6,932 matches
-
c? de aceast? armat? rom�n? era nevoie �n prim? văr? ? i văr? (?i mai ț�rziu). Ea a fost folosit? la zdrobirea Republicii Sovietice Ungare. Lucr? torii de la CFR, petroli? ții de la Ploie? ți ? i al? i muncitori rom�ni au organizat greve de simpatie pentru regimul lui B�la Kun10. Armata rom�n? a intrat �n Budapesta la 4 august 1919. Iorga nu ? i?a ascuns starea de beatitudine �n momentul acela. Editorialul s? u purta titlul Armata Rom�n? la Budapesta: Isp?? irea. Cuno? tea bine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unui guvern sub conducerea generalului Artur V? itoianu �n vederea organiz? rîi primelor alegeri conform principiului votului universal din Rom�nia Mare. ?inute la �nceputul lui noiembrie 1919, acestea au fost primele alegeri libere. �n timpul vot? rîi au fost organizate multe greve, dar toate acestea nu au influen? at caracterul liber al alegerilor. Iorga candida mai departe pe o list? comun? cu Cuza �n cadrul Partidului Na? ionalist Democrat. Liga Poporului a generalului Averescu nu a participat la alegeri, iar partidul lui Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
este mult mai periculos dac? un demagog devine ministru�. Dr. Lupu era destul de inconsecvent, schimb�ndu?? i radical pozi? ia �n momentele decisive. Profesorul Cuza, apel�nd la unul din aforismele lui �l numea �un socialist șui generis�26. �n mijlocul nesf�r? ițelor greve, r? zvr? tîrî ? i tulbur? ri, doctorului Lupu �i pl? cea s? prezideze negocierile cu grevi? ții. Regele era tot mai �ngrijorat ? i i? a cerut lui Iorga �s?? l opreasc? pe Lupu�. Siguran? a a intrat fire? te �n disput? cu acuză
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
platforme antisemite. Br? tianu �? i preg? tea �n secret revenirea la putere. Toat? aceast? ignorare a procesului democratic p? rea s? fie justificat? de tulbur? rile de st�nga tot mai violente din 1920; la 9 octombrie 1920 a fost declarat? grevă general? (e? uat? , �n cele din urm?) , iar la 9 decembrie, un evreu dement a plasat o bomb? �n Adunarea Na? ional? , ucig�nd ? i mutil�nd mai mul? i deputa? i. Era ceva simptomatic pentru spiritul anarhist predominant faptul c? v�nz
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
necontrolate. Iorga nu ? i?a mai ? inut cursurile la universitate. A revenit abia �n iunie pentru examene 124. �ncep�nd din decembrie 1922, universit?? ile din Rom�nia celebrau �n fiecare an (�n decembrie) o a? a?zis? �Vacan?? Na? ional? Studen? easc? � �n amintirea Grevei generale studen? e?ți din 1922. �n timpul acestor �șerb? ri studen? e?ți� anuale, a fost nevoie s? fie mobilizate for? e militare ? i poli? iene? ți pentru protejarea sinagogilor ? i a propriet?? ilor ? i vie? ilor evreilor. Arheologul rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bălan?? activ? a schimburilor comerciale. Consecin? ele crizei economice au fost dezastruoase, mai ales pentru ?? r? nime. Prin 1932, datoria per hectar la p? m�ntul arabil atinsese cifră de 6.585 de lei37. Rom�nia a reac? ionat prin demonstra? îi, greve ? i deteriorare general? a legii ? i ordinii. Banditismul era �n cre? tere ? i nici m? car ordinea public? nu mai putea fi respectat? 38. �n cadrul ambi? iilor cu b? taie lung? ale Regelui Carol, democra? ia, Maniu sau Mihalache nu?? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
inut? , iar primul? ministru al unei ?? ri aflate �n criz? nu?? i putea permite asemenea distrac? îi. �n timpul Depresiunii, studen? îi erau oric�nd gata s? explodeze. Iorga era rectorul Universit?? îi Bucure? ți. �n 1930 ? i �n 1931, �Ziua studen? ilor� (comemorarea grevei studen? e?ți din 1922) a fost s? rb? torit? a?a cum trebuie, cu un substrat antiguvernamental. Sloganul era �Tr? iasc? Cuza! � La 13 martie 1931 (aniversarea zilei de 13 martie 1906), demonstra? ia s? a �ncheiat cu acelea? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
radicalismului. Dezordini cu totul ie? ițe din comun provocate de st�nga radical? au avut loc �n februarie 1933. Tulbur? rile de st�nga pe scar? larg? erau o rărițate �n Rom�nia. Muncitorii din industria petrolier? de la Ploie? ți au declarat grev? , grevele extinz�ndu? se la C.F.R. (stă? iile de triaj ale c? ilor ferate) ? i la atelierele Grivi? a de la Bucure? ți. S?a tras �n mas? �n muncitori ? i a fost instituit? legea măr? ial?. Brutalitatea m? surilor poate fi pus? pe seama lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe ici pe colo câte un mort, dar morți nerespectuoși: tuberculoză sau accident de muncă. Găsim și mișcare sindicală, desigur, sinceră: un hamal din port moare înecat pentru că puntea era șubredă și căpitănia nu o repara. Sindicatul hamalilor hotărăște o grevă de protest. ...Poate e ceva mai spectaculoasă acea extraordinară petrecere de la Clubul ofițerilor, unde șeful, adică domnul colonel, își ia puteri de dumnezeu-tată. [...] Bineînțeles, toate acestea înecate în răutăcioasă cruzime. [...] La această ostășească sindrofie, în vederea vizitei generalului, au fost invitați
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tentativă de suicid, accidente (rutiere, de muncă etc.). O clasificare pe mai multe nivele a violenței umane regăsim în enciclopedia Web, Wikipedia astfel: violența personală, violența colectivă, violența instituțională. în violența colectivă, se identifică violența cetățenilor contra puterii (revoluții, terorism, greve), a puterii contra cetățenilor, precum și violența paroxistică, războiul. în violența personală intră acele acte de violență care sunt comise de un individ împotriva altcuiva (violența interpersonală), a lui înșiși (suicid, automutilare), a animalelor sau a unor obiecte (distrugerea bunurilor). Locul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
conflictelor de muncă. În esență, încă din 2005, Comisia de experți independenți a recomandat României să modifice sau, după caz, să abroge aceste articole pentru ca legea respectivă să fie pe deplin compatibilă cu norma OIM în materie. Dacă în privința suspendării grevei (art. 55-56), a declarării grevei ca fiind ilegală (art. 58 și art. 60), nu se ridică probleme deosebite de ordin juridic, ci se dorește o mai atentă redactare a textului, cu o mai exactă circumstanțiere a cazurilor în care se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
încă din 2005, Comisia de experți independenți a recomandat României să modifice sau, după caz, să abroge aceste articole pentru ca legea respectivă să fie pe deplin compatibilă cu norma OIM în materie. Dacă în privința suspendării grevei (art. 55-56), a declarării grevei ca fiind ilegală (art. 58 și art. 60), nu se ridică probleme deosebite de ordin juridic, ci se dorește o mai atentă redactare a textului, cu o mai exactă circumstanțiere a cazurilor în care se poate cere suspendarea sau, după
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ilegală (art. 58 și art. 60), nu se ridică probleme deosebite de ordin juridic, ci se dorește o mai atentă redactare a textului, cu o mai exactă circumstanțiere a cazurilor în care se poate cere suspendarea sau, după caz, declararea grevei ca ilegală, art. 62 ar trebui, după concluziile Comisiei, abrogat. Obiecțiile Comisiei de experți independenți pe care Comisia de norme a Conferinței OIM le-a omologat țin, în principal, de faptul că sintagma "continuarea grevei ar fi de natură să
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
suspendarea sau, după caz, declararea grevei ca ilegală, art. 62 ar trebui, după concluziile Comisiei, abrogat. Obiecțiile Comisiei de experți independenți pe care Comisia de norme a Conferinței OIM le-a omologat țin, în principal, de faptul că sintagma "continuarea grevei ar fi de natură să afecteze interese de ordin umanitar" este mult prea vagă, invocarea ei putând, practic, declanșa oricând arbitrajul obligatoriu (ceea ce, evident, este o interpretare greșită din punctul nostru de vedere) după 20 de zile de grevă, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
continuarea grevei ar fi de natură să afecteze interese de ordin umanitar" este mult prea vagă, invocarea ei putând, practic, declanșa oricând arbitrajul obligatoriu (ceea ce, evident, este o interpretare greșită din punctul nostru de vedere) după 20 de zile de grevă, dacă părțile implicate nu ajung la o înțelegere. Nici acest element nu ar fi atât de grav, după părerea Comisiei de norme, pe cât este faptul că numai o parte (conducerea unității), fără a fi necesar acordul celeilalte părți (sindicatele, după
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la o înțelegere. Nici acest element nu ar fi atât de grav, după părerea Comisiei de norme, pe cât este faptul că numai o parte (conducerea unității), fără a fi necesar acordul celeilalte părți (sindicatele, după caz, greviștii, reprezentați de organizatorii grevei) poate declanșa procedura arbitrajului care va pune capăt conflictului de muncă. În acest mod, apreciază Comisia, prin voința unilaterală a conducerii unității, în mod practic, este anulat dreptul la grevă. Nici faptul că, după sesizarea organului teritorial care a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acordul celeilalte părți (sindicatele, după caz, greviștii, reprezentați de organizatorii grevei) poate declanșa procedura arbitrajului care va pune capăt conflictului de muncă. În acest mod, apreciază Comisia, prin voința unilaterală a conducerii unității, în mod practic, este anulat dreptul la grevă. Nici faptul că, după sesizarea organului teritorial care a făcut concilierea, art. 62 alin. (3) precizează că, și în această situație de arbitraj, se va urma procedura prevăzută de art. 32-39 din Legea nr. 168/1999, iar un arbitru din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de către reprezentanții salariațiilor (art. 33 lit. b), respectiv, acest drept de a desemna un arbitru nu are relevanță câtă vreme s-a ajuns la arbitraj, în mod unilateral, prin voința doar a conducerii unității (?!). Încălcând, în mod evident, dreptul la grevă, art. 62 trebuie abrogat, susțin cele două comisii ale O.I.M.24 De altfel, în timp, Comitetul libertății sindicale, un alt organ specializat de control aflat sub coordonarea Consiliului de Administrație al OIM, a precizat că procedura legală pentru declanșarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
62 trebuie abrogat, susțin cele două comisii ale O.I.M.24 De altfel, în timp, Comitetul libertății sindicale, un alt organ specializat de control aflat sub coordonarea Consiliului de Administrație al OIM, a precizat că procedura legală pentru declanșarea unui greve nu trebuie să fie atât de complexă încât o grevă licită să nu poate fi declanșată în practică, în realitate. Dreptul la grevă poate fi restrâns temporar, dar această restrângere trebuie însoțită de procedura concilierii și arbitrajului, sub condiția ca
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
24 De altfel, în timp, Comitetul libertății sindicale, un alt organ specializat de control aflat sub coordonarea Consiliului de Administrație al OIM, a precizat că procedura legală pentru declanșarea unui greve nu trebuie să fie atât de complexă încât o grevă licită să nu poate fi declanșată în practică, în realitate. Dreptul la grevă poate fi restrâns temporar, dar această restrângere trebuie însoțită de procedura concilierii și arbitrajului, sub condiția ca acestea să fie adecvate, imparțiale și rapide, prin participarea părților
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
control aflat sub coordonarea Consiliului de Administrație al OIM, a precizat că procedura legală pentru declanșarea unui greve nu trebuie să fie atât de complexă încât o grevă licită să nu poate fi declanșată în practică, în realitate. Dreptul la grevă poate fi restrâns temporar, dar această restrângere trebuie însoțită de procedura concilierii și arbitrajului, sub condiția ca acestea să fie adecvate, imparțiale și rapide, prin participarea părților implicate, în toate etapele, inclusiv la declanșarea arbitrajului. Mai mult, suspendarea unei greve
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
grevă poate fi restrâns temporar, dar această restrângere trebuie însoțită de procedura concilierii și arbitrajului, sub condiția ca acestea să fie adecvate, imparțiale și rapide, prin participarea părților implicate, în toate etapele, inclusiv la declanșarea arbitrajului. Mai mult, suspendarea unei greve și încetarea sa printr-o decizie judiciară irevocabilă sau în virtutea unei proceduri de arbitraj obligatoriu nu pot fi considerate ca fiind conforme cu principiile proclamate de Convenția nr. 87/1948. În concluziile Comisiei de aplicare a normelor care au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
problema art. 62 a fost indusă de plângerea sindicală, dar și de argumentarea greșită a autorităților române, chiar și în cadrul Comisiei de aplicare a normelor O.I.M. Într-adevăr, conform art. 62 alin. (1) din Legea nr. 168/1999, dacă greva legală a durat 20 de zile, fără ca părțile implicate să fi ajuns la o înțelegere și, concomitent, continuarea ei ar fi de natură să afecteze interese de ordin umanitar, conducerea unității poate supune conflictul de interese unei comisii de arbitraj
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la Tratatul de la Maastricht și apoi potrivit însăși Tratatului de la Amsterdam, Uniunea Europeană poate interveni, având competența partajată cu statele membre, în reglementarea tuturor aspectelor privind relațiile de muncă, și respectiv relațiile de securitate socială, cu excepția organizării sindicale și patronale, salarizării, grevei și lock-out-ului. Dreptul muncii național și cel comunitar în corelația lor pot fi considerate, indiscutabil, instrumente ale integrării economice europene. Relațiile dintre dreptul muncii național și dreptul comunitar al muncii devin relații complexe, de influențare reciprocă. În intervalul de după Tratatul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că nu s-a pus în discuție, în nici un fel, problematica legată de competența Uniunii Europene în materie socială. În cazul legislației muncii, patru domenii sunt și rămân însă în competența exclusivă a statelor membre: organizarea sindicală și patronală, salarizarea, greva și lock-out-ul. S-a relevat și utilitatea metodei deschisă de coordonare prin care se asigură, succesiv în timp, dialogul direct al Comisiei Europene cu fiecare stat membru pe problematica socială, și, totodată, dialogul intracomunitar statal, influențându-se astfel adoptarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]