorbit pe un teritoriu foarte extins și are o vechime foarte mare. Evoluția ei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
are o vechime foarte mare. Evoluția ei în timp a dus însă la diferențieri în diacronie, încît, după greaca veche sau elină, au urmat greaca medie sau bizantină, iar, apoi, greaca modernă sau neogreaca. Cele mai vechi documente de limbă greacă au fost socotite mult timp poemele homerice (Iliada și Odiseea), care au fost compuse probabil în secolele IX-VIII î.Hr., dar au fost notate în scris abia în secolul al VI-lea î.Hr. Există însă și inscripții care datează din secolul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a corespunde sunetelor din limbile slave. Folosit la început în textele religioase și în textele cancelariilor politice, alfabetul chirilic este în uz astăzi numai la popoarele slave ortodoxe, întrucît cele catolice au adoptat scrierea latină. Acest rol important al alfabetului grec în crearea altor alfabete a fost susținut de înaltul nivel al culturii grecești, precum și de expansiunea civilizației și comerțului, care au impus elina ca limbă de înțelegere internațională pentru populațiile din Egipt, din sudul Italiei, din Asia Mică și din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
culturală nu a încetat, ea nu o mai continuat-o pe cea a vechilor romani, fiind dominată de teologie și manifestîndu-se în domenii mai restrînse. Pe de altă parte, folosirea latinei a încetat treptat, locul ei fiind luat de limba greacă a cărei formă literară nu a mai continuat însă vechea tradiție, reprezentînd un aspect rezultat dintr-o adaptare la noua situație politică, în care centrul era orașul Constantinopol. Această nouă limbă literară (medio-greaca sau greaca bizantină) nu a mai reprezentat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
S-a produs atunci o exaltare a valorilor clasice și ale artei antice, s-au făcut eforturi de laicizare a culturii și de promovare a gîndirii umaniste, care să aibă omul drept valoare centrală. Din acest motiv, admirația pentru antichitatea greacă și latină nu a devenit o imitare servilă, ci numai o preluare a ei ca fundament pentru realizarea culturii și civilizației omului modern. În epoca Renașterii, a apărut noțiu-nea de "stat", s-a trecut la o urbanizare accentuată a societății
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
talente precum M. T. Cicero, C. I. Caesar, C. S. Crispus, M. T. Varro, în proză, și P. Virgilius Maro, Q. Horatius Flacus, P. Ovidius Naso, în poezie. În această perioadă, romanii nu mai ezită să ia ca model limba greacă de cultură, din care fac împrumuturi numeroase, printre care și unele tipuri morfologice, și să integreze propriei culturi operele grecești. În acest timp, latina și-a alcătuit bogate limbaje de specialitate pentru exprimarea noțiunilor științei și filozofiei, la baza cărora
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
augmentative și peiorative. Unele cuvinte latinești au fost moștenite numai de italiană, iar, la nivelul adstratului, există elemente de origine germanică, pătrunse în epoci diferite (bando, fiasco, rocca etc.), de origine arabă (ammiraglio, azzuro, dogana, limone etc.) și de origine greacă bizantină (ancona, gondola). Primele texte în italiană datează din secolul al X-lea, ulterior folosindu-se în scris diferite dialecte, care au realizat dialecte literare de prestigiu, unele menținîndu-se în uz pînă în epoca modernă. Limba literară italiană comună s-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și cu semnificația "ambarcație cu fundul plat", în vreme ce neogreaca a uzat de sursa italiană (ngr. γαβάρ(ρ)α). Limba spaniolă are și ea acest cuvînt (gabarra), dar preluat prin intermediul limbii basce (kabarra). În sfîrșit, vechea slavă a împrumutat același cuvînt grec (bizantin), căruia i-a dat forma korablǐ, care a pătruns apoi în română, cu aspectul corabie, încît această limbă romanică are astăzi trei cuvinte (caravelă, gabară, corabie) a căror origine îndepărtată este același termen arab. În timpul Marilor descoperiri geografice și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
antice. Astfel, limba latină populară a dat naștere limbilor romanice, care și-au creat la rîndul lor aspecte literare, iar limba veche greacă populară, deși nu s-a fragmentat în mai multe limbi, a devenit o altă realitate prin limba greacă populară din Evul mediu sau din epoca modernă, încît a fost necesară realizarea altor forme literare corespondente. Ceea ce se poate observa în cazul influențelor realizate pe cale cultă (la nivelul limbilor literare, deci) este, pe de o parte, faptul că ele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]