7,611 matches
-
dădu fuga să-i deschidă poarta mare. O înhăță, o săltă în brațe ca pe o pană și o învârti de două ori în aer, înainte s-o lase jos bună-întreagă. Bătrânica se așeză pe trepte râzând în pumni: e nebun locotenentul, asta mai lipsea! Își deschise singur poarta, săltă în șa și, înainte de a porni, îi trimise o bezea din vârful degetelor. Motea își ascunse fața în basma, tulburată ca o fată îndrăgostită. Ajungând în zonă, dădu peste locotenentul Vernea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe care fiecare o purta, fără să știe, în el ca pe o moștenire redutabilă. Când se stinse, odată cu ultimele note ale melodiei, viziunea acestui tărâm lăuntric, care poate că nu era decât Creta eternă, cu spirala vertiginoasă a patimilor nebune și a ispitelor de neînchipuit, mesenii, stânjeniți să se vadă atât de tulburați, se feriră să se uite unii la alții. Constantin, care deținea secretul de a relaxa un grup împietrit într-o tăcere jenată, întrebă glumind: "Ce zici, locotenente
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
un nenorocit ce se târăște pe caldarâm, acolo unde vizibilitatea e mereu proastă și unde se năruie marile proiecte ale Istoriei. Nu-i auzi galopul?" Un suflu sepulcral mătura străzile pustii. Margareta se cutremură, dar, de vreme ce dăduse peste unul mai nebun decât ea, își veni în fire: "Hai, nu suntem într-un poem de Pușkin!" Arcadi își puse mâinile pe umerii ei: "Ba da, auzi cadența copitelor de bronz?! Spune-mi că o auzi!" Ea făcu nu din cap, refuzând din
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sensibilă a numărului de femei singure: celibatare, văduve, divorțate. Începutul deceniului 1920 este marcat de o puternică creștere a'numărului de divorțuri, consecință a despărțirilor din timpul războiului și a mutațiilor bruște care au loc în moravurile așa zișilor "ani nebuni". În Germania, numărul mediu al divorțurilor trece de la 15.983 în anii 1909-1913, la 35.240 în perioada 1920-1924. În Franța, cifrele arată o creștere de aceeași anvergură (de la 13.653 la 26.702), iar în Marea Britanic, unde legislația
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
granițe care vor sfîrși prin a afecta odată cu izbucnirea crizei și Regatul Unit, patrie tradițională a liberului schimb. Aceste umbre pe tabloul unei Europe "prospere" inconștientă că trăiește pe un vulcan, nu știrbește atmosfera de euforie care caracterizează acei "ani nebuni" și care pe planul relațiilor internaționale se manifestă printr-o destindere spectaculoasă. Favorizată de conjunctura economică această destindere este și rezultatul schimbărilor survenite în planul politicii interne al principalilor actori de pe scena europeană. În 1924, în Franța ca și în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de ideal, încât aspirația noastră numai acum are suportul unei existențe care s-a desprins de banal, de viețuirea anostă. 24 M-am întrebat și altădată, mă întreb și acum dacă încă mai putem crede că lumea noastră de azi, nebună de legat, mai are șanse să redevină lumea plină de iubire și dreptate. Te copleșește gândul că viața e ca o iluzie a realității imanente, că nemărginirea te înspăimântă până la muțenie. Mai are rost să hamletizezi despre "a fi sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
dispar iremediabil, ceea ce nu se întâmplă cu veșnicia nicicând, această teribilă și eternă veșnicie, abstractă și impenetrabilă gândirii noastre. Sunt tresăriri, uneori tulburătoare la ideea trecerii dincolo... 34 Deschidem o carte și ne simțim parcă mai puțin răvășiți de lumea "nebună de legat". Citim și reflectăm, citim și percepem câte ceva din cunoașterea umană. Dacă foamea există în forma sa de manifestare primară, foamea de lectură conduce la evoluția firească a vieții în spirit, de la omul biologic se ajunge la omul cultural
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
dă răspunsul acestei întrebări. Rapul spune lucrurilor pe nume și dă cîteva indicii în legătură cu "Ceea ce trebuie făcut". Rapul îți spune că a sosit vremea focului, iarăși și iarăși, vremea violenței urbane, vremea cînd totul sare în aer. Este vremea goanei nebune după bani, a sexului sălbatic, a celor bolnavi de SIDA, a drogurilor, a crimei și bandelor. Este o vreme a violenței, o vreme care va face multe victime, în special printre tinerii negri. Este însă o vreme cînd trebuie să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se mai c... Rădăcini tăiate, uitate și iertătoare Urînd multe, neprimind nimic, lipsindu-le multe Mă întreb cînd ne vom trezi, cînd ne vom gîndi serios Că negrii trebuie să facă mai mult. Negrii sînt prea leneși, prea confuzi și nebuni Au prea mulți copii, nu au nici un răspuns la întrebări Renunță prea ușor, au mintea prea slabă, vezi... Negrii trebuie să facă mai mult39. Toate motivele pe care le-am discutat pînă acum sînt pe deplin evidente în Death Certificate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
-vă pe toți, dar mai presus de voi toți o iubesc pe... ea“. Aci numele iubitei. Trist destin au avut toți frații Albu. Erau trei. Locotenentul Albu s-a sinucis, Nicu Albu, fost prefect de Piatra Neamț și deputat, a murit nebun. Iar colonelul Iacob Albu, directorul Pulberăriei de la Dudești, a fost ucis de explozia întâmplată la Pulberărie în ajunul intrării noastre în război, la 1916. În ziua de 3 aprilie a sosit la București regele Oskar II al Suediei. Regele avea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ceea ce îmi cumpărase Mariana. La scurt timp au apărut infirmierele. Una mătură, alta spală în urma ei, o a treia spală termopanele pe dinafară și pe interior. În tot acest timp, Marian își fuma liniștit țigara pe balcon. Trăgea cu poftă nebună fumul în plămânii bolnavi! A terminat cea de a doua țigară... A apucat mucul de țigară într-un fel ciudat și la expediat tacticos în afara balconului. Privea către mine, așezându-și fesul de formă conică, semăna cu celebrul personaj de
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Consecințele Punerea la îndoială a opiniilor: reformularea gîndurilor în mod realist Băutul unei cafele în fața celorlalți oameni din bufetul gării O, nu! Dacă am să tremur și am să vărs cafeaua? Vor vedea că tremur și... Vor crede că sînt nebun. N-or să mă simpatizeze și... Vor pleca sau îmi vor întoarce spatele. Vor începe chiar să vorbească despre mine. Asta ar fi groaznic, pentru că nu suport să pară că mă comport ciudat, că sînt tensionat sau nervos, pentru că asta
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
E posibil să mă vadă, dar probabil că nici n-or să mă observe. Probabil că nu se vor gîndi deloc la asta. Chiar dacă m-ar analiza, ar crede probabil că sînt puțin tensionat. Probabil nu vor crede că sînt nebun, ci supărat sau că sufăr poate de vreo afecțiune fizică. Probabil că nu vor discuta despre mine, pentru că se gîndesc la lucruri mai interesante. Notați în jurnal un exemplu de situație în care ați reacționat în mod exagerat. Alegeți o
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Apoi teatrul: După Kleftul de Abraham Dreyfus s-a jucat Un leu și un zlot, comedie localizată după Les 37 sous de Monsieur Montodoin. Piesele au fost jucate de amatori. Un leu și un zlot a fost jucată, în mijlocul râsetelor nebune, de către Grigore Paleologu, mai târziu înalt magistrat, d-na Ana Marian, mama talentatului nostru artist diletant Lică Marianu, A. de Lenș, Alexandru Brăiloiu, Constantin Grant, domnișoarele Burelly și, în sfârșit, d-nii Docan și Alexandru Marghiloman, viitorul ministru și șef de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
următoarele versuri: epigramă Un X... pretins poet, - acum S-a dus pe cel mai jalnic drum... L-aș plânge dacă-n balamuc Destinul său n-ar fi mai bun. Căci până ieri a fost năuc Și nu e azi decât nebun. Indignarea în cercurile literare și ziaristice e mare. Grigore Ventura publică în l’Indépendance Roumaine o scrisoare de dezaprobare, intitulată O infamie. Atunci această afacere a provocat indignare, dar ereau mulți cari credeau, ca și Macedonski, cum că Eminescu e
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ca de vreo 50 de ani, cu părul lung și cu ochelarii după urechi. Omul cere o cafea cu lapte și se așază lângă o fereastră cu Neue Freie Presse în mână. Însă noi eram în ședință, așa că un zgomot nebun izbucnește. Bietul neamț a răbdat câtva timp în tăcere, dar, în cele din urmă, răzbit, a trântit cornul pe tavă și, lăsând capuținerul pe jumătate nemâncat, a fugit pe ușă înjurând. Acesta a fost ultimul client al cafenelei Regal, cât
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Dorin Spineanu, Lucian Vasiliu și Măritul de mine. Holtei: adică inși momentan liberi și apți să-și deie obolul la jocuri societale de tipul bîzei, fazanului, șepticului, lecturii presei literare, ascultatului Europei Slobode. Întrunirile aveau loc în garsonierele de pe Corabia Nebună, din Cartierul Latrin al Nicolinei, sau în Casa lui Cang de pe Moara de Vînt... (Luca Pițu, La Cafeneaua hermeneutică, București, Nemira, 1998) CORESPONDENȚĂ AUREL DUMITRAȘCU GELLU DORIAN (1980-1990) 1980 Borca, 16 noiembrie 1980 Te salut, Gellu! Cu toate gîndurile bune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
că mi-e gîndul mai ales la examen și carte, decît la alte... confirmări. Mă duc să umblu prin omăt! Va fi fain! Numai bine, dragul meu! Aurel P.S. Confirmă primirea cărților! Aurel Borca, 14 ian. 1980 Pe un frig nebun, scrisoarea ta! Nu voi ști mult timp, poate niciodată, de ce mă bucur așa mult cînd îmi scrii, indiferent cîte cuvinte îmi împarți. De cîteva zile sînt tare mîhnit. De cînd a început școala. Nu mai sînt la școala unde predasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
la încărcatul vagoanelor) întrucît ea nu găsise lumea mai bună decît o lăsase pateticul nostru d-zeu și fericirea e mizerabilă cînd nu mai crezi în revoluții cînd nu mai întrebi necunoscuții de ce se pierd partiturile domnului wagner ca o nebună umbla isolda prin grădina copou studenții îl citeau pe descartes chivuțele vindeau numai plăpumi "e un an de grație" ziceau teii și toți întorceau capetele cînd se oprea în stații tramvaiul. AUREL DUMITRAȘCU FURTUNIEL MEMORIEI Se dedică lui EMIL HUREZEANU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
tare dragă sufletului meu! Cînd vin la Iași (totuși, nu știu cînd deși mi-e așa dor de voi!), putem încerca și acel drum pe care-l propui la un medic bun și prieten! Îți închipui că am o poftă nebună să mă știu sănătos! Mulțumesc pentru solidaritate! E un frig idiot pe aici, dar meseria de profesor de știința de ed. fizice e deosebit de reconfortantă; numai să nu mă dea afară! Îți dai seama: fac și cu T. ore, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
afară! Îți dai seama: fac și cu T. ore, la sală, de gimnastică și alte prăștii! Dar ne amuzăm amîndoi, că tot n-avem de ales! Revenind la bucuria cu anularea uliței cehe, asta chiar că a fost o bucurie nebună pentru mine! Atît de mult l-am stimat întotdeauna pe acest inteligent Mircea Lucescu! Venise și Adrian (Alui Gheorghe n. red.) la mine, să vedem meciul ensemble. Și au venit și doctorul ieșean + Liviu, fratele lui Radu (poetul Radu Florescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Pe acest fond eu nu ți-am mai scris, mai ales că știam că voi veni în primele zile din octombrie. Nu trebuie să-ți faci alte gînduri în acest sens. E drept, îmi mai amintesc uneori contrariat cît de nebun și păcătos ai fost într-o zi (anchetat de Securitate, dorind să se sinucidă în fîntîna casei lui Aurel Dumitrașcu, scriind epistole din ce în ce mai rar, izolîndu-se de lumea literară n. red.), dar nu-s o țață pentru a putea trece peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
1922, Brătianu a format un guvern alcătuit exclusiv din membri ai P.N.L.. „Iorga este furios și declară că regele și-a vândut sufletul liberalilor și mi-a comunicat că el și ai lui nu vor veni la botez. Ce bătrân nebun și pătimaș” !, nota Regina Maria, la 19 ianuarie 1922. Iorga considera că, fiind ignorat de monarh în viața politică, „am dreptul să ignorez Coroana ajunsă vasală Brătienilor”. Ceilalți lideri ai partidelor politice s-au raliat părerii lui N. Iorga, astfel încât
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
-n sânul lui Adam vreo trei săptămâni. Aveam un program deosebit, dar relaxant și dătător de sănătate. În fiecare dimineață ne plimbam o oră două prin pădure, ascultam trilurile maiastre ale păsărelelor dintre crengi și ne întorceam cu o poftă nebună de mâncare. După prânz dormeam vreo două ore și apoi iar prin pădure. De data asta luam cu noi coșulețe pentru fructe fragi, zmeură și mure. Am mâncat pe săturate frăguții copți și proaspeți. Pădurarul făcea glume cu noi, zicea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lapte și el nevăzând-o își continua isprava: spărgea pragul casei cu toporul. Mama s-a mirat și l-a întrebat cu blândețe: Dar ce faci, bădiță Ioane? Spargi casa? Vai, păcatele mele, doamnă Mărioara, n-am tabac și-s nebun. Vino la noi și-ți voi da eu de-o "pacică", nu te lăsa pradă disperării!... Sărmanul, avea lacrimi în ochi. Cu ei stătea un nepot, Aurel Grigoreș, băiatul Mariței. Acesta era cam de vârsta mea și făcea multe pozne
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]