6,815 matches
-
celui fizic"20. Este importantă puntea pe care Hayek a aruncă între om, mediu social și mediu fizic, deoarece acesta este unul dintre fundamentele pe care se bazează această lucrare. Pe de altă parte este absolut obligatoriu a recunoaște că "intuiția că nu orice ordine care rezultă din interacțiunea acțiunilor omului este rezultatul proiectelor sale, reprezintă, într-adevăr, punctul de plecare al teoriei sociale"21. Putem spune că lumea fizică este creația lui Dumnezeu iar lumea socială este creația omului care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
economist a intuit că posibilitățile de relansare includ folosința bancnotei. El arată că "raportul pe care dobânda obișnuită a pieței trebuie să-l păstreze față de profitul net variază în mod necesar după cum profitul net urcă sau scade"931. Este o intuiție genială, folosim acest adjectiv fără a ne feri. A. Smith recunoaște prin această afirmație că decalajul dintre ratele profiturilor din sectorul real și cele din sectorul financiar sunt semne de criză, și în același timp se pot constitui în măsuri
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la un nivel social sau politic, nu e o dramoletă cu un hoț avar și un stăpân naiv, ci o veritabilă dramă cosmică, avându-i ca protagoniști pe Isus și pe Satana. Origen reia, prelungește și adâncește În chip genial intuiția evanghelistului Luca. Trădarea constituie a patra ispită a diavolului, cea mai teribilă, pentru că Începe cu o răstignire, dar și cea mai zdrobită, pentru că sfârșește cu Învierea. Cât este vina lui Iuda, cât este vina diavolului? Cât se datorează liberului arbitru
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
dorința de a găsi un răspuns mulțumitor la toate aceste chestiuni, dar am Înțeles, pe parcurs, că numai prin „experierea” de tip religios se poate intui răspunsul adecvat. Discursul științific, cateheza, predica ori sfatul duhovnicesc „la purtător” rămân pe dinafară. Intuiția mistică rezolvă, de la sine, taina, dar nu-i poate Împărtăși conținutul fără să-l deformeze ori fără să-l Înjumătățească. La capătul acestui text Întrebările rămân ca atare, mai proaspete ca la Început, poate chiar mai provocatoare. Cititorul va Începe
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lifting pseudo-intelectual ar constitui o adevărată barbarie. Prin urmare, von Balthasar nu Înțelege să trezească fantome ale trecutului Îndepărtat și să le ceară sfaturi sau răspunsuri la chestiunile prezentului, ci „să pătrundă până la sursa vitală a spiritului lor, până la acea intuiție fundamentală și secretă care le călăuzește gândirea și ne revelează una din marile atitudini posibile (sic!), pe care teologia le-a adoptat Într-o situație concretă și unică”. Așadar, nu readaptare a unor soluții, perimate prin Însuși faptul că aparțin
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
făcut În contexte ireversibile. Gândirea unui Grigore de Nyssa a fost „mare, puternică și armonioasă” altădată, dar ea aparține, iremediabil, acestui altădată. Urs von Balthasar conchide: „Ne amintim de ea (de această gândire - n.n.) așa cum omul Își amintește de profundele intuiții ale adolescentului care a fost: dacă nu le poate retrăi ca atare, Întrucât conjunctura, viața, Întreaga lume s-au schimbat, el poate măcar să se Întărească cu gândul că această puritate de aspirație, această vibrație Înflăcărată a ființei sale este chiar
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
necesare pentru a merge pe bicicletă, se Învață cel mai bine atunci când ești nevoit să le faci. Ele devin automate doar atunci când ai dobândit un „simț” al mișcării echilibrate. Nu este, deci, surprinzător că majoritatea meșteșugurilor ce necesită o anumită intuiție referitoare la unelte și materiale se transmit, de obicei, printr-o lungă ucenicie. Fără Îndoială că unii indivizi par să capete o anumită Îndemânare și să o și stăpânească mult mai repede decât alții. Însă dincolo de această diferență inefabilă (care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
respectivul individ. Competențele ce intră În sfera mētis-ului pot presupune și reguli empirice valabile, Însă acestea din urmă sunt, În mare măsură, Învățate prin practică (adesea În cursul unei perioade de ucenicie formală) și grație unui simț dezvoltat sau unei intuiții strategice. Mētis-ul nu se lasă redus la niște principii deductive, care să poată fi transmise corect prin intermediul Învățării livrești, deoarece mediile În care se manifestă sunt atât de complexe și de nerepetitive, Încât procedurile formale ale procesului decizional rațional sunt
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
efectivă a științei este, din nou, altceva. Regulile de tip tehne sunt o specificare a modului În care trebuie codificate, exprimate și verificate informațiile după ce au fost descoperite. Nici o regulă de tip tehne sau epistemică nu poate explica invenția și intuiția științifică. Descoperirea unei teoreme matematice necesită geniu și, probabil, mētis, Însă demonstrația ei trebuie totuși să urmeze etapele tehne-ului. Așadar, regulile sistematice și impersonale ale tehne-ului facilitează producția de cunoștințe ce pot fi ușor combinate, demonstrate și predate Într-un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Îi este drag lui Însuși, ci, mai degrabă, formele pure de frumusețe nealterată ce se reflectă În cel iubit. Numai astfel poate dragostea să rămână curată și rațională, eliberată de pofte. Ariile activității umane cele mai puțin influențate de hazard, intuiție, context, dorință și experiență personală - și, deci, independente de mētis - au ajuns astfel să fie percepute ca cele mai nobile Îndeletniciri ale omului. Ele fac obiectul muncii filosofului. Ne putem da seama de ce, conform acestor criterii, geometria euclidiană, matematica, unele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
este, desigur, doar un precursor depășit al cunoașterii de tip științific. El reprezintă modul de a raționa cel mai adecvat sarcinilor materiale și sociale complexe ce presupun un grad de incertitudine atât de mare, Încât trebuie să ne bazăm pe intuiția noastră (venită din experiență) și să acționăm instictiv. Descrierea pe care o face Albert Howard sistemului de gestionare a apelor În Japonia ne oferă un exemplu grăitor: „În Japonia, controlul eroziunii seamănă cu o partidă de șah. După ce examinează valea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
va decide asupra următorului pas. Sunt de preferat hidrologii și managerii care s-au confruntat cu multe surprize și care au Înregistrat numeroase succese. Repertoriul de soluții va fi mai bogat, modul lor de a Înțelege mediul - mai sigur, iar intuiția lor cu privire la posibilele situații neașteptate - mai fină. și În acest caz, o parte a competenței lor poate fi interpretată și transmisă altora, Însă o mare parte ar rămâne implicită, un fel de al șaselea simț pe care Îl dobândești o dată cu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
putut fi posedată la nivel subliminal. Orice practician al unei științe sau al unui meșteșug Își creează un bogat repertoriu de mișcări, observații vizuale, un simț tactil sau un gestalt specific pentru a evalua ceea ce face, precum și o serie de intuiții bazate pe experiență, care nu pot fi transmise altfel decât prin practică. Câteva exemple ne vor ajuta să surprindem cât de subtil și cât de nuanțat este acest tip de cunoaștere. În Indonezia, căpitanii Bugis mai bătrâni, chiar dacă dorm profund
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
unui măcelar obișnuit cu exemplare de foarte bună calitate pentru a-și da seama dacă e sau nu vreo problemă cu solul, cu modul de creștere a animalelor sau cu ambele aspecte”. Ce statut are acest spirit de observație sau intuiție? Aceste competențe s-ar putea numi „secretele meseriei” ( În sensul bun al cuvântului) pe care le află majoritatea practicienilor „pricepuți”. De remarcat este faptul că, practic, toate raționamentele bazate pe experiență descrise În istorioarele de mai sus ar putea fi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și măsurători. Difteria poate fi detectată În laborator, anemia se poate diagnoctica prin analize ale sângelui copilului, iar căpitanul de vas poate merge pe punte pentru a constata schimbarea direcției vântului. Fără Îndoială, este liniștitor pentru cei care au și intuiție, și acces la metode de măsurare formală să știe că Își pot verifica observațiile. Însă alternativa epistemică a mētis-ului este o metodă mult mai lentă, mai laborioasă, mai costisitoare și nu Întotdeauna decisivă. Când se cer judecăți rapide de Înaltă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la folosirea de materiale noi sau la trecerea la alte linii de producție. Planificați ținând cont de inventivitatea umană. Planificați Întotdeauna pornind de la premisa că cei care intervin În proiect Într-o fază ulterioară au - sau vor avea - experiența și intuiția necesare pentru a-l Îmbunătăți. Planificarea pentru cetățeni abstracți Puterea și precizia proiectelor extrem-moderniste se bazau nu doar pe neglijarea hazardului, ci și pe standardizarea celor care făceau obiectul dezvoltării. Un oarecare grad de standardizare era implicit, chiar și În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
evoluției gândirii lui Marx se lovește de faptul că referința la alienare reapare În Grundrisse, În 1857, mult după așa-zisul său abandon. Alții, ca Maximilien Rubel, consideră că această noțiune stă la baza construcției marxiste, ca un fel de intuiție pe care contribuțiile ulterioare nu vor face decât s-o aprofundeze. În aceeași idee, Însă Într-un mod mai radical, unii (Kostas Axelos, Herbert Marcuse) lasă să se Înțeleagă chiar că adevăratul Marx este cel care a scris Manuscrisele, În timp ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identitățile colective. Construcția identitară Același și celălalt. În lucrarea sa Soi-même comme un autre, Paul Ricœur se desprinde de eul suveran și transparent al lui Descartes ă un eu care cugetă (Cogito, ergo sum) și care are despre sine o intuiție nemijlocită ă și propune un sine Înrădăcinat În istorie, despre care nu avem decât cunoștințe indirecte (prin semne, simboluri, texte etc.). Identitatea sinelui, trecând prin proba istoriei, Îmbină permanența și schimbarea. Anumite trăsături sunt stabile: caracterul, definit de Ricœur ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mult mai târziu Înrudirea sa intelectuală cu Frobenius: „Frobenius nu se bucură de prea multă stimă printre antropologii francezi, și poate că aceștia au dreptate; nu este foarte riguros științific. Doar că el face uneori pași foarte mari; are niște intuiții uimitoare. Să fie vorba despre filosofie? Oricum, mie Îmi place foarte mult asta; este ceva mult mai poetic decât monografiile seci ale pozitiviștilor francezi” (Aimé Césaire, 1978, p. XVII). Cât despre Senghor, ceea ce Îl interesează pe el la Frobenius este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
când se țineau alegeri competitive. Pe de altă parte, anumite democrații populare păstrează prin intermediul fronturilor naționale cel puțin un simulacru al pluripartitismului, chiar dacă rolul dominant revenea partidului comunist. E interesant de observat faptul că directivele partidului comunist posedau cel puțin intuiția teoriei clivajelor multiple, eliminând dușmanii de clasă (partidele burgheze și aristocrate) și organizând un monopol riguros asupra reprezentanților muncitorimii constrângându-i pe social democrați să fuzioneze cu ei interzicând existența partidelor social democrate și țărănești. Activitatea acestor formațiuni a fost
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
câteva articole în ziare americane în care argumentam că România trebuia să fie un candidat timpuriu pentru aderare în ambele instituții. Mulți oameni din Statele Unite și Europa Occidentală erau profund sceptici în ceea ce privește schimbarea politică care avea loc în România, dar intuiția mea era că, dacă li se va da o șansă reală, românii își puteau demonstra angajamentul pentru valorile europene. Cred că românii au început să facă chiar asta. Cât despre Europa de Est lărgită, nu au fost surprize adevărate. Țările care au
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
nomenklaturii. Actori importanți În tranziția de la un regim la altul, aceste elite constituie una dintre componentele cele mai controversate ale noii clase de Întreprinzători. Acest fenomen de conversie a fost observat Încă de la Început de sociologii est-europeni. Ei au avut intuiția că „nomenklatura” procedase la o transformare precoce a raporturilor de proprietate Încă dinainte de 1989. Astfel, ea a putut, În pragul schimbării de regim, să reproducă o poziție dominantă În sistemul economic, grație folosirii situației politice pe care o avusese sub
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
reprezentanți maghiari făceau parte din FSN. Erau regrupați În jurul lui Domokos Géza și Király Károly, foști membri ai nomenclaturii, marginalizați de Ceaușescu În anii ’70-’80. În contextul apariției primelor partide maghiare după 22 decembrie, cei doi lideri au avut intuiția să prevadă o fărâmițare a forței politice maghiare, propunând crearea unei asociații culturale etnice care să reprezinte interesele tuturor maghiarilor din România. În afara celor doi, fondatorii UDMR erau atât foști lideri ai PCR, reprezentanți ai fostei administrații a Regiunii Autonome
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ramură socială, condusă de inteligența severă a bărbaților și unde inima simțitoare a femeii este o mai bună sfătuitoare decât orice sistem științific, elaborat după îndelungate studii. Este vorba de domeniul asistenței sociale, unde mulțumită spiritului de inițiativă, sensibilității și intuiției sale, s-au creat societăți de ajutor mutual, școli pentru infirmiere, azile pentru orfani, pentru bătrâni, dispensarii, cămine. În unele țări, recunoscându-se femeilor capacitatea lor, ele au fost chemate să colaboreze alături de bărbați, în principalele domenii sociale și politice
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ritmul vieții economice moderne. Cunosc și admir o intelectuală care a stabilit, cu termometrul în mână, după observațiuni repetate și sistematizate, temperatura necesară pentru coacerea diferitelor aluaturi, în condițiunile cele mai economice, precum și raționalizarea întrebuințării combustibilului pentru o gospodărie modestă. Intuiția practică a femeii, întărită de cunoașterea științifică, dă femeii o putere de adaptare neprețuită, de care profită cultura unei țări. De altfel, nu am cunoscut femeie normală, intelectuală sau ba, care să nu fie atrasă de preocupări practice și din
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]