7,857 matches
-
Nicolae Ionescu etc. Între partide erau câteva personalități însemnate precum jurisconsultul și profesor universitar Constantin Bosianu, un independent dar mai mult liberal, Gheorghe Vernescu, de aceeași nuanță, precum și alte personalități, de pildă: B.P. Hasdeu și V.A. Urechia care, deși liberali, nu aparțineau partidului liberal sau roșu.28 Un număr de tineri: Petre Grădișteanu, Eugen Stătescu, Nicolae Fleva, Pake Protopopescu începeau.29 Personalități cu importanță în politica bucureșteană erau doi preoți, unul liberal și celălalt conservator. Preotul liberal era Grigore Musceleanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
B.P. Hasdeu și V.A. Urechia care, deși liberali, nu aparțineau partidului liberal sau roșu.28 Un număr de tineri: Petre Grădișteanu, Eugen Stătescu, Nicolae Fleva, Pake Protopopescu începeau.29 Personalități cu importanță în politica bucureșteană erau doi preoți, unul liberal și celălalt conservator. Preotul liberal era Grigore Musceleanu, preotul conservator era Popa Tache. 72 bucureștii de altădată 28. Enumerarea, valabilă pentru anii 1870, este, în general, corectă, cu precizarea că unele dintre personalitățile politice menționate au cunoscut în curând, așa cum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
valabilă pentru anii 1870, este, în general, corectă, cu precizarea că unele dintre personalitățile politice menționate au cunoscut în curând, așa cum, de altfel, va nota Bacalbașa însuși, la locul cuvenit, evoluții de la o grupare către alta (îndeosebi de la conservatori către liberali). Câteva precizări se impun, totuși: P.P. Carp și Titu Maiorescu erau junimiști, grupare care, având o ideologie conservatoare distinctă, nu s-a contopit niciodată în partidul conservator; Ion Cantacuzino, Constantin Bosianu și Gh. Vernescu erau liberali moderați; B.P. Hasdeu era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îndeosebi de la conservatori către liberali). Câteva precizări se impun, totuși: P.P. Carp și Titu Maiorescu erau junimiști, grupare care, având o ideologie conservatoare distinctă, nu s-a contopit niciodată în partidul conservator; Ion Cantacuzino, Constantin Bosianu și Gh. Vernescu erau liberali moderați; B.P. Hasdeu era, pe atunci, apropiat de liberalii-radicali (în august 1870 va fi chiar arestat pentru câteva zile, odată cu N. Golescu, I.C. Brătianu, Eugeniu Carada ș.a. sub învinuirea de a fi participat la complotul antidinastic); V.A. Urechia, mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ar mai lipsi: Grigore Sturdza, șef al conservatorilor „ruginiți“ din Iași, junimistul Th. Rosetti, liberalul moderat D.A. Sturdza, liberalul Ion Câmpineanu ș.a. 29. Petre Grădișteanu a debutat în politică la conservatori, pentru a deveni apoi liberalrosettist; ceilalți trei tineri erau liberali; printre liberalii care începeau să se afirme în acest deceniu s-ar mai cuveni să fie menționați: Emil Costinescu, Dim. Giani, Anastasie Stolojan, P.S. Aurelian ș.a. Preotul Grigore Musceleanu era un fanatic liberal, om cu oarecare cultură, era autor a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lipsi: Grigore Sturdza, șef al conservatorilor „ruginiți“ din Iași, junimistul Th. Rosetti, liberalul moderat D.A. Sturdza, liberalul Ion Câmpineanu ș.a. 29. Petre Grădișteanu a debutat în politică la conservatori, pentru a deveni apoi liberalrosettist; ceilalți trei tineri erau liberali; printre liberalii care începeau să se afirme în acest deceniu s-ar mai cuveni să fie menționați: Emil Costinescu, Dim. Giani, Anastasie Stolojan, P.S. Aurelian ș.a. Preotul Grigore Musceleanu era un fanatic liberal, om cu oarecare cultură, era autor a oarecăror cărți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să fie menționați: Emil Costinescu, Dim. Giani, Anastasie Stolojan, P.S. Aurelian ș.a. Preotul Grigore Musceleanu era un fanatic liberal, om cu oarecare cultură, era autor a oarecăror cărți religioase, redacta și un ziar de literatură specială intitulat Biserica română 30. Liberal ireductibil din vechea școală era și organizator electoral plin de pasiune. De aceea albii îl numeau: „Cap de bande“. În realitate popa Grigore nu era un bătăuș. În schimb Popa Tache al conservatorilor era un adevărat comandant al bandelor. De
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Anton Arion, C.T. Grigorescu) fă ceau parte din gru pul de 20 de deputați care au prezentat principelui Carol, în decem brie 1870, adresa de răspuns la mesajul Tronului; era, evident, un nou afront adus domnitorului de Camera dominată de liberali. în Constituțiune un asemenea articol, care să răspundă la această mare trebuință a oricărei societăți constituite. De când s-a introdus juriul și s-a ridicat pedeapsa morții pentru asasini, prădăciunile și omorurile au luat la noi o întindere înspăimântătoare și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
V. Pogor, M. Costachi, general N. Mavrocordat, Iacob C. Negruzzi, G. Stourdza, Gh. Racoviță, T. Maiorescu, Dimitrie Corne.“ 39 Acest program, care a purtat numele de „Petiția de la Iași“, a stârnit o mare agitație și a fost aprig combătut de către liberali. De câte ori liberalii se ciocneau cu Petre Carp, cu Titu Maiorescu sau cu vreun altul dintre subscriitorii Programului, întotdeauna le reaminteau că sunt partizanii pedepsei cu moartea, ai colonizării țării cu nemți, ai desființării juriului, ai restrângerii drepturilor electorale etc.40
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
M. Costachi, general N. Mavrocordat, Iacob C. Negruzzi, G. Stourdza, Gh. Racoviță, T. Maiorescu, Dimitrie Corne.“ 39 Acest program, care a purtat numele de „Petiția de la Iași“, a stârnit o mare agitație și a fost aprig combătut de către liberali. De câte ori liberalii se ciocneau cu Petre Carp, cu Titu Maiorescu sau cu vreun altul dintre subscriitorii Programului, întotdeauna le reaminteau că sunt partizanii pedepsei cu moartea, ai colonizării țării cu nemți, ai desființării juriului, ai restrângerii drepturilor electorale etc.40 Toate aceste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sau cu vreun altul dintre subscriitorii Programului, întotdeauna le reaminteau că sunt partizanii pedepsei cu moartea, ai colonizării țării cu nemți, ai desființării juriului, ai restrângerii drepturilor electorale etc.40 Toate aceste fapte întrunite, originea guvernului Lascăr Catargiu - pe care liberalii îl acuzau că este ieșit de sub bătaia din picior a consulului bucureștiul în 1871 83 39. „Petiția de la Iași“, redactată din inițiativa prințului Grigore Sturdza (Maiorescu susține chiar că documentul ar fi „opera personală a lui beizadea Grigorie Sturdza“), este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
iată cum se scrie istoria“ - C. Gane, P.P. Carp și locul său în istoria politică a țării, ed. a II-a, vol. I, București, 1937, p. 155). prusian Radowitz - orgiile bandelor electorale, petiția reacționară de la Iași și propaganda virulentă a liberalilor contribuiau ca, încă din anul con stituirii sale, ministerul conservator să fie atacat de o mare nepopularitate. Aceasta era situația și atmosfera politică când am venit în București. Dar, ciudățenie a lucrurilor și putere a fatalității, peste 55 de ani
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se astfel, printre altele, accesul evreilor (populație estimată atunci la cca 200 000 de suflete, concentrată îndeosebi în Moldova) la cetățenia română. O parte din deputați (cei mai zgomotoși fiind moldovenii) nu erau de acord cu articolul astfel formulat de către liberali. În timp ce discuțiile aveau loc în Parlament, la 18/30 iunie 1866 o mulțime agresivă s-a adunat în jurul clădirii la chemarea lui Cezar Bolliac și a jurnalului acestuia, Trompeta Carpaților (pe care, din păcate, Bacalbașa l-a folosit ca sursă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cestiunea jidovilor“, TRC, an. VIII, nr. 798, 8/20 februarie 1870, p. 3189. Sublinierile îi aparțin lui Bacalbașa. 65. Ibid. Sublinierile îi aparțin lui Bacalbașa. 66. Armand Lévy (1827-1891), filoromân, prieten cu revoluționarii români din exilul pașoptist, în special cu liberalii C.A. Rosetti și I.C. Brătianu. Este autorul unor lucrări în limba franceză în care se pronunță în favoarea Unirii Principatelor: L’empereur Napoleon III et les Principautés roumaines, Paris, 1858; trad. rom., București, 1859; L’autonomie roumaine Armand Lévy sosește
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-a. În strada Carol cofetăriile Iorgu Constantinescu și Pascu. În Zlătari, cofetăria Baltador 214. În Episcopie, cofetăriile Tănăsescu 215 și Rădulescu. cafenele erau multe. Cea mai însemnată era cafeneaua Fialkovsky. Aci se făcea marea politică a zilei, aci veneau toți liberalii, cari erau în opoziție pe vremea aceea; aci se punea țara la cale. Cafeneaua, cu două biliarde și cu o altă sală în fund, unde se jucau ta blele și nesfârșitele partide de domino, era alăturată cofetăriei. La bufet trona
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bucătăria germană a lui Grebert, mai târziu Oswald, în strada Câmpineanu colț cu strada Regală 232. Porții mari și mâncare bună. Dar mai ales bere vestită. Aici veneau să bea bere unii fruntași ai baroului și ai politicii precum advocatul liberal Tache Giani, mai târziu ministru al Justiției. Foarte vestite pentru cârnați și fripturi erau restaurantele și grădinile populare: „Leul și cârnatul“233, Herăstrăul 234, Zdrafcu 235, Bordeiul, mai târziu Floreasca 236. „Leul și cârnatul“ era vestit pentru cârnații cu piele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
epocă și Beizadea Mitică, era fiul primului domn pământean al Țării Românești (Grigore Ghica, 1822-1828); până în 1871, când este adus la putere guvernul Lascăr Catargiu, fusese ministru și apoi președinte de consiliu al unui cabinet de coaliție între conservatori și liberalii moderați (noiembrie 1868-februarie 1870); în timpul guvernării lui Lascăr Catargiu a fost președinte al Camerei Deputaților (1871-1875). Deși fiu de domn (îi plăcea să i se spună „Măria-Ta“) n-a fost - raportat la marile averi ale vremii - prea bogat; tatăl
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe negrul din serviciul doamnei Petre Grădișteanu, actuala doamnă Theodor Căpitanovici. Negrul, necredincios servitor, fusese arestat pentru hoție. Am găsit în București epoca celei din urmă manifestări conservatoare. Cu căderea cabinetului Lascăr Catargiu patru ani după aceea și cu venirea liberalilor, s-a inaugurat, nu o eră democratică, ci înălțarea burgheziei deasupra vechii boierimi naționalo-fanariote.306 Fiindcă, dacă, precum am spus, vechile familii boierești din neam băștinaș erau încă puternic reprezentate în înfățișarea de suprafață a Bucureștilor, înalta societate era împănată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
guvernare care a contribuit la consolidarea puterii economice și politice a burgheziei românești și la modernizarea țării în aceste condiții guvernele conservatoare care au venit la putere după 1888 au trebuit să accepte - și să continue - unele reforme inițiate de liberali, nuanțându-și concepțiile politice, mai ales sub influența junimiștilor. De aceea momentul 1876 poate fi socotit într-adevăr ca unul de triumf al burgheziei asupra moșierimii conservatoare, așa cum sesizează judicios Bacalbașa 307. Fanarioții făceau parte din păturile înstărite ale orașelor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
reprezentau curentele noi și stăpâne ale zilei de mâine. Ziare nu erau multe și nici nu apăreau în toate zilele. Cotidianul nu prea era răspândit. Ziar cotidian și cel mai important ziar era Românul lui C.A. Rosetti, organ al liberalilor.321 Ziar important, nu atât prin forța politică ce reprezenta, cât prin marele talent de polemist al directorului său, era Trompeta Carpaților al lui Cezar Bolliac. 320. Ghimpele, revistă umoristică săptămânală („această foaie iese o dată pe săptămână, dumineca“) a apărut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Kock), D. Teleor ș.a. Caragiale semna la Ghimpele cu pseudonimele sau inițialele: I.L.C., Car., C., Rac, Palicar. În 1871-1872 N.T. Orășanu nu colabora la Ghimpele. 321. Românul, fondat de C.A. Rosetti la 9/21 august 1857, ca organ al liberalilor radicali; a apărut până în aprilie 1905. În perioada la care se referă Bacalbașa - după stabilirea lui C.A. Rosetti și Eugeniu Carada în străinătate - principalul redactor al oficiosului liberal era Emil Costinescu; redacția ziarului se afla pe strada Academiei la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
C.A. Rosetti la 9/21 august 1857, ca organ al liberalilor radicali; a apărut până în aprilie 1905. În perioada la care se referă Bacalbașa - după stabilirea lui C.A. Rosetti și Eugeniu Carada în străinătate - principalul redactor al oficiosului liberal era Emil Costinescu; redacția ziarului se afla pe strada Academiei la nr. 26 (în 1874). Acest ziar n-a fost niciodată cotidian. A apărut de două și de trei ori pe săptămână, iar pe la 1872, 1873, 1874 nu mai apărea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care Vasile Boerescu a fost solicitat de Lascăr Catargiu să ocupe postul de ministru al Afacerilor Străine (aprilie 1873- noiembrie 1875). În momentul în care gruparea centristă conservatoare-moderată a lui Vasile Boerescu și Dim. Ghica a început să evolueze către liberali, conservatorii - care, în disprețul lor mărturisit pentru opinia publică nu dispuneau de un cotidian politic de autoritate - au fost nevoiți să înființeze gazeta Timpul (la 15/27 martie 1876). Alături de Românul și Telegraful, Pressa era cel mai important periodic politic
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rosetti dimpotrivă, cu ochii lui bolbocați, cu privirea lui tăioasă, cu urâțenia ce-l caracteriza, făcea antipatii 334. Pe la 1871, 1872, 1873 și 1874, curentul liberal creștea mereu și cucerea conștiințele. Tineretul, în proporție de 90 la sută, mergea către liberali, dar, cu toate acestea, pe cât era de iubit Brătianu, pe atât nu era iubit Rosetti. Una din cele câteva cauze era și situația bănească a fiecăruia. Brătianu avea oarecare avere.335 La Florica lui din județul Muscel pro ducea. Producea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai-iunie 1871 toate forțele liberale (radicalii în frunte cu Rosetti și Brătianu, moderații Ion Ghica și Kogălniceanu, fracționiștii din Moldova) s-au coalizat pentru a se opune guvernului conservator; cu toate acestea, în Cameră n-au putut pătrunde decât trei liberali radicali, cinci fracționiști în frunte cu Nicolae Ionescu și doi liberali moderați (M. Kogălniceanu și Gh. Vernescu), iar în Senat, Ion Ghica, Ion Deșliu, P. Lungeanu. 348. Ca șef al cabinetului liberal venit la putere în decembrie 1870 Ion Ghica
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]