8,125 matches
-
Prima impresie : mirosul, mirosul de „pelerinaj” de la Iași, fără egal. Un amestec de busuioc, flori de toamnă (tone de crizanteme de diferite soiuri și culori, deplasate cu brațele, cu foile de cort, cu cartonul, cu portbagajul unor mașini Dacia 1300 obosite de mii de kilometri), ceară de lumânări, tămâie arsă. Plus mirosul mulțimii prezente : de la naftalina hainelor de piele uscate de atâta depozitare în șifonier la parfumuri de tot soiul, de la contrafacerile chinezești de trei lei flaconul la cele mai fine
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
economice. Un ceai cald. Cum și ce (mai) mănâncă pelerinii de la sat și cei de la oraș. Ajung târziu pe teren, în jurul orei 10.00, slujba arhierească a început de multă vreme pe estrada special construită la intrarea în Catedrală. Sunt obosit, foarte obosit, aseară am adormit în jurul orei 02.00, în încercarea mea de a surprinde fețele pelerinajului în noapte. Din păcate, din cauza mulțimii prezente care caută să se apropie cât mai mult de estrada unde se desfășoară slujba, drapată toată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sa inferioară, acolo unde pelerinii se apropie de baldachin și de raclă ; mai relaxat și cu spații mai mari la mijloc și mult mai deschis, dezordonat acolo unde se „intră în rând”. Spre finalul rândului, spre raclă, cu toate că sunt foarte obosiți din cauza așteptării, oamenii par a fi mai calmi, certurile dintre ei sau cu jandarmii sunt mai puțin vizibile, deoarece au certitudinea că vor ajunge să sărute moaștele, iar acest lucru detensionează atmosfera. La intrarea în rând, undeva într-un punct
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de-a lungul timpului. Lasă să se înțeleagă că niciodată rândul nu a fost mai important ca în seara acestei zile de 13 octombrie 2012, „aceasta-i adevărata revoluție din România”. Ne despărțim, eu continui să stau în preajma rândului, sunt obosit după o zi de teren și de pelerinaj, văd totul și nu mai simt nimic, din păcate. Asist totuși la o distribuție de sarmale, cea mai mare „pomană” la care am asistat până acum din imediata apropiere a rândului, industrială
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
oprește la fel de brusc precum a început să vorbească, încercând să citească din cărțulia cu acatiste. Sarmale de București. Ora 14.30-15.00. Din motive pe care noi nu le putem cunoaște, rândul stă pe loc de aproximativ o oră. Am obosit, tăcere, dialog înghețat, așteptare și atât. După ce a trecut de „Cotul Donului”, chiar și Doamna Mariana a tăcut cu totul, după ce m-a chestionat serios „ce tot scrii în carnetul ăla mic, cu scoarțe negre ?”. Eu i-am răspuns că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
decât o parte dintre hârburile înmatriculate în Bulgaria, care circulă pe bulevardele din jur. Un grup de rromi agitați încearcă să le vândă baloane având forma unor personaje de desene animate, dar fără prea mult succes, mamele sunt plictisite și obosite de căldura ambiantă, amplificată și de plăcile de granit masiv cu care a fost garnisită piața și care reflectă înzecit energia termică a soarelui. Câțiva angajați ai unei firme de sonorizare se chinuie să monteze o scenă improvizată pentru „Sărbătorile
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
acum să vorbească despre "trădarea guvernului Nagy Imre"" încheia deosebit de virulent fostul prim-ministru ultimele pagini ale însemnărilor sale de la Snagov. Toate deciziile majore pe care acest guvern le luase se aflau în continuitate directă cu aspirațiile poporului maghiar, nu obosea Nagy să repete, inclusiv, sau mai ales, proclamarea neutralității Ungariei prin retragerea din Organizația Tratatului de la Varșovia (măsură căreia acesta i se opusese inițial) (Nagy: 2004, 169-171, subl. m.; Granville, 2002, 546). Oricât ar fi fost de ușor pentru Nagy
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
conștient (Tsetung: 1971, 156). Broșurile propagandistice din "epoca Ceaușescu" axate pe politica externă și "internaționalistă" a RSR abundă în genul acesta de expresii, fapt care probează legătura ideologică indisolubilă dintre leninismul romantic și cel asianizat. Succesorul lui Gheorghiu-Dej nu a obosit niciodată să peroreze triumfalist despre condițiile "naționale" sau "specifice" de aplicare a marxismului, acestea constituindu-se în adevăratele premise ale unui internaționalism autentic, adică leninist, în care "dialectica național-internațional" ocupa un loc central (Politica externă...: 1972; Politica internaționalistă...: 1972; Șerbănescu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
face parte este, în concepția secretarului general al PCR, "dreptul la viață, la pace, la existența liberă și independentă" (Ceaușescu în Ecobescu: 1983, 26; subl. în orig.). Drepturile omului nu pot fi asigurate într-un climat de insecuritate, belicos, nu obosea Ceaușescu să clameze; pacea deci, combinată cu o suveranitate națională intangibilă, reprezintă premisele cele mai sigure pentru soluționarea problemelor umanitare. Așa cum voi detalia în continuare, între accepțiunea occidentală, "burgheză" a drepturilor omului și cea leninist romantică nu există nici un punct
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acestea ar fi putut obține șanse mai mari în raport cu populația majoritară de a avansa pe scara socială (Shafir: 1988b, 3). Genul acesta de egalitarism nu era însă agreat de Ceaușescu, chiar dacă cel ce devenise în 1974 președinte al RSR nu obosea să facă paradă de numeroasele avantaje pe care guvernul le acorda minorităților. Pentru el era suficient ca minoritățile să aibă "consilii" pentru a le reprezenta la nivel central. Nu conta că acestea erau disprețuite sau ignorate pur și simplu, fiind
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de jandarmi, o să le spună că duce o jidancă la jandarmerie. Când am ajuns alături de ai mei și de ceilalți am izbucnit Într-un plâns isteric și mult timp nu m-am putut liniști. Ne-am culcat pe jos, foarte obosiți după atâtea spaime și tensiune nervoasă, dar nimeni n-a putut să doarmă. Toată noaptea i-am auzit pe bandiții fasciști strigând: „Juden, nach links, nach Palestina!”. La auzul acelor răcnete Îmi Îngheța sângele În vene de groază. Am rămas
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mergeau... dacă mergeau... că eu nu țin minte să fi mers vreodată să mă fi spălat dimineața - cred că nu... - Ce fel de sursă de apă? - Era o cișmea... Dar nu țin minte să fi mers eu, pentru că eram prea obosit. Seara În nici un caz nu mă spălam, pentru că eram prea obosit, iar dimineața preferam să mai stau cinci minute În pat - cred eu, nu mai țin minte... Dar spălarea o făceam În fiecare duminică. Duminica nu se lucra. Igiena corporală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vreodată să mă fi spălat dimineața - cred că nu... - Ce fel de sursă de apă? - Era o cișmea... Dar nu țin minte să fi mers eu, pentru că eram prea obosit. Seara În nici un caz nu mă spălam, pentru că eram prea obosit, iar dimineața preferam să mai stau cinci minute În pat - cred eu, nu mai țin minte... Dar spălarea o făceam În fiecare duminică. Duminica nu se lucra. Igiena corporală se făcea duminica, sub supravegherea acestor oameni care conduceau blocul. Te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
materie prin suflet mă tot mir:/ orice mișcare a universului e-n spirit/ o naștere, o sferă și un trandafir.// Deci universul nu-i decât un pește-nsuflețit,/ nemuritor în piramide ca un fir/ plăpând de păpădie ce așteptând a obosit/ să-și tot repete-ntr-al magiei șir:/ orice mișcare a universului e-n spirit 209. Întrebările epistemologice pe care ni le punem într-o antropologie empirică și teologică se ridică dintr-o viață complexă, plină de holistică și gândire
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
poeții apelează la această formă de expresie lingvistică demonstrează puterea poesiei de a conduce prototipul inconștient, primitiv prin intensitate de credință și speranțe ale umanității. Formă și conținut în metafora ambiguității, iată sacralitatea unei arte regale. De ce să cadă pasărea obosită de zbor, pietrele, mărul? să spui bună ziua, și cuvintele să nu se prăbușească, ci să plutească prin cosmos întregi și palpabile, ducându-și dincolo de moartea ta, emoția...1112. Poeții deveniseră profeți ai lui Dumnezeu, referindu-ne la psalmi, imnuri către
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Weigand, șeful catedrei de romanistică la Universitatea din Leipzig, Jean Boutière, profesor la Sorbona, care și-a dat doctoratul, cu Ion Creangă), cu localnici de seamă. După 5 ani de navetă din Suceava (unde locuiam) la Fălticeni, „mam adunat acasă”, obosit. Am lucrat mai departe în rețeaua muzeelor, fără a uita târgul copilăriei și tinereții, al împlinirii și nereușitelor, firești în viața unui om. Am revenit mereu în orașul îndrăgit. Pe corespondenții intrați în panică văzând că nu le scriu din
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
prilejul Anului Nou, primiți respectuoase urări de sănătate, viață lungă și satisfacția împlinirii celor mai scumpe năzuinți. N-am putut da nici un semn de viață până acum, deoarece am lucrat intens pentru îndatoririle oficiale de sfârșit de an. Sunt extrem de obosit. Dar, Finis coronat opus ! Zic asta, pentru „bădița Alexandru”, distinsul Dv. prieten de-o viață, căruia i-ați închinat acel frumos medalion din Istoricul Școlii Normale „V. Lupu”. Despre acest „Istoric” am publicat o recenzie în Anuarul Muzeului Județean pe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cu Eugen Lovinescu (scrisori, fotografii etc.) și pe care posteritatea încă nu le cunoaște. Îmi cer iertare pentru întârzierea corespondențelor. Credeți-mă că trebuie să fac față unei avalanșe de răspunsuri, și de multe ori ficatul mă dă de sminteală. Obosesc destul de repede. Rugându-vă să transmiteți respectuoase sărutări de mâini Doamnei, cele de cuviință fratelui Dv., vă doresc multă sănătate și noi succese în frumoasa Dv. activitate (nu ne uitați cu alte articole ce le publicați, pentru Fondul documentar). Al
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
săptămâna trecută la Dl. Prof. Ciurea și mi-a vorbit de Dv. Domnia sa se simte destul de bine. Se miră de ce nu-i răspunde Dl. G. Todicescu, de la Botești, căruia i-a scris de câteva ori, fără rezultat. Dacă nu vă obosesc rugămințile mele de mai sus, v-aș fi profund recunoscător să trimiteți materialele fiicei Dv., de la care le pot obține foarte ușor. Dorindu-vă multă sănătate, rămân al Dv. statornic admirator, Eugen Dimitriu 2 Suceava, 3 ianuarie 1971 Mult Stimate
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Nu e vina noastră. Ce a depins de noi 321 Din păcate, strădania profesorului dr. Virgil Tempeanu pentru reapariția „Șezătorii” n-a dat roade. 267 (adunarea materialului documentar, tematică, fotografii etc.), a fost îndeplinit. Alergătură multă, care ne-a cam obosit, mai ales că am necazuri cu ficatul (o veche hepatită). Simt nevoia unui repaus. Am un rest de concediu din anul trecut, încât s-ar putea să-l folosesc pentru refacere. Fălticenenii amintiți în scrisoarea Dv., vă mulțumesc pentru salutul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
toate religiile și cultura lumii și am ajuns la epoca comunistă. Am pierdut nădejdea, idealul vieții mele, că voi vedea România Mare, cum a făcut-o și tata cu sângele lui. Scuză-mi scrisul, făcut după masă când sunt mai obosit, că de obicei scriu 2 3 ore dimineața. Vă doresc numai sănătate și mulțumiri de care n-am mai avut parte mai toată viața. Sărutări de mână și sănătate, ca să aveți o mângâiere în viața suferințelor. N. Bîrleanu 20 (Iași
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pian), cuartetele tratative pentru înființarea unui muzeu aici, cu clauză de a li se rezerva două camere în care să poată sta vara. Autoritățile locale n-au fost de acord și atunci a urmat hotărârea de vânzare. 602 Eram foarte obosit de atâtea traduceri științifice din mai multe limbi străine, la Stațiunea Experimentală Agricolă. 603 Soțul doamnei Adina Ghițescu, arhitect. 604 Unul dintre cei doi fii. 459 Smetana și Juillard care sunt fenomenale (ultimul are toate instrumentele Stradivarius. Îți poți imagina
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
tine, dar rămân cu aceeași afectuoasă prietenie. Adina 8 (București), 25 dec. 1970 Dragul meu prieten, Ce se întâmplă cu tine? În scrisoare nu-mi dai nici o indicație: e vorba de ficat?... de surmenaj? 614 Îmi scrii că ești foarte obosit. Am remușcări că te-am grăbit cu materialul documentar 615. Lasă-l pentru la primăvară... pe când îți va fi posibil... M-am codit și la poștă - o oră după ce am primit vestea ta. Să știi că mă pot ocupa să
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
1 Suceava, 13.X.1988 Mult Stimatul meu Eugen Dimitriu, Ați făcut mult (pentru mine) iar prin acest ultim gest628 m-ați copleșit de-a dreptul. Vă mulțumesc pentru omenie, generozitate și bunătatea matale. Deh! Oameni de modă veche! Am obosit. Mă opresc 629. Cu dragoste, Dr. Mihai Gospodaru 627 Medic veterinar, doctor în medicină. A urmat cursurile secundare la Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni și a stat în gazdă la părinții sculptorului Ion Irimescu. Talent literar, autor al unor schițe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
unui pol de stânga? Doar o omletă făcută de tanti Tamara. Poate un pol de stânga să cozmâncăiască prin iazurile murdare ale lui Dan Iosif? Acest pol de stânga apare foarte târziu, când cei care l-ar fi vrut au obosit așteptându-l, în vânzoleala asta democratică, bâțâită și hlinzită, semănând mai mult cu o garanție la o bancă-n faliment. Zicerea aceea populară, „Fost-ai, lele, când [și cât?] ai fost” nu-l atinge și pe d-l Iliescu, care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]