7,995 matches
-
de adaptare psiho-socială sunt proiectate asupra diabetului, astfel că aceștia tind să rămână într-o fază de revoltă prelungită, unii chiar de 1-2 ani. Atitudinile hiperprotectoare ale părinților determinate de sentimentele de vinovăție sau de confuzie și de sentimentele de neputință față de restricțiile impuse de medic se confruntă cu nevoile fundamentale ale acestei etape psihologice de dezvoltare. Adulții hiperprotectori tind să planifice orice moment din viața copilului lor și să-l înlocuiască într-o serie de experiențe negative de viață, care
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
reprezintă școala elvețiană în domeniul diabetologiei, consideră că ar exista 5 faze sau etape ale adaptării emoționale a diabeticului la noua sa condiție existențială de diabetic, și anume: Faza de șoc, care este dominată de sentimentul de spaimă și de neputință sau de disperare, care survine imediat după comunicarea diagnosticului. Faza de negare (“denial”), de refuz inconștient de a accepta realitatea diabetului zaharat și în care pacientul este animat de speranța într-o realitate iluzorie (că, de exemplu, la laborator s-
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
ascultate și verbalizate liber - catharxis care conduce la combaterea apărărilor inconștiente (negarea, revolta) generate împotriva anxietății induse de aspectele necunoscute ale bolii. Un alt obstacol poate apare în sfera dificultăților personale ale medicului, care sunt trăite ca „un sentiment de neputință” față de cazurile cele mai dificile, și în special față de noncomplianța pacientului recent decoperit. Dificultățile psihologice ale celor două persoane implicate în relația terapeutică (de care sunt parțial conștiente) sunt relativizate sau complexificate de propriile lor dificultăți subiective care apar în
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
pare fragil și strâmb. Asediați de imagine, de iureșul amețitor și calp al televiziunii, de magia înșelătoare a calculatorului sau de apăsarea și frugalitatea unei vieți sub tensiune, răgazul necesar citirii unei cărți pare, astăzi mai mult decât oricând, cu neputință de găsit. De aceea, târgurile consacrate cărții sunt un minunat prilej de reflecție și de înviorătoare reîntoarcere la îndeleticirea cea mai de folos și cea mai plăcută pentru oamenii cultivați. Să deslușim deci provocările LIBREX-ului, unul dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
descentralizare, care trebuie făcuți. Numai că, fără inversarea procentelor de constituire a bugetelor locale față de cel central și fără depolitizarea acestor instituții, nu vom avea decât un caraghioslâc de descentralizare, prin deresponsabilizarea culpabilă a unui guvern impotent, care-și transferă neputința în ograda aleșilor locali. 14 septembrie 2009 La patru decenii de la aselenizarea americană (reală sau, dacă ar fi să dăm crezare scepticilor, filmată la Hollywood), am devenit și noi jucători în tehnologia spațială și specialiști la aruncat avioane. Ba chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
post-decembristă îl iscă în inimile oamenilor normali. În ciuda aparențelor, îmi măsor, de regulă cu mare atenție, vorbele înainte de a le face publice, iar etichetările șfichiuitoare pe care le mai scap, aparent involuntar sunt, în ciuda câte unui puseu de exasperare și neputință care mă animă uneori, formulări plastice și acidulate, cu o intensitate stilistică amplificată intenționat în primul rând din motive de impact al comunicării. Astfel încât vă rog să înțelegeți din năduful cu care scriu că "Justiția pute" nu numai un ecou
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pentru lansarea de noi instituții, pentru menținerea în stare funcțională a vechilor instituții, pentru proiecte de avangardă, pentru formare de specialiști sau pentru germinarea unor aventuri antreprenoriale în zona culturală sau a industriilor creative. Diversitatea și amploarea solicitărilor sunt cu neputință de acoperit din resursele Ministerului de Resort. Posibilitățile de finanțare sunt limitate de un buget sfrijit (spre rușinea lui, Guvernul a alocat culturii românești doar 0,13% din PIB - cea mai anemică finanțare din Europa) sau de extrema dificultate a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de noi instituții, pentru menținerea în stare funcțională a vechilor lăcașuri de cultură, pentru proiecte de avangardă, pentru formare de specialiști sau pentru germinarea unor aventuri antreprenoriale în zona culturală sau a industriilor creative. Diversitatea și amploarea solicitărilor sunt cu neputință de acoperit din resursele ministerului de resort. Posibilitățile de finanțare sunt limitate de un buget sfrijit (spre rușinea lui, Guvernul a alocat culturii românești doar 0,03% din PIB - cea mai anemică finanțare din Europa) sau de extrema dificultate a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mine, un exercițiu imposibil, nu numai pentru că vitalitatea și forța sa creatoare sunt, astăzi, la fel de proaspete și de mobilizatoare ca în urmă cu exact trei decenii și jumătate, când l-am întâlnit prima oară, ci și pentru că e aproape cu neputință să găsesc tonul potrivit pentru a vorbi despre un istoric pentru care discreția, moderația și reținerea augustă sunt principii de viață, în ciuda unei clocotitoare interiorități. Mă voi mărgini, de aceea, în acest flash contemporan, doar să meditez (așa cum domniei sale îi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Europa, arătăm că una din ele, cu mai mare grad de probabilitate și credibilitate a constat din incompatibilitatea a doi factori: pe de o parte cultura și civilizația chino-indo-persană care i-a respins pe barbari și, pe de lată parte, neputința barbarilor de a se adapta civilizațiilor și culturilor străvechi. Trebuie că aceste populații, sau cel puțin șefii lor, „aristocrația” lor, să fi aflat despre existența în Europa a unui imperiu pe care imaginația lor l-a asimilat condițiilor de trai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
măsură să ducă la Înțelegerea oricărei noțiuni cu care urmează să opereze candidații la examen. O mare parte din eseurile din cuprinsul acestei cărți au fost publicate În presa literară În ultimii 15 ani. Autorul „O carte... o consemnare a neputinței omului de a-și Învinge slăbiciunile și Îndrăznește să se elibereze de ele printr-o confesiune mascată, prin intermediul unei metafore, da a unei figuri de stil, pentru că, În ultimă instanță, orice carte este altceva decât se crede, sau decât cred
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
păstrătoarea acestor practici, „o ști vrun leac ea doară”, pe când „mă-sa sta pe gânduri, și fata suspina.” Dincolo de aceste date elemntare, Heliade vede o relație a omului cu universul, cu forțele supranaturale În fața cărora reacția lui stă sub semnul neputinței. Cea de a doua secvență poetică e un pastel rustic al Înserării, se pare că unul din primele din literatura română: ,,Era În murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chema A satului cireadă ce greu, mereu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de apă, saimbolul libertății, aspirație, iluzie ori o posibila deschidere spre un orizont nelimitat. Iona este un pescar fără noroc, pentru că, deși Își dorește să prindă peștele cel mare, prinde tot timpul numai „fâțe”. Pentru a nu se demoraliza din cauza neputinței impuse prin destin, atunci când vede „ca e lată rău”, Își ia cu el de acasă un acvariu, ca să pescuiască peștii care „au mai fost prinși o data”. Să nu se uite că el repetă gestul ancestral. Din pricina neputinței, se simte un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se demoraliza din cauza neputinței impuse prin destin, atunci când vede „ca e lată rău”, Își ia cu el de acasă un acvariu, ca să pescuiască peștii care „au mai fost prinși o data”. Să nu se uite că el repetă gestul ancestral. Din pricina neputinței, se simte un ratat, un damnat, de aceea Încearcă, strigându-se pe sine, să se găsească, să se reidentifice pe sine insusi, cugetand, prin monologul interior, pe seama relației dintre viața ce se scurge foarte repede și moartea veșnică: „- Ce mare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
măcar ecoul!”, dar Întâmplarea Înseamnă pornirea personajului dramei Într-o aventură a cunoașterii, Într-o călătorie inițiatică de regăsire, de redescoperire a sinelui. În cel de-al doilea tablou, Iona se află În „interiorul pestelui I”, În Întuneric, asta semnificând neputința de comunicare, iar faptul Îl determină să constate că „Începe să fie târziu În mine. Uite, s-a făcut Întuneric În mâna dreaptă și-n salcâmul din fața casei". Vorbeste mult, logosul este expresia supraviețuirii, „și-am lăsat vorbă În amintirea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a existat amăgire. Omul s-a iluzionat, și vine momentul când lucrurile se descoperă, un moment de criză. „Crisis“ în grecește înseamnă judecată. În momentul crizei ne dezamăgim de o falsă realitate. Dezamăgire în sensul că omul ajunge să cunoască neputințele omenești acolo unde nu s-ar fi așteptat. Și lucrul acesta îl „smintește“ în loc să-l înțelepțească. M-am scandalizat și eu de tot felul de lucruri și până la urmă poate m-am înțelepțit. (râde) Ce căutați la Paris? Asta e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
îndrumare duhovnicească. Spovedania e această taină a dezlegării de păcate, putem să luăm o imagine adevărată a unei dezlegări, a unei ruperi de păcatele proprii și coborârea acestui har care vindecă rănile create de păcate, și de greșeli, și de neputințele noastre. Deci sunt niște lucruri care se dau în spovedanie și care nu pot fi înlocuite. Deși există cazuri în istorie. De exemplu, Sf. Vasile cel Mare, care a trăit în sec. 4: o doamnă a vremii i se confesează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
foarte repede fumător țigară de la țigară, ea n-a alunecat pe pantă în jos, a rezistat. Tot ce îți place la o țigară este sfârșitul dorinței de țigară; fie dorința fizică, aproape imperceptibilă, de nicotină, fie tortura mentală provocată de neputința de a-ți alina „mâncărimea" de care vorbeam mai devreme. Țigările în sine sunt mizerie și otravă. De aceea, nu ai iluzia că îți plac decât după o perioadă de abstinență. La fel ca atunci când ți-e foame sau sete
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
la nicotină - acea senzație de gol, de nesiguranță, similară senzației de foame, în care fumătorii recunosc pofta de țigară sau nevoia de a face ceva cu mâinile. Doi. Efectul declanșator al anumitor evenimente, cum ar fi o conversație telefonică. Tocmai neputința de a înțelege acești doi factori distincți și de a-i deosebi duce la dificultatea de a te lăsa de fumat prin „Metoda voinței" și din același motiv mulți fumători care reușesc să se lase cad din nou în capcană
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
facem?, de Matei Vișniec Scenografie: Gelu Râșca Actori: Irina Scutaru, Ionuț Dumitru, Alexandru Spătărelu, Vlad Volf, Adrian Marele. Regizor: Octavian Jighirgiu » „M-au atras încă de la prima lectură abstractul, misterul ce învăluie acest text bolnav de un răscolitor patetism al neputinței. Firescul curgerii dinspre banal spre grotesc nu te poate lăsa indiferent. Cele trei personaje au uneori naivitatea copiilor, alteori halucinează pe dialoguri în cheie absurdă, expunându-se unor situații caricaturale ce conțin în subteranele lor autentice șuvoaie lirice. De fapt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
alte zone ale corpului. De exemplu, microsemnalele unei persoane triste care încearcă să ascundă acest lucru indică conflictul emoțional între starea psihică pozitivă pe care vrea să o arate celorlalți și cea negativă pe care dorește să o ascundă, precum și neputința controlului asupra limbajului corpului 28. Cert este că, în descifrarea și interpretarea sensului unui gest, ,,ochii antrenați" ai persoanelor care dețin abilități de comunicare caută la interlocutor grupuri de gesturi, sesizează micro-expresiile faciale și gestuale, stabilește congruența sau incongruența dintre
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cuprind informații obținute pe cale verbală și pe baza surselor neoficiale, care se transmit prin ,,vehicule purtătoare de semne", transmise mai mult sau mai puțin în mod voluntar. Studiind comportamentele nonverbale din perspectivă dramaturgică, Erving Goffman subliniază pe de o parte neputința actorilor sociali de a ascunde sau de a controla în totalitate comportamentul expresiv involuntar, iar pe de altă parte nevoia de a controla gesturile, mimica, postura corpului în vederea adaptării la situațiile sociale concrete și disimulării prin utilizarea canalului ascuns al
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
derularea propriului eveniment educativ este cel mai greu de acceptat pentru profesori. Adesea, se constată faptul că statutul corpului profesoral este erodat pe de o parte, de indiferența și lipsa de entuziasm a elevilor și, pe de altă parte, de neputința cadrelor didactice de a reacționa controlat 100. În demersul nostru, punctăm cele mai relevante elemente de specificitate ale comunicării didactice analizate în literatura de specialitate de Laurențiu Șoitu (1997), Vasile Dospinescu (1998), Luminița Iacob (1998), Dorina Sălăvăstru (2004), Gabriel Albu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de bine și plăcerea interacțiunii). La rândul lor și elevii folosesc emblemele în timpul orei pentru a tranmite colegilor anumite mesaje: așezarea palmei pe frunte (durere de cap provocată de limbajul abstract), ducerea arătătorului dintr-o parte în alta a gâtului (neputința de a mai asculta), rotirea arătătorului în dreptul tâmplei (nebunie), lovirea cu podul palmei peste frunte (uitare), ,,V"-ul realizat prin deschiderea degetelor arătător și mijlociu (victorie). Elevii pot dezvolta propriile embleme în vederea facilitării comunicării și construirii identității membrilor clasei. De
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
lume nu s-a mai întâmplat. Chapman reamintește, în cuvinte elocvente, măsura impactului "paraliziei colective" asupra întregii națiuni, datorate ziarelor care au publicat știrea, astfel încât ea să ajungă la fiecare cetățean american. Și astfel, fiecare cetățean american și-a demonstrat "neputința, incapacitatea de a răspunde, ignoranța în ce privește propriul pas înainte"102. Paragraful al nouălea al discursului lui Chapman insistă asupra chestiunii asumării vinei, de către fiecare, în baza unui argument care îmbină determinarea istorică cu invocarea planului divin. Astfel, în viziunea lui
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]