7,663 matches
-
război. La fel cum semaforul roșu ne obligă să ne oprim, obiectul sau elementul roșu poate fi incitant, dar interzis sau periculos. Roșcat Roșcatul reia în esență semnificațiile atribuite roșului, însă mai ales în aspectele sale negative de violență, de instincte dezlănțuite, de energie pulsională necontrolată. Iată de ce, în imaginarul popular, roșcatul este asociat cu demonii și vrăjitoarele. Conform expresiei „ferește-te de omul cu părul roșu”, roșcatul poate evoca și pericolul și îl poate alerta pe cel ce visează asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dintre cel ce visează și țara ce apare în vis. Drog Și în vis, și în realitate, drogul semnifică o pulsiune distructivă. Cel ce visează consideră periculoasă sau interzisă natura dorinței sale. Îi este frică să nu se lase pradă instinctelor, să nu devină dependent de o sursă de plăcere sau de o persoană. Drogul este și o evocare a iluziei, a paradisurilor artificiale și a modificării stărilor de conștiință. Consumarea lor în vis poate avea o funcție compensatorie, semnificând nevoia
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
înseamnă că energia subiectului este stăpânită; în caz contrar (scurtcircuit, scurgere de gaz etc.), înseamnă că subiectul este depășit de viața sa pulsională, că își pierde stăpânirea activității psihice profunde. În acest caz, există amenințarea de a fi copleșit de instincte, dorințe sau angoase. Emoții și sentimente Constituind o activitate inconștientă, visele lasă adesea impresii, sentimente, emoții simțite în timpul producerii lor («eram terorizat») sau percepute ulterior, la trezire («am visat ceva ciudat, care mă face să fiu trist»). Este deci foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și forma sa, jocul, contribuie la dezvoltarea capacităților motrice și psihice, fiind deseori folosit în lecția de educație fizică. Apariția și practicarea jocurilor este explicată prin două categorii de teorii motivaționale: teorii biologice, conform cărora prin joc individul își exercită instinctele de viață, angrenându-și în efort musculatura, în scopul dezvoltării biologice (Gross, Buhler citați de Albu, 1971, p. 112) teorii psiho-sociale, care susțin că prin joc se manifestă simțul mistic și religios, copilul fiind comparat, de altfel, cu omul primitiv
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
jucătorului de șah se reduce la regulile mutării pieselor. Trebuie să faci o alegere între toate construcțiile pe care le poți combina din materialele furnizate de logică; adevăratul geometru face această alegere în mod înțelept, întrucât este ghidat de un instinct sigur, sau de vaga conștiință a unei nu-știu-cărei geometrii mai profunde și mai ascunse, singura care stabilește valoarea edificiului construit. Căutarea originii acestui instinct, studierea legilor acestei geometrii profunde care se simt și nu se enunță ar fi încă o
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
furnizate de logică; adevăratul geometru face această alegere în mod înțelept, întrucât este ghidat de un instinct sigur, sau de vaga conștiință a unei nu-știu-cărei geometrii mai profunde și mai ascunse, singura care stabilește valoarea edificiului construit. Căutarea originii acestui instinct, studierea legilor acestei geometrii profunde care se simt și nu se enunță ar fi încă o țintă frumoasă pentru filosofii care nu acceptă ca logica să fie totul. Dar nu doresc să mă plasez de partea acestui punct de vedere
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și nu se enunță ar fi încă o țintă frumoasă pentru filosofii care nu acceptă ca logica să fie totul. Dar nu doresc să mă plasez de partea acestui punct de vedere, pentru că nu așa vreau să pun problema. Acest instinct despre care tocmai am vorbit este necesar inventatorului, deși la prima vedere se pare că ne putem lipsi de el pentru a studia știința odată creată. Ei bine, ce vreau să cercetez este dacă e adevărat că, odată ce am admis
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
-l înșeală; dar câteodată se întâmplă, de asemenea, așa cum am spus deja, și ca ea să nu suporte proba unei verificări; ei bine, remarcăm aproape întotdeauna că această idee falsă, dacă ar fi fost adevărată, ea ne-ar fi măgulit instinctul natural pentru eleganța matematică. Astfel, această sensibilitate estetică specială joacă un rol de sită delicată despre care vă vorbeam mai înainte și ne ajută să înțelegem mai bine de ce acela care nu o are nu va fi niciodată un adevărat
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
bazat pe propria mea experiență și care-mi reflectă personalitatea, tipul de matematică pe care îl fac și stilul meu de lucru. Totuși, matematicienii sunt foarte diferiți în toate aceste caracteristici, și, de aceea, ar trebui să îți urmezi propriul instinct. Poți să înveți de la alții, dar dă propria ta interpretare la ceea ce înveți. Originalitatea vine din desprinderea, în unele privințe, de experiența din trecut. Motivare Un cercetător în matematică, ca și un artist creator, trebuie să fie interesat cu pasiune
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și rău, dar curățenia sufletească îi ajută pe cei vrednici să iasă din acest impas. În imperiul roman, Mitra devine atît un zeu al soldaților cît și un protector al statului fiind un învingător al dușmanilor externi cît și a instinctelor perverse. În unele ritualuri mitraice, inițiații se mascau și își luau numele animale cultice, în special leu, urs iar la noi jocul ursului de Anul Nou ne arată cine sîntem și nu cine ne spun liftele că sîntem ca să avem
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
foarte de-aproape pe un om de o superioară înzestrare intelectuală; rareori a încăput într-un cap atîta putere de gîndire. Era pe lîngă aceasta un mare poet; cu cea mai nobilă și mai înaltă fantezie, ajutată de un rafinat instinct artistic; el a turnat într-o lapidară "formă nouă limba veche și-n țeleaptă", pe care o cunoștea atît de bine și o iubea atît de mult". E de invidiat puterea de sinteză a scrisului caragealean ca și capacitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
conținutul ei sufletesc: " Era indiscutabil un timid care se apăra printr-o atitudine rezervată și prin refugiul în lumea trecutului", preferînd izolarea de "cei care i-ar fi putut leza mîndria." Bineînțeles, se adaugă și ceea ce intuise T. Vianu ("un instinct aristocratic care îl ținea departe de toate formele zgomotoase ale publicității") și constatase pe viu Cella Dealavrancea armura aroganței pe care o îmbracă încă din tinerețe gheața aroganței atît de potrivnică relațiilor de prietenie și de familie: Ne uluia știința
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
clipe pierdute." Și-aș adăuga poate că tatăl nu intuise, așa cum va face mai tîrziu Tudor Vianu, că autoproiecția unei alte ascendențe putea avea resorturi adînci în psihologia fiului: "Poate mărturisiri pe care nu le deținea decât el, poate un instinct al sângelui său, care era fără îndoială al unui om dintr-o rasă veche, poate numai acea tendință de a-și acorda o ereditate electivă, de care n-au fost străini atâți scriitori în ultimul veac, un Balzac, un Gobineau
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sensul adevărat al acestei trivialități, sensul etimologic care se referă la expunerea agresivă la vedere a aspectelor presupuse dar pe care conviețuirea socială ne obligă să le trecem într-o zonă a tăcerii: "Caragiale acceptă morala practică a vieții, filozofia instinctului care conservă pe om și-l ferește de dramele conștiinței, adaptabilitatea absolută, care oferă plăceri elementare. Un epicureism grosier uneori, șiret mai adesea se desprinde din felul de-a reacționa al eroilor din comedii și Momente la împrejurări; viața n-
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și prin atmosfera care învăluie întregul", indicele fundamental al eticii nobiliare fiind orgoliul "ca manifestare a tăriei de caracter și a respectului de sine", mîndria fiind cea care împodobește firea omenească; la cel pe care Vianu îl numește poet muzician, instinctul aristocratic s-ar putea recunoaște în farmecul singular și puțin desuet al stilului: " Armonia bogată a stilului său răsună ca o orchestră întreagă. Ecoul perioadelor lui ne învăluie ca o atmosferă [...]. Mai ales atunci cînd instrumentul său simfonic se acordă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
feudal, că și-a arborat cîteva ordine pe piept și un stindard la moșie și că s-a regăsit în tovărășia atîtor spirite aristocratice din literatura veacului trecut, înseamnă că preferințele lui erau și afinități irecuzabile și că un tainic instinct de solidaritate îl ducea spre toate formele care exprimau un sfîrșit de rasă în gesturi somptuoase. Drapat într-o rigiditate morală și una socială, dorită cu încordare și dobîndită cu trudă, conștient de labilitatea făpturii lui, de procesul încheiat în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
une façon très particulière d'aborder leș êtres et leș choses" [Hoffet, p.7]. Parizianismul constă într-un ansamblu de feluri de a fi, de forme de comportament caracterizate prin absența motivațiilor profunde și de procedee prin care sensibilitatea și instinctul prevalează asupra determinărilor provenind din elemente raționale și morale ale personalității. F.Hoffet [p.87] menționează instabilitatea și variabilitatea extremă a Parisului: nimic nu este fix sau sigur în acest oraș. Ceea ce pare imposibil undeva este întotdeauna posibil la Paris
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sau fiul lor. La Zola și Maupassant semnificațiile personajului feminin sunt sexualitatea și alteritatea 223. Dragostea este reprezentată de naturaliști că un șiretlic al speciei feminine, care neagă toată valoarea sentimentului amoros, pentru a-l readuce la o manifestare a instinctului genezic; aceasta concepție se integrează perfect noii poetici a românului, elaborată contra romanescului. Pentru romancieri, căsătoria devine nucleu de tensiune, de conflicte, de intrigi și drame. Criticând căsătoria, Maupassant și Zola nu erau originali 224. Instituția a suferit numeroase asalturi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
necunoscute. De aceea lecturile sunt, uneori, controlate sau interzise. Parizienele totuși le citesc pe ascuns. Pasiunea pentru lectură dezvolta sensibilitatea Parizienei. Sub influența romanelor, ea începe să înțeleagă sensul onoarei, înțelepciunii, sentimentelor. Acest lucru însă creează o anumita contradicție între instincte și voință 285. În tradiția franceză, victime ale lecturii sunt mai ales femeile 286. Asemenea lui Cervantes, al cărui erou citește cu naivitate române cavalerești, Flaubert și Zola prezintă eroi ce întreprind o lectură parodica a operelor romantice. Românul modern
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
alte motivații Evei păcătoase, mai ales de ordin medical: guvernată de fiziologie, supusă eredității sale, femeia devine o ființă inferioară, biologia explică slăbiciunea să morală și incapacitatea intelectuală. Mult înaintea lui Freud, se vorbește despre inconștient că despre visuri premonitorii, instinct sau nesăbuința. 52 Imaginea femeii în fața oglinzii este un loc comun în literatura timpului: "Alors elle resta debout, amoureusement, en face d'elle-même, enveloppée par le triple reflet de son être, qu'elle trouvait charmant, ravie de se voir, saisie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
determinat și de mediu și de împrejurări. Concepția permite, cum observa N.Melic-Sarchisova [p.26-27], cercetarea psihologiei personalității mai argumentata din punct de vedere științific decât o făceau predecesorii săi. Pe urmele lui Flaubert, Zola caută explicarea comportamentului uman în instincte, subconștient și particularitățile temperamentului. Interesul manifestat față de subconștientul personajelor îi ajută să perceapă elementul irațional, care explică dezvoltarea spontană a pasiunilor și mișcarea necondiționată a gândurilor. 81 Femeia franceză este devorata între două reprezentări mitice și sublime ale persoanei sale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
poate trece uneori neobservată până la un punct chiar și de cei din jur generând adevărați monștri psihici, ca marii mistici sau tirani. Perverșii reprezintă o altă categorie de persoane marcate utilizând categoriile clasice ale lui Dupre de anomalii ale unor instincte de bază ale omului, ca cel de conservare, reproducere, asociere. Astfel, anomaliile instinctului de conservare, pe care criminologia clasică le cercetează în apropierea psihopaților, se manifestă sub forma alcoolismului, a toxicomaniei, prodiguității sau avariției, putând conduce la o serie de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
generând adevărați monștri psihici, ca marii mistici sau tirani. Perverșii reprezintă o altă categorie de persoane marcate utilizând categoriile clasice ale lui Dupre de anomalii ale unor instincte de bază ale omului, ca cel de conservare, reproducere, asociere. Astfel, anomaliile instinctului de conservare, pe care criminologia clasică le cercetează în apropierea psihopaților, se manifestă sub forma alcoolismului, a toxicomaniei, prodiguității sau avariției, putând conduce la o serie de infracțiuni contra persoanelor sau bunurilor; anomaliile instictului de reproducere pot provoca apariția delictelor
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
infracțiuni contra persoanelor sau bunurilor; anomaliile instictului de reproducere pot provoca apariția delictelor sexuale și pe fondul exagerării sau slăbirii sentimentelor familiale pe care le implică, un fel de indiferență afectivă cu consecințe periculoase. În sfârșit, absența ori anomaliile vizând instinctul de asociere dezvoltă indiferența afectivă față de ceilalți, care este un semn caracteristic al numeroșilor delicvenți. În etapa actuală, este însă greu de a atinge cu precizie suficientă problema legăturilor reale ale fiecărui tip de anomalie, în raport cu fiecare tip de delicvență
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
părinte, frate mai mare, tutore etc.). Aici intervine autocontrolul manifestat de subiect, acea trecere de la automatismul pulsional arhaic la organizarea voluntară a eu-lui. Este necesar să atragem atenția asupra faptului că morala nu deține un caracter nativ, nu reprezintă un instinct. Aceasta se contruiește pe baza unui proces laborios de "reașezare" a pulsiunilor primare, prin intermediul jocului copilul reușește să-și însușească o parte din normele sociale, care ulterior vor fi dezvoltate prin episoade de analiză și sinteză intelectuală (adolescentul își va
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]