9,132 matches
-
lui Lenin, a cărui concepție ideologicăcare se știe foarte bine, punea mare accent pe centralizarea economică. A fost lichidata Comisia de Stat a Planificării, utilizându-se o „planificare de stat” similară cu a Germaniei hitleriste. Guvernanții regimului Tito, par a nega până și caracterul obligatoriu al planului de stat. Miron Constantinescu, presedintele Comitetului de Stat al Planificării din Republică Populară Română, comentând la un momentdat legislația iugoslavă în materie de planificare, precizează că există două forme de planuri: sociale (ale statuluiă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
materiale sau sociale: pariuri, jocuri, bătăi etc.), caracterul hedonist (căci nu poate fi asociat căutării bucuriei) sau caracterul personal (deoarece nu permite individului să se elibereze de plictisul cotidian). În lumina acestui inventar, timpul așteptării nu include loisirul, ci îl neagă. Dominat de nevoi nesatisfăcute, pătruns de plictiseala unei inacțiuni coercitive, este un timp al devalorizării vieții, al risipirii obligatorii, dar funcțional pentru instituție. Disociabili din perspectiva inițierii instituționale, acești timpi se intersectează și se confundă uneori. Timpul funcțional nu este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
periculoase ale plebei (la care se sugerează și o coloratură etnică) și ale elitei; viziunea utopică a dispariției grupurilor marginale plasa argoul în categoria "resturilor" burgheze, transmise numai prin canalul insuficient ideologizat al familiei."60 Chiar dacă nu i se poate nega ipostaza de limbaj secret, "tehnic" (de pildă, pentru a prescrie, eliptic, obiectele și fazele unui furt sau ale unei acțiuni ilegale, ferite de indiscrețiile cercetărilor polițienești), argoul are și o altă ipostază, cea de limbaj pur expresiv, folosit din dorința
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
permanent o forță extraordinar de constrîngătoare asupra gîndirii sale și cu care îi este imposibil să intre în contradicție."143 Normele informale derivă din cele oficiale, pe care le completează, le ocolesc sau le atenuează coerciția. Existența lor este adesea negată de oficialități, fapt ce denotă o anumită surzenie instituțională sau o încremenire într-o naivitate care permite autorităților să ignore nevoile grupurilor din subordine, la adăpostul unor regulamente mereu invocate. Soliditatea normelor informale e dată de congruența cu diferitele mituri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu puncte de plecare diferite, model definit prin aplicarea unor principii generale de administrare a pedepsei. Acest model presupune o constrîngere a unor țări de a se defini prin raportare la el, a cărui forță și chiar avantaje nu le neagă, dar pe care nu sînt dispuse să-l identifice cu o viziune universală despre civilizarea unei instituții totale. Viziunii universaliste (de sorgine occidentală) îi e opusă o viziune ce pune în centru particularitățile fiecărui sistem penal, date de specificitatea culturilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
calculelor rațiunii pure și a determinismului materialist la concepția asupra omului ca divinitate creatoare. Iar atunci cînd omul este Dumnezeu, orice experiență făcută asupra oamenilor este permisă fără reticențe. Cînd omul și-a asumat funcția de creator și simultan a negat-o celorlalți, ca și cînd ei ar fi plămădiți dintr-o altă materie, inferioară, e clar că undeva, în resorturile psihologice ale lui, a avut loc o deformare de mari proporții. Cînd între o bucată de fier supusă modelării și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în care să trăiască împreună viitorii ani" (Anca Ionescu, Reflexii penitenciare, manuscris nepublicat). 228 Dominique Lhuilier și Aldona Lemiszewska, op. cit., p. 188. În acest sens, e relevantă rezistența autorităților atunci cînd se pune problema distribuirii prezervativelor de către organizațiile neguvernamentale, cadrele negînd existența relațiilor sexuale sau atribuindu-le unor degenerați, puțini la număr. 229 Pascal Décarpes, Prison et médias: une relation ambivalente et conflictuelle qui stigmatise, Université Lille II, Droit et Santé, Faculté des sciences juridiques, politiques et sociales, octombrie 2001. În
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Integrat „obsedantului deceniu” al literaturii române contemporane, Marin Sorescu scrie trilogia Setea muntelui de sare despre care însuși declară: Formula dramaturgică propusă de autor neagă tradiția, tiparele recunoscute în teatrul contemporan, chiar și nonconformismul esteticii absurdului, devenit previzibil prin reiterarea motivelor și a „tipologiilor eroice”, pentru că intenția scriitorului este să propună receptorului avizat De la conștiința pură a sinelui eliberator (Iona), FIINȚA își asumă responsabilitatea propriilor
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
perspectiva mitică a tragediei: . Solitudinea, devenită temă principală, se grefează pe o supratemă, a ființei umane aflate într-o dramatică luptă cu destinul impus de o instanță divină, prezentă prin absență. în stilul Psalmilor arghezieni, eul caută certitudinea sacralității, o neagă și o afirmă cu vehemență, pentru a certifica propria identitate. într-un ocean de civilizație, asaltat de milioane de biți, omul se însingurează, se dezrădăcinează, astfel încât existența îi pare un nonsens. în determinarea identității, Iona parcurge patru trepte ontologice: depersonalizarea
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
putea să contribuie la pacea mondială sau să devină oricând casus belli. Conflictele etnice de aici, latente sau în plină desfășurare, amenințau să afecteze oricând statele din Orient, Marea Mediterană, Golful Persic și alte zone adiacente, unde nimeni nu putea să nege existența unor conflicte latente, care puteau să devină fierbinți, chiar din cauza unor erori colaterale. Aș apela la o singură greșeală de ordin sportiv. În anul 1992, pe la finele lunii februarie, Asociația de fotbal cipriotă adresa Federației Române de Fotbal un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
demonismul personajului nu este dat de dubiu sau indiferență, ci de convingerea fermă că învierea nu este posibilă și, că prin urmare, viața este lipsită de sens. „Demonii” sunt cei cărora Dumnezeu le este indiferent, demonii sunt cei care-l neagă pe Dumnezeu și i se substituie. în această categorie intră și cei care înlocuiesc credința în divinitate prin credința într un popor care-l deține pe Dumnezeu. în această situație pare a se găsi Șatov, exponent al slavofiliei. „Un ateu
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
-se spiritului evanghelic, lui Isus care cerea să-ți iubești aproapele ca pe tine însuți, Ivan afirmă că nu poți iubi oamenii decât de la distanță. Cel care nu poate accepta lumea lui Dumnezeu pentru că implică suferința, mai ales suferința copiilor, neagă iubirea. Nu-l acceptă pe Dumnezeu pe criterii umanitare și nu se poate apropria de oameni cu iubire, deși îi mărturisește lui Aleoșa că-l iubește și este fascinat de Katerina Ivanovna, logodnica lui Mitea. Ivan dorește să-i prezinte
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
izvorâtă din adeziunea la iubirea nesfârșită a lui Dumnezeu. Dacă nu există credință, apare dezordinea, haosul și consecințele pot fi dezastruoase: fie sinuciderea, fie crima, fie asumarea poziției lui Dumnezeu și confiscarea libertății celorlalți. Avertismentul este unul grav, dar nu neagă speranța: chiar dacă moare, bobul de grâu va învia, va fi el însuși dătător de viață.
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
domniei exagerat de zâmbitoare, care de altfel i-a și fost fatală. Mulți se bucură de facilitățile și obiectivele construite de poporul român, sub acel regim „criminal și ilegal”,dar ales și acceptat de însăși națiunea română. Acum însă sunt negate și ignorate toate realizările frumoase și mândre la care au lucrat atâtea generații, numai ei știu în ce condiții, deși tocmai cei care le ignoră se folosesc de ele, de fapt de cele pe care încă nu le-au vândut
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
națiunii române, acuzând "cu toată convingerea" comunismul, ca fiind ilegal și criminal, după ce cu o zi înainte același președinte Băsescu, afirma că el însuși a fost comunist ca și Iliescu, Năstase, Brucan și mulți alții, și că nu ar putea nega un adevăr trăit din plin și s-a bucurat de toate binefacerile și facilitățile comunismului.Acuma-l ignoră ca să fie pe plac lui Bush. Iată ipocrizia și lașitatea românului nostru inconștient și perfid! Multe din scrierile acestui Tismăneanu, (spune americanu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
infiltrate în punctele vulnerabile, dar mai mult cu ajutorul "eroilor" noștri, care și-au dorit funcții mari, avansări, agoniseală de averi și în special afirmare. A văzut toată națiunea cine au fost autorii, profiturile realizate,etc. Nu cred că se poate nega acest lucru, pentru că după instaurarea noilor organe de conducere, ne-am îmbogățit cu o ciurdă de generali și ofițeri superiori, inclusiv gâzii care l-au ucis pe Ceaușescu, respectiv Boieru, Cârlan sau Gheorghiu, cu directori generali, ambasadori și tot felul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
latină, iar rușii sunt slavi, acest fenomen s-a remarcat în special la aceste etnii, lucru studiat și constatat de mulți specialiști din care m-am inspirat și eu, argumentând caracterul sentimental al unor națiuni.Aceasta împotriva faptului că mulți neagă acest lucru, care în realitate este un amalgam de naționalități amestecate cu tot felul de oameni,care prin anumite combinații și momente istorice, unii s-au despărțit și de religia lor și obiceiurile specifice,trecând de partea altora. Unii și-
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și după un timp scurt a decedat, rămânând soția văduvă cu un copil minor fără tată. Folosindu-se mijloacele specifice muncii de poliție de care dispune, după o perioadă scurtă de timp,criminalul a fost identificat și arestat. Nu a negat, a recunoscut imediat fapta, a primit 20 de ani de detenție,însă plutonierul nu a înviat.Soția probabil s-a recăsătorit, copilul a crescut cu alt tată, sub tutela altui nume,însă fapta ca atare a rămas, cu urmările ei
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de Al. Vaida-Voevod218. Faptul că șeful guvernului l-a vizitat pe Gheorghe Brătianu, însoțit de tatăl proaspătului georgist, demonstrează că această adeziune a avut un scop precis, acela de a obține colaborarea georgiștilor la noua guvernare. Deși Gheorghe Brătianu a negat că ar fi acceptat propunerea naționl-țărăniștilor, numele lui Gh. Gh. Mironescu a continuat să apară, în luna următoare în fruntea listei de candidați ai georgiștilor, în județul Vaslui, indicând posibilitatea existenței unei înțelegeri nedeclarate între partidul de guvernământ și georgiști
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
tema liberalismului, într-o conferință susținută la Cluj în februarie 1937. El afirma că liberalismul întemeiază orice construcție socială pe realitate, promovând libertatea individuală în ordinea politică și economică, dreptul de proprietate, intangibilitatea contractelor, neamestecul statului în sfera activității private. Negând pesimismul și "optimismul copilăresc", care, potrivit altor analiști, ar caracteriza doctrina liberală, Gh. Strat susținea că ea constată realități și se mulțumește a trage consecințele impuse de "logică și de interesul general". Caracterul democratic al liberalismului rezultă, potrivit fruntașului georgist
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
desființarea sau înlăturarea temporară a partidelor din viața politică a țării, alegerile din iunie 1931, confirmaseră necesitatea lor în societatea românească. Liderul georgist declara că partidul pe care îl reprezenta se situa "la antipodul ideilor directoare ale guvernului", căruia îi nega baza constituțională și opera salvatoare 379. Totuși, parlamentarii georgiști au participat la dezbaterile desfășurate la Cameră pentru majoritatea proiectelor de legi propuse de guvernul de uniune națională. Au atras atenția asupra faptului a la începutul guvernării, fără a aștepta părerea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acești oameni politici nu împărtășeau ideile legionarilor și, pe de altă parte, preciza că nu exista nici o înțelegere între ei, în sensul vreunei susțineri electorale. La rândul său, analizând rezultatele obținute de georgiști în alegerile generale din 1933, Gheorghe Brătianu nega ideea unui aport semnificativ al voturilor obținute de la legionari, apreciind că propaganda electorală și prezența lor la vot fuseseră interzise de autorități 721. Unii dintre membrii partidului georgist au adoptat, totuși, atitudini diferite de cea a conducerii centrale, pronunțându-se
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Nicolae Titulescu afirma că tratatele de asistență mutuală înscriau obligația acordării de ajutor reciproc între țările semnatare, numai dacă agresiunea avea loc pe teritoriul uneia dintre ele și nu prevedeau trecerea armatei unui stat pe teritoriul altui stat semnatar. El nega cu hotărâre intenția de a încheia vreo convenție care să permită trecerea trupelor sovietice prin teritoriul României. În replică, Gheorghe Brătianu preciza că opinia publică a țării nu era potrivnică destinderii relațiilor cu U.R.S.S., dar dorea ca aceasta să
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
parte. Pornind de la unele afirmații ale autorului cărtii, Atta Constantinescu și, apoi, Gheorghe Brătianu au adresat interpelări guvernului. Ei cereau, din nou, lămuririri despre negocierile româno-sovietice privind încheierea pactului de asistență mutuală, inițiate de Nicolae Titulescu, reamintind că acesta le negase, în mod repetat. Gheorghe Brătianu atrăgea, de asemenea, atenția, asupra ideii că statul urma să aloce fonduri pentru construirea unei autostrăzi și a căii ferate care ar fi asigurat accesul rapid al armatei sovietice spre teritoriul cehoslovac. Se suspiciona că
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nici o bază socială și economică, fără nici o continuitate cu trecutul"897. Întrebat dacă, în cazul în care ar primi însărcinarea să formeze guvernul, ar admite cuprinderea PNL în F.R.N., și implicit, definitiva desființare a tuturor partidelor politice, Gheorghe Brătianu a negat cu convingere, răspunzând că nici unul din posturile care li s-ar fi putut oferi nu ar putea să justifice intrarea liberalilor în F.R.N. și renegarea trecutului lor politic 898. În aprilie 1940, Gheorghe Brătianu a fost vizitat de foștii georgiști
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]