8,306 matches
-
Mademoiselle Victorine, Dejunul pe iarbă, Pe malul mării ș.a. Toate pânzele au reușit să scandalizeze lumea obișnuită să admire operele clasice ale picturii, să fie considerate adevărate insulte la adresa moralei. Ea însă credea în valoarea operelor lui Manet și era mândră de a-i fi muză. Pentru unii Victorine nu era decât o târfă ridicată în slăvi de pictor, pentru alții era o curtezană admirată și râvnită. Cei din preajmă i-au facilitat cunoașterea diferiților bărbați celebri și bogați. Interesul ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să salveze aparențele sociale și să-și apere reputația. În plus, începuse să se cam plictisească de excesele ei sentimentale. Din nou dezamăgită, Emma s-a reorientat spre soțul ei, crezând puternic în celebritatea lui de care voia să fie mândră și să trăiască fericirea în familia ei. L-a sfătuit să se angajeze într-o operație riscantă prin care să-și capete notorietate și respectul comunității, însă operația nu a reușit și a recăzut în mediocritatea vieții casnice. Începe să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
stil Ludovic al XIV-lea, cu un salon deschis notabilităților, cu un costisitor pat ornat cu aur și argint. Marchiza trotoarelor, rentiera prostiei bărbaților, cum era batjocorită Nana, cheltuia anual peste 300000 de franci, angajase majordom, vizitiu, portar, bucătăreasă. Era mândră de ruinarea amanților ei, apărea trufașă în calești elegante. Capricioasă, pe conte îl alinta, îl amenința, îl șantaja, îl alunga, după stările de moment și după intențiile de a profita de generozitatea lui. Insidioasă, ajunsese să se amestece și în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Următorul poem de Baudelaire ("Tablouri pariziene", Florile răului, ediția a doua, 186111) acumulează un anumit număr din aceste mărci: T18 UNEI TRECĂTOARE Asurzitoare, strada în jurul meu mugea Înaltă și subțire, durere maiestuoasă, În voalurile-i negre de doliu fastuoasă Și mîndră, o femeie trecu prin fața mea Cu sprinten mers și zvelte picioare statuare. Eu mă-mbătam privind-o și beam, ca pe-un venin, Din ochiul ei, cer vînăt de uragane plin, Plăcerea ce ucide și vraja care doare. Un fulger
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
5. Această descompunere a omogenității catrenelor în trei unități sintactice corespunde exact primelor trei macro-propoziții narative: 1. [P1] Asurzitoare strada în jurul meu mugea. 2. [P2] Înaltă și subțire, durere maiestuoasă, 3. În voalurile-i negre de doliu fastuoasă 4. Și mîndră, o femeie trecu prin fața mea 5. Cu sprinten mers și zvelte picioare statuare. 6. [P3] Eu mă-mbătam privind-o și beam, ca pe-un venin, 7. Din ochiul ei, cer vînăt de uragane plin, 8. Plăcerea ce ucide și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
catrene) la polul <1> (în terține), ci este atenuată de o trecere prin <3>, care servește drept tranziție: T18 UNEI TRECĂTOARE Asurzitoare, strada în jurul meu mugea IMP Înaltă și subțire, durere maiestuoasă, În voalurile-i negre de doliu fastuoasă Și mîndră, O FEMEIE trecu prin fața mea PS Pol Cu sprinten mers și zvelte picioare statuare. [EA] <4> Eu mă-mbătam privind-o și beam, ca pe-un venin, IMP Din ochiul EI, cer vînăt de uragane plin, PR Pol Plăcerea ce
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Cu alegerea lui Lothar al III-lea de Suplinburg (1125-1137) a fost depus pentru prima dată "dreptul nașterii" la alegerile suveranului, iar prin alegerea lui Conrad al III-lea (1138-1152), preferat de stările privilegiate unui potențial împărat puternic (Henric cel Mândru), se deschidea dinastia Staufenilor 78. Domnia acestora a fost dominată de idea reconstrucției statale. Eforturile lor vor fi încununate de succes în timpul lui Frederic I Barbarossa (1152-1190), inițiatorul unei politici de reconstituire a autorității imperiale pe baza relației feudo-vasalice79. În
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Aaa! ce boboci frumoși ai!... Și bobocii mor dacă nu-i descânți. Dai drumu la nouă cărbuni în ulcica cu apă ne-ncepută și zici: «Stâng potca șî diochiu șî strigare pe Maria, pe Vasile...» Cine-i bolnav. Aveam un cățăl mândru și nu mai mânca. Cânele meu îi diochet! Cățălu nu mânca nici plăcinte calde! Am stâns cărbuni și i-o trecut. Moștenirea Niculina Pancu are doi băieți din prima căsătorie: Cezar și Dinu, bolnav de schizofrenie. Cezar s-a însurat
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
dreptu’” cui trebuie. De unde să știu eu, un prăpădit ghemuit de durere de pe stradă, care-i ierarhia lor din spital? Ce dacă fata este un medic bun? Să aștepte, e tânără, să nu sară la cap, să crească! Mă simt mândru fiindcă îmi iubesc țara ca pe o abstracțiune. Uite cum a murit Țuțea... Vine domnișoara, mă trimite la un radiolog foarte amabil. Plicul! Mai întâi clisma! Plicul! “Doamnă, vă rog, o pun eu...” “Lasă, domne, câte-am văzut io...” Mă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pronunțat împotriva unui boicot, care nu ar rezolva problema drepturilor omului în China. O poziție similară a avut și Dalai Lama, liderul spiritual tibetan, în opinia căruia Beijingul merită să găzduiască Jocurile Olimpice, deoarece “poporul chinez are nevoie să se simtă mândru”. Am văzut că spiritul sportiv a fost grav lezat de principiile politice diferite ale statelor participante, în ciuda faptului că în Carta Olimpică, Legea 51.3, se scria foarte clar: „În satul olimpic, în arenele sportive sau în alte locuri, nu
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Dar la capătul drumului te așteaptă un podium... Nu te teme! Pe podium nu sunt zmei; sunt oameni ca tine, ca Lia și Nadia, ca Ivan și Marian, ca Violeta și Viorica, ca Elisabeta, ca voi toți... Și vom fi mândri. Și vom fi fericiți. Și poate că de fericire, vom și plânge puțin, numai puțin, atunci și acolo, pe podium. De fericire... Și dacă nu vei urca pe podium, noi știm că ai muncit dârz, ai concurat cinstit și ai
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
institut s-au aflat trei profesori francezi. Printre absolvenții primei promoții s-a numărat și Mihail Kogălniceanu, cel căruia i se prevăzuse o carieră de agronom, dar care a devenit istoric și om de stat. De altfel, el era foarte mândru de faptul că a absolvit această școală și susținea că: „Ceea ce știam mai mult am învățat nu în Germania ci în Moldova”. După 1850, moșia și palatul au tot trecut - din nou de la un stăpân la altul, până ce, în sfârșit
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Strunga, județul Iași. Acel moșneag învățase singur să altoiască pomii. Era atât de pasionat de această îndeletnicire a lui încât în- cerca tot felul de experiențe. De cele mai multe ori, reușea. Marea lui satisfacție era să-ți arate un păr tare mândru, din fața Primăriei, pe care moș Sârgheac altoise vreo douăsprezece mlădițe din tot atâtea varietăți de păr. O livadă de peri într-unul singur - am zis eu atunci, cu foarte mulți ani în urmă. - Și cum reușiți să valorificați aceste minunății
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
pe Steinhardt, Securitatea îi face, în mod indirect și involuntar, o mare onoare. Astfel dosarele de urmărire informativă ce-i sunt deschise lui Steinhardt, primesc nume de cod ale urmăritului "Ortodoxul", respectiv "Scriitorul". Cu siguranță că Steinhardt s-ar simți mândru. Se întâmplă cam același lucru care se întâmplase în momentul condamnării în "lotul Noica-Pillat". Deși autoritățile vor să creeze impresia de vinovăție pentru "înaltă trădare" a "lotului" respectiv, în momentul în care Steinhardt primește ultimul cuvânt, printr-o frază scurtă
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
în "lotul Noica-Pillat". Deși autoritățile vor să creeze impresia de vinovăție pentru "înaltă trădare" a "lotului" respectiv, în momentul în care Steinhardt primește ultimul cuvânt, printr-o frază scurtă, resemnifică întreg demersul: "Eu nu am de spus decât că sunt mândru că fac parte din acest lot"4. Mărturia îi aparține Siminei Mezincescu și o găsim în cartea Anatomia mistificării a lui Stelian Tănase. Dosarul de Urmărire Informativă "Ortodoxul" e deschis în 28 februarie 1966, dovadă documentul 13 din Nicu Steinhardt
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
prefac într-o linie ondulată, și în fine cum cade și aceasta, ca o frunză atinsă de brumă, lăsându-ne în față o literă curat latină: j. Sau cum ... începe să crească în înălțime, depășind statura celorlalte slove, își ridică mândru ramura dreaptă și reduce proporția celei din stânga, pentru ca ulterior să o anuleze cu totul, înfățișându-ne la rândul lui o literă latină pură: l. Alfabetul de tranziție a fost, așa cum i-o arată și numele, dar într-o manieră pe
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
care aproape că ignorau apartenența lor preeminentă la un Stat-Națiune ce repudia încă doctrina suveranității populare. Din acest moment, toate marile state europene se vor strădui să-și transforme supușii, constrînși la supunere pînă mai ieri, în cetățeni dornici și mîndri totodată de a le servi interesele. Național-civismul rămîne astfel etalonul de aur al statutului de cetățean și al naționalității pînă după cel de-al Doilea Război Mondial, îmbrăcînd, desigur, nuanțe diferite. În Franța, spre exemplu, va include un amestec de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
demult și ale celor morți de curând: care este al răufăcătorului și care al celui ce face binele?"51. Un alt text celebru, "Dialog despre mizeria umană", care a fost numit "Ecleziastul babilonian", este și mai deznădăjduit: "Oare leul cel mândru, care sfâșie carnea cea mai bună, oferă tămâie ca să potolească mânia zeiței? Cât despre mine, am întârziat eu oare să aduc ofrandă? [Dimpotri vă], m-am rugat zeilor, am adus jertfele cuvenite zeiței." (r. 51 sq.) Din copilăria sa, omul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pe deasupra, a luat partea oamenilor împotriva zeilor ol y mpieni. Exemplul lui Prometeu ar fi putut avea consecințe grave; încurajați de acest prim succes, oamenii s-ar fi putut alia cu Titanul. Dar Zeus nu tolera o omenire puternică și mândră. Oamenii nu trebuiau să uite niciodată regimul lor existențial, precar și efemer. Ei trebuiau, prin urmare, să fie ținuți Ia distanță. Într-adevăr, mai târziu, Deucalion, fiul lui Prometeu și singurul supraviețuitor al potopului provocat de Zeus, îi oferă și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sufletul (urvari) dreptului rămâne pe lângă corpul lui timp de trei zile. Către sfârșitul celei de a treia nopți un vânt parfumat se iscă din sud și dăenă mortului apare "sub forma unei frumoase fecioare, iradiind, cu brațe albe, viguroasă, cu mândră înfățișare, dreaptă, mare, cu sânii săltați. Având cincisprezece ani" (Hădoxt Nask, 9). Revelându-i mortului adevărata sa identitate, dăenă adaugă: "Eram vrednică de iubit, tu m-ai făcut și mai plăcută prin gândurile tale bune, cuvintele tale bune, faptele tale
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în care Vechiul Testament îl concepe pe Dumnezeu"11. E îndoielnic ca toți cititorii Cărții lui Iov vor subscrie la această judecată. Povestea este de o tragică simplitate 12: e vorba de lovirea unui om drept, de care Iahve era foarte mândru. "Uitatu-te-ai la robul meu, Iov? - Se adresează Dumnezeu lui Satan, "acuzatorul" ceresc - că nu este niciunul ca el pe pământ fără cusur și drept temător de Dumnezeu și care să se ferească de ce este rău" (1: 8). Dar Satan ripostează
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
următoarele rînduri ale Izabelei Sadoveanu Evan, am putea crede că sînt despre autorul Plumbului, căci, în mare parte, i se potrivesc. „în viața ca și în opera lui am găsit mereu aceleași năzuințe spre ideal, aceeași curăție sufletească, aceeași rezervă mîndră (aci e de pus o estompă - n. m.) și demnă față de lumea zgomotoșilor care au năvălit cu sălbăticie barbară înspre locurile cele dintîi, aceeași siială de a-și face drum printre ei ca să ajungă acolo unde trebuie să fie, aceeași
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Privirea noastră-nalț-un rai/ în fiecare colț de plai;// La gîndul nostrusimfonii/ Tresar grădinile pustii;// Cu gîndul nostru ntindem punți/ Și peste mări și peste munți.// Dar umbre - vezi - plutesc pe sus:/ Coboară corbii spre apus.// Și cum trec mîndri! Parcă-n zbor/ Simt că pămîntu-i tot al lor”10). Interpretările variază după temperamentul autorilor și după opinia pe care o au despre viață. Pentru Mihai Codreanu, de pildă, corbii sînt proiecții ale unei dureroase confruntări interioare, provocate de mulțimea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ca-n alte lumi, răpiți de joc.../ Și atît părea de fericită/ Părechea fără de noroc!” 10) Atracția balurilor asupra lui Bacovia se vede în felul admirativ în care el vorbește despre muzica de dans, îndeosebi despre vals, slăbiciunea sa: „O, mîndrul vals... poate superb...” 11). Valsul îl impulsionează, îi dă avînt. „Valsul era răpitor”12). Plecat de la o petrecere, pe drum,”în cap [îi cîntă] valsurile pianului”13). „De sună-n ziduri ninse, vreo muzică de bal [mărturisește într-un poem
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și pentru cea imediat următoare, alcătuită din inși obișnuiți să facă lungi plimbări, în interiorul și la marginea orașelor, plopii sînt „semnele” cele mai des întîlnite, producătoare de comparații și metafore care-i evocă grandoarea („Străjuiește n zare plopul/ Ca un mîndru voievod” - G. Tutoveanu, sau: „Plopii mișcă turnuri albe/ în adîncul clar de lună” - Constantin Mironescu), elasticitatea („Se-ndoaie coapsa plopului pe culme” - Octavian Goga), vibrația („Poleitu-și-au bănuții/ Sunătorii plopi din poartă” - G. Șt. Cazacu Delarast)10). Plopii (la Arghezi) sînt
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]