12,849 matches
-
pentru altul și pentru discernământul acestuia sau acesteia În privința propriilor interese. Noi, aici, ne-am păstrat Încă prea mult reflexul că majoritatea oamenilor nu Își cunosc interesele sau cele pe care le au nu sunt „legitime”, că trebuie să Îi lumineze sau să le impună cineva propriul lor bine. Eugeniștii doreau cu toții ca statul să ia În primire facultățile reproductive ale bărbaților și femeilor. Să decidă care dintre ei este apt să se perpetueze și În ce condiții. Cine merită să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Oamenii, potrivit tradițiilor neliberale, au probleme de discernământ. Puțini au acces la ceea ce este bine, drept și corect, chiar și pentru ei Înșiși. Acei puțini (prin educație, poziție, rasă sau etnie) au datoria morală să devină „capii” celorlalți, să Îi lumineze sau să Îi constrângă pe cei „anomici”. „Iadul” sau, cel puțin, „purgatoriul” antiindividualist (mă refer la individualismul etic) este adesea pavat cu cele mai bune intenții. Eugenia face parte din această categorie. Maria Bucur este cercetătoarea excelent pregătită să ne
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aibă un profil moral, pentru a nu profita, de exemplu, neapărat de slăbiciunile altuia, ci de a-l ajuta să se Îndrepte: „Omul care arată cu plăcere calea celui rătăcit, face ca și cum ar aprinde o lumină din lumina sa; oare luminează mai puțin pentru tine, dacă ai aprins din făclia ta și pe a altuia?” (Ennius). * „Cine așteaptă să fie rugat nu vrea să servească.” (P. Syrus) Sau vrea, prin acest fapt, să arate cît de important este gestul său de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
obligatoriu, cauza respectivă poate fi și frumoasă...(ex: idealurile naționalist-fasciste ale Celui de al Treilea Reich). * „Sensul vieții este că se oprește.” (Franz Kaffka) Totuși, „viermele morții” nu poate roade aspirația omului spre o conștiință curată și liniștită, singura care luminează. * „Primesc să fiu Învins de toți numai să fie soarta Învinsă de mine.” (L.A. Seneca) CÎnd ți-ai Înțeles destinul (adică propriile posibilități/capacități sufletești), de fapt l-ai Învins, deoarece astfel ți-ai prefigurat căile devenirii tale spirituale. „Noi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vreme pe filosofi, de la Pitagora până la Spinoza sau Leibniz, ideea unei mathesis universalis persistă vreme îndelungată. Amestecul neologismelor, al cifrelor și al personajelor conceptuale are ca produs final un vesel bazar conceptual: Arhonții jonglează cu Sizigiile în Plerom, Marele Lampadare luminează contururile Sophiei Lascive sau ale Momelilor Salvatoare. Omul Primordial stă de vorbă cu Mama cerească în Hebdomadă - Cerurile inferioare, Hipochtonianul desemnând Haosul și Hedesul -, totul în ambianța Semințelor Pneumatice care garantează înveselirea ospețelor. - 7 - Gnoza croiește și însăilează. De unde vin
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cizelează cine știe ce diatribă în trei puncte ci jumulește de pene un pui și-l aruncă la picioarele filosofului idealist, obligat după aceea, inclusiv de teama glumelor de tot soiul, să adauge definiției sale: „și cu unghiile plate”... Felinarul lui Montaigne luminează lumea reală, realitatea fragmentată, diversă, multiplă, unduitoare, ea iluminează fluxul și descoperă fluviul ca adevăr al lunii. Dar niciodată Ideile... Acestui nominalism îi vom adăuga și încrederea absolută în natură; cinicilor și lui Montaigne le plac animalele și dau, fiecare
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cam mirosea, nu departe de butoiul - mai degrabă o amforă, butoiul fiind o invenție de-a galilor... - în care-și petrece toate nopțile, Diogene bate străzile Atenei cu un felinar aprins în mână în plină zi, rotindu-l în juru-i, luminând cu el fețele trecătorilor și adăugând că este în căutarea unui om... îl știm pe Diogene în stare să tragă după el o scrumbie legată cu o sfoară pentru a-și merita statutul de discipol al lui Antistene, să ridice
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și cu un hipogrif sau un centaur! Tot așa cum nu există Omul demn să merite acest nume datorită calităților sale dezvoltate, exersate și sublimate... Idealul nu există, nu-l întâlnești niciodată - de unde și căutarea infructuoasă cu felinarul. în schimb, acesta luminează cât se poate de mulți indivizi și cât se poate de multe singularități: tâmplarul, retorul, muzicianul, sportivul, perceptorul, delatorul. Același Platon este victima altei năzbâtii cinice într-o zi când perorează în public și definește - din nou! - omul drept un
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
s-ar putea hrăni religiosul, fantasma sau miturile. Nicio zonă de umbră genealogică a zeilor. Atomi și vid, mișcare, iată leitmotivul din care decurge totul. A ieși din această explicație duce drept în zidul intelectual. Redusă la ceea ce o constituie, luminată până în cele mai mici colțișoare, lumea apare drept ceea ce e: o mașină, un mecanism, o mașinărie animată de fluxuri, mișcări, energii, forțe, tot acest ansamblu vibrând asemeni unui imens corp plin de viață. Bilanțul și rezultatele lecțiilor de fizică date
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al descurajării agresiunii, personalități impunătoare ale gândirii liberale, precum Lordul Davies, au în vedere un rol mult mai activ nu doar în prevenirea, dar și în corectarea agresiunii. Vezi Pugh (2002, pp. 97-115). Titulatura acestei forțe aruncă (o dată în plus) lumină asupra prezumțiilor proiectului liberal: consecvenți refuzului de a accepta o distincție calitativă între sfera politicii interne și cea a politicii internaționale, capacitatea de intervenție revine unei forțe polițienești și nu unei forțe militare internaționale. Această distincție corespunde distincției clasice dintre
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în halele friguroase și tonuri reci (verde, bleu) în halele supraîncălzite; culorile pereților și mașinilor să fie opuse: pentru pereți, galben deschis, bej, crem, ocru, gălbui deschis iar pentru mașini, verde deschis, albastru verzui deschis, albastru deschis; mașinile să fie luminate astfel încât părțile mai importante să pară mai luminoase; mașinile să fie colorate diferențiat: părțile mobile, tăioase, periculoase în roșu, galben, portocaliu iar corpul mașinii în gri, bleu, albastru luminos; dispozitivele de comandă să fie codificate cromatic, ceea ce facilitează discriminarea și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
amprenta felului nostru de a gândi și simți: „Ochiul rău rele vede”.) „În fața greșelilor altora examinează-te și vezi dacă nu ai făcut și tu la fel.” (Marc Aureliu) Altruism, generozitate - egoism, egolatrie, meschinărietc "Altruism, generozitate - egoism, egolatrie, meschinărie" Lumina luminează pe ceilalți, consumându-se pe sine. (Oamenii altruiști se simt Împliniți În plan sufletesc numai atunci când văd că acțiunile lor au putut aduce un folos celor aflați În suferință.) „Am cunoscut un copil care plângea deoarece murise fiul portăresei blocului
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să-i educați pe ceilalți, ocupați-vă de propria educație; altfel, este ca și cum ați vrea să ștergeți o mică pată de pe fața cuiva având mâinile negre de cărbune: Îl murdăriți și mai tare. Toți cei care se apucă să-i lumineze și să-i facă pe ceilalți mai Înțelepți, fără ca ei Înșiși să fie luminați, nu reușesc decât să-i dezorienteze.” (O.M. Aïvanhov) Cei absenți nu au niciodată dreptate, cei prezenți Își găsesc totodeauna scuze. („Fiecare - spune un alt proverb
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
vrea să ștergeți o mică pată de pe fața cuiva având mâinile negre de cărbune: Îl murdăriți și mai tare. Toți cei care se apucă să-i lumineze și să-i facă pe ceilalți mai Înțelepți, fără ca ei Înșiși să fie luminați, nu reușesc decât să-i dezorienteze.” (O.M. Aïvanhov) Cei absenți nu au niciodată dreptate, cei prezenți Își găsesc totodeauna scuze. („Fiecare - spune un alt proverb - Își trage spuza pe turta sa.” Totuși sunt și oameni care se respectă În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
P. din clasa a IV-a (10 ani): Căutare Ascunsă privirilor fetiță caută drumul spre poveste. L-a aflat. Drumul n-a fost așa de lung. Mai întâi a bătut la poarta Soarelui. Cu razele lui blânde acesta i-a luminat calea. s-a întâlnit cu capră însoțită de cei trei iezi. Lupul își făcea încă planuri. Se gândea și la Scufița Roșie căreia nu-i prea pasă de nimic, nici măcar de sfatul mamei. Dar vai! După un copac noduros pândea
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
După un copac noduros pândea zmeul cel rău și spânul și muma pădurii și...era cam gros copacul! Dar veselă fetiță i-a sfătuit pe Harap-Alb, pe FătFrumos și pe Ileana Cosânzeana cum să scape și privirile i s-au luminat. Frumoasă poveste!... Într-una dintre activitățile desfășurate la cercul de creație literară am incercat un studiu tematic orientat către analogia vers-linie melodica. Bazându-ne pe forță de sugestie a melodiei am selectat pentru audiție fragmentul „Toamnă” din „Anotimpurile” de Antonio
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Ungaria”. De la numărul 48/1918, subtitlul devine „Organul Partidului Social-Democrat din Ardeal”, cu sediul la Sibiu, pentru ca, de la numărul 7/1919, în subtitlu să se adauge și Banatul, redactor responsabil fiind acum Tiron Albani. Scopul gazetei este acela de „a lumina și a organiza muncitorimea la un singur steag, pentru dezrobirea economică și libertatea politică” (Către cititori). Rubrici: „Știință”, „Răvaș”, „Cronica”, „Cărțile noastre”, „Foița”, „Foileton”, „Literatura”. Majoritatea textelor literare din A. e alcătuită din republicări. Apar, astfel, în paginile ziarului versuri
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
a murit și ea, / Nuntașii toți / Sunt morți și în pământ am simțit / Cum hora miresei se învârtea. // Taci, mireasă, nu mai plânge / Că a venit mirele tău cel blând, / Ca un miel ochiul lui adoarme, / Ca un crin se luminează visând. // Se preface numai că e piatră albă / Taci, mireasă, nu mai plânge și nu-ți fie frică, / De pe ochiul tău, ca un voal de nuntă, / O pojghiță de gheață se ridică” (Să bem vinul de nuntă). Poeta regăsește simplitatea
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
ceilalți săpau și ei/ În altă parte, o groapă foarte adâncă/ Se sapă încet, încet, și din când în când/ Cade pământul pe cineva” (Începutul sfârșitului). În intimă congruitate cu opera poetică, Vina tragică (1978), inițial teză de doctorat, îi luminează sensurile și fixează o viziune foarte personală despre viață și literatură. M. îi citește pe tragicii greci, pe Shakespeare, Dostoievski și pe Kafka într-o grilă intertextuală care până la urmă o exprimă mai cu seamă pe ea însăși, propunând o
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
nu relevă tendințe verticalizante, învăpăieri argheziene, nici mari neliniști metafizice. Discursul liric - observa Perpessicius - se desfășoară „sub zodia morții, și culegerea întreagă se organizează, crește și se înalță sub cerul de safir al nopții de-a pururi, ca un mausoleu luminat cu aștri, ca un balet funebru, grav și solemn pentru însoțirea Proserpinei pe drumurile ei spre Hades”. De remarcat, ca la Blaga, duhuri nocturne „urnind pământul”, fluturi cap-de-mort, vestitori de drame. O căprioară, „făptură cu ochi de fecioară”, urmărită de
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
continuă în bună măsură acest tip de proză. Povestiri ca Natalița, Purim aparțin Amintirilor..., iar Datorie, Larghetto, în re, de Mozart, Mai bine... sunt episoade ale nenorocirii fără vină și fără scăpare ilustrate în Ada Lazu. Alte destine exigențele sunt luminate rapid de privirea autoarei, foarte sensibilă la suferința umilă. În proza ficțională M.-M. pare mereu conștientă de exigențele construirii unui text literar, discursul său e sincopat, selectiv, compus din elemente considerate mai vizibile, mai semnificative. Exprimarea e ușor literaturizată
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
productivitatea agricolă fără precedent din Occident și cu puterea și prestigiul revoluțiilor industriale. Nu este de mirare, așadar, că principiile modernismului extrem, asemenea simbolurilor adevăratei credințe, au fost propovăduite În Întreaga lume fără discernământ și cu convingerea efectivă că ele luminează calea progresului agricol. Cred că această Încredere necritică și, deci, neștiințifică, În artefactele și tehnicile agriculturii științifice codificate a fost răspunzătoare pentru eșecurile Înregistrate. Credința oarbă Într-un model cvasi-industrial de agricultură extrem-modernistă a fost Însoțită, În mod logic, de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
în discuție structuri realiste din proza secolului al XIX-lea (B.P. Hasdeu, N. Filimon, Ion Creangă, I.L. Caragiale ș.a.), cărora le alătură modalități fantastice, expresioniste și autenticiste (Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Mircea Eliade). Simbol și comunicare în literatura interbelică (1999) luminează tehnici ale comunicării prin simbol în dramaturgia secolului al XX-lea (Camil Petrescu, Lucian Blaga, Mihail Sebastian ș.a.). Retorică și inovație în proza contemporană (2000) demonstrează caracterul inovator al unor „retorici” prozastice (la Mircea Eliade, Vintilă Horia, D.R. Popescu, Augustin
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
I. Al. Brătescu-Voinești, Cincinat Pavelescu, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Ion Minulescu, Ion Agârbiceanu, Liviu Rebreanu, N. Davidescu, Ion Pillat, Ion Barbu, Jean Bart, D. Nanu, Nichifor Crainic, G. Bacovia, Cezar Petrescu. Prin intermediul acestor mărturii, D. Caracostea dorea să lumineze aspecte privitoare la creativitate, geneza operei literare, raportul dintre viață și creație. Organizatorul și-a exprimat intențiile în Câteva lămuriri, plasate ca prefață la fragmentele autobiografice oferite de Octavian Goga, și apoi în volumul al doilea din Critice literare (1944
INSTITUTUL DE ISTORIE LITERARA SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287560_a_288889]
-
să reconstituie, în pagini încălzite de flacăra unei amiciții absolute, uneori chiar cu accente de pledoarie (de pildă, polemica pe care o încearcă, peste timp, cu E. Lovinescu), existența deloc lină, adesea accidentată a autorului lui Danton. Sunt evocate debutul (luminat prin informații prețioase), anii războiului, activitatea de director de gazete, se urmărește cronologic devenirea operei lui Camil Petrescu, până la ultimele scrieri. Vorbele de duh, discuțiile celor doi prieteni, în realitate monologuri ale scriitorului evocat, înțesate de exprimări memorabile și pline
IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287595_a_288924]